86 matches
-
privitorul, în opera de artă”. Să fie cumva într-o asemenea „sănătoasă” meditație și o urmă de pragmatism valah? N-ar fi exclus, deoarece scriitorul, oltean de obîrșie, îl evocă pe un bunic al d-sale, „Ștefan Cioc, din satul Bălțații de Jos - astăzi Dumbrava - , primul țăran din sat care a purtat pălărie”. Așadar o modernizare, o estetizare sui- generis ! Dar Barbu Cioculescu e un paseist incurabil. Neavînd o legătură aievea cu „belepoca” de care e totuși organic atașat, se mulțumește
Viziunea retro by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3874_a_5199]
-
Sibiului și Mitropolit al Ardealului; Ioan al Covasnei și Harghitei - pe care l-a susținut încă de la începutul activității sale pastorale și misionare în ținutul carpatic al României; Timotei al Aradului; apoi Episcopii Vicari mai tineri cum ar fi: Visarion Bălțat Rășinăreanul - chiar Episcopul său Vicar din toamna anului 1997 - anul începerii purtării crucii suferinței de către vrednicul mitropolit, care i-a fost un foarte apropiat, sincer și fidel ucenic, în prezent Episcop al Tulcii, Lucian Mic Lugojanul - reprezentatul Mitropoliei Banatului și
MITROPOLITUL ANTONIE PLAMADEALA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360930_a_362259]
-
Sibiului și Mitropolit al Ardealului; Ioan al Covasnei și Harghitei - pe care l-a susținut încă de la începutul activității sale pastorale și misionare în ținutul carpatic al României; Timotei al Aradului; apoi Episcopii Vicari mai tineri cum ar fi: Visarion Bălțat Rășinăreanul - chiar Episcopul său Vicar din toamna anului 1997 - anul începerii purtării crucii suferinței de către vrednicul mitropolit, care i-a fost un foarte apropiat, sincer și fidel ucenic, în prezent Episcop al Tulcii, Lucian Mic Lugojanul - reprezentatul Mitropoliei Banatului și
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
Sibiului și Mitropolit al Ardealului; Ioan al Covasnei și Harghitei - pe care l-a susținut încă de la începutul activității sale pastorale și misionare în ținutul carpatic al României; Timotei al Aradului; apoi Episcopii Vicari mai tineri cum ar fi: Visarion Bălțat Rășinăreanul - chiar Episcopul său Vicar din toamna anului 1997 - anul începerii purtării crucii suferinței de către vrednicul mitropolit, care i-a fost un foarte apropiat, sincer și fidel ucenic, în prezent Episcop al Tulcii, Lucian Mic Lugojanul - reprezentatul Mitropoliei Banatului și
ZECE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL A ÎPS DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – ARHIEPISCOPUL SIBIULUI ŞI MITROPOLITUL ARDEALULUI, CRIŞANEI ŞI MARAMUREŞULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1673 din [Corola-blog/BlogPost/370343_a_371672]
-
Sibiului și Mitropolit al Ardealului; Ioan al Covasnei și Harghitei - pe care l-a susținut încă de la începutul activității sale pastorale și misionare în ținutul carpatic al României; Timotei al Aradului; apoi Episcopii Vicari mai tineri cum ar fi: Visarion Bălțat Rășinăreanul - chiar Episcopul său Vicar din toamna anului 1997 - anul începerii purtării crucii suferinței de către vrednicul mitropolit, care i-a fost un foarte apropiat, sincer și fidel ucenic, în prezent Episcop al Tulcii, Lucian Mic Lugojanul - reprezentatul Mitropoliei Banatului și
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358613_a_359942]
-
Sibiului și Mitropolit al Ardealului; Ioan al Covasnei și Harghitei - pe care l-a susținut încă de la începutul activității sale pastorale și misionare în ținutul carpatic al României; Timotei al Aradului; apoi Episcopii Vicari mai tineri cum ar fi: Visarion Bălțat Rășinăreanul - chiar Episcopul său Vicar din toamna anului 1997 - anul începerii purtării crucii suferinței de către vrednicul mitropolit, care i-a fost un foarte apropiat, sincer și fidel ucenic, în prezent Episcop al Tulcii, Lucian Mic Lugojanul - reprezentatul Mitropoliei Banatului și
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – MITROPOLITUL ARDEALULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2 [Corola-blog/BlogPost/358737_a_360066]
-
trei zile mai târziu, cu mare fast, prinos de cinstire, prețuirea și recunoștință, de către mulțime foarte mari de student teologi, credincioși, slujitori ai altarelor, preoți, monahi și trei arhierei: Înaltpreasfințiții Părinți Nifon Mihăiță și Laurențiu Streza precum și Preasfințitul Părinte Visarion Bălțat, dimpreună cu toți membrii corpului profesoral sibian, în frunte cu decanul de atunci - Părintele Prof. Univ. Dr. Dumitru Abrudan. Tot atunci, după Sfânta slujbă a înmormântării, săvârșită în Catedrala Mitropolitană din Sibiu, trupul său a fost așezat în cimitirul orășenesc
ŞAPTEZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA CEA PĂMÂNTEASCĂ ŞI VREMELNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340529_a_341858]
-
Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1313 din 05 august 2014 Toate Articolele Autorului Cu ai ei galbeni conduri, Toamna saltă prin păduri; Ioachim stă pe-un buștean, Privind la Andrei cu-alean. Puștiul, de gânduri purtat, Îl întreabă pe bălțat: ,,De ce-i toamna supărată? Crezi că i-am greșit vreodată?” ,,Copil cu ochi de tăciune, Așa-i luna lui răpciune - Cu vânt, frunze ruginite, Zile cu plânset tivite! Ce ne-am face de ar fi Totdeauna numai zi? Trebuie să
MOTANUL IOACHIM (NELĂMURIREA LUI ANDREI) de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344170_a_345499]
-
CREȚU, Ion (20.X.1893, Bălțați, j. Iași - 18.I.1970, București), istoric literar și editor. Este fiul Petrei și al lui Gheorghe Crețu, țărani, purtând la naștere numele Ion Gheorghe Oancea Crețu. După ce a urmat la București, între anii 1907 și 1915, cursurile Seminarului „Nifon
CREŢU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286487_a_287816]
-
Elina („Iară, de mi se va tâmpla de la Dumnezeu moarte, în calea ce mergǔ - carea iaste de opște tuturor...”), situație în care averea urma să fie împărțită. Sediul clanului, „scaunul caselor mărginescu”, „împreună cu Filipeștii, și cu moșiia și viile de la Bălțați, și de la Călinești, și de la Cudeș, acéstea toate să aibă a le ținea numai 4 frați: Costandin, Mihaiǔ, Mateiǔ, Iordache, „să le fie de obște, să-și facă casă fiește carele unde-i va plăcea, iar pimnița cu casele, cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
privește pandantivele/plăcile rombice și circulare ceramice, de aur sau cupru, având 1-4 perforații sau proeminențe circulare pe fața superioară (motive în ronde-bosse). Probabil ele sunt, de asemenea, reprezentări antropomorfe feminine, plate, de schematizare extremă (între altele, descoperiri la: Ariușd, Bălțați, Brad, Cărbuna, Hăbășești, Malnaș, Poduri etc.) - D. Monah, 1997, p. 135-144, 199; 2003; D. Monah et alii, 2003, p. 118, no. 226; p. 198, nos. 225-226; S. J. Sztáncsuj, 2005, p. 88, fig. 4/36; V. Cavruc, 1998, p. 21-22
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
dădeam prânzul. Seara, Miți, motanul, venea după mine, simțind trădarea. Trebuia să fiu cu ochii-n patru tot timpul. A durat vreo doi ani... Într-o zi, Nae n-a mai venit, era prea mic să se lupte cu Miți, bălțatul. Pierdusem un mare prieten. Câtă încredere avea Nae în mine! — Ai mai avut și alți amici la fel de buni? am întrebat, înduioșată de răbdarea cu care motanul aștepta să-i vină rândul în poveștile Ioanei. Ah, exclamă ea nostalgică, am mai
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
dădeam prânzul. Seara, Miți, motanul, venea după mine, simțind trădarea. Trebuia să fiu cu ochii-n patru tot timpul. A durat vreo doi ani... Într-o zi, Nae n-a mai venit, era prea mic să se lupte cu Miți, bălțatul. Pierdusem un mare prieten. Câtă încredere avea Nae în mine! — Ai mai avut și alți amici la fel de buni? am întrebat, înduioșată de răbdarea cu care motanul aștepta să-i vină rândul în poveștile Ioanei. Ah, exclamă ea nostalgică, am mai
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
de sperietură grozavă, de spaimă sfâșietoare, urletul groazei de a vedea în clipa aceea deschizându-se porțile încinse ale iadului și năvălind în lume, slobozi, toți nenumiții, toate diavoliile, toți copiii Piedicașului, nefârtații cei nerușinați, sluții sluților, șchiopii și belzebuții, bălțații și cei care au supt de la țâțele balaurițelor neînțărcate vreodată, toți cei azvârliți de mamele lor în mlaștinile de la răsturnarea lumii și crescuți doar de viperele nespuselor blesteme. În ușa apartamentului, unde stătuse nedescrisa femeie, mai apăruse un lungan într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
1930. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Cihodaru 1930-1932, p. 31, 32, 43-50; Vulpe, Buhoiu, Cihodaru, Florea, Nițu, Vulpe 1950, p. 43; Petrescu-Dîmbovița, Dinu, Bold 1957, p. 13-14; Coman 1980c, p. 109; Teodor 1997c, p. 44. 8. Bălțați (comuna Tătărani), județul Vaslui a) În Deal: la aproximativ 1 km vest de sat, spre pădurea Știoborănilor, s-au descoperit fragmente de vase din secolele X-XI. Cercetare V. Trofin, 1971. Materialul se află în colecția Școlii din Tătărani. Bibliografie: Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și în alte cazuri: la școala primară de fete nr. 9 "Al. Lambrino" (Ibidem, f. 90), la școala primară de fete nr. 2 "Regina Elisabeta" (Ibidem, f. 115 bis) ambele din Iași sau la școala din satul Valea Oilor (com. Bălțați) (Ibidem, f. 105v.). 185 Ibidem, f. 92v. Din rapoarte, reiese că la 24 ianuarie 1921 învățătorul ținuse exact același discurs probabil că avusese și cam același public omițând doar să-l menționeze pe Mihai Viteazul (Ibidem, f. 14). 186 Luptele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de ani dintr-un accident stupid (a scăpat pe el un cazan cu miere topită). Culiță, a făcut și el cu chiu cu vai un liceu, apoi a lucrat la ape, la sistemul de aducțiune ale apei Timișești-Iași. Locuiește în Bălțați o localitate din sus de Iași, deși are casă făcută și la Scobâlțeni lângă Podul Iloaiei. Eu nu i-am mai văzut de foarte multă vreme dar mi-i amintesc deoarece erau niște figuri pitorești în satul nostru, atât mama
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Brill și Iosif Veșler - arendașii moșiei Pribești; D. Dobrescu, prin administratorul Th. Mitoșeriu - moșia Tăcuta; Iacob Ușer - arendașul moșiei Cujba, com. Tăcuta; Iancu Einham și Leon Einham - arendașii moșiei Todirești, Buzdugănoaia; Adolf Schönhaus - arendașul moșiei Dumești; I. Dobreanu - arendașul moșiei Bălțați, com. Tanacu; D. Perlmutter - arendașul moșiei „Țapu”, com. Tanacu; Gavril Macri - arendașul moșiei Moara Grecilor, proprietate a Academiei Române; D. Anastassiu - arendaș Moara Domnească; Moritz Juster - arendaș Ferești; Simon Kron - arendașul moșiei Valea Rea (acum, Văleni); Ioan Sabrinius - arendașul moșiei Boroșești
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
tot ce am scris vreodată, pentru că tot ce am scris a fost ca să pot ajunge acolo. Am deschis ușa. Pereții odăii cu ciment pe jos, unde văzusem lumina zilei, erau de paiantă. Pe jos era doar un preș de zdrențe, bălțat. Pe mașina de gătit stătea un fier de călcat cu cărbuni. Iar pe pat stătea mama, cu aerul ei modest pe care l-a avut întotdeauna, dar tânără și cu părul sticlind în lumina fragedă din fereastră... După câteva luni
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
uzitată formulă de numire a satului era Husulești, Husulani, Ieșești, Ieșani etc. Pluralele directe, în -i fără sufix, sunt mai puțin tipice și, de aceea, mai rare. Iată cîteva: (mai ales foste supranume, adică apelative antroponimizate:) Adunați, Afumați, Atîrnați, Barați, Bălțați, Batoți, Beloți, Berhoți, Cacoți, Racoți, Cruciați, Gruiați, Gurguiați, Romanați, Arjoci, Basarabi, Bădoși, Băltăreți, Bulgari, Botorogi, Sîrbi, Urlați, Ursați etc. Există și toponime paralele, formate de la același antroponim, cu pluralul -i sau cu sufixul plural -ești: Cernați - Cernătești. În documentele slave
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
70 -80% din suprafață cereale ( Agrosem Miroslovești 98,2%), urmate de floarea soarelui și sfeclă de zahăr. Foarte puține societăți au avut o structură a culturilor mai diversificată ( Agrozoo Heleșteni, Prodleg Deleni). Una dintre unități este specializată în pomicultură (Pomicola Bălțați). Structura preponderent cerealieră a acestor a determinat obținerea unor rezultate economice slabe de către unele unități. rezultatelor economice înregistrate de către societățile agricole din județul Iași luate în studiu, prezentate în în anexele 8 și 9, scot în evidență existența unei legături
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
premii: Salonul Național de Artă Naivă Ediția a I-a 1991 Premile UAP Ion Stan Pătrașcu, Săpânța Ion Măric, Bacău Premiul Special al Juriului - Eugenia Stănescu Premiul I - Calistrat Robu, Iași Costache Agachi Ion Tileagă, Brașov Premiul II - Gheorghe Ciobanu, Bălțați Iași Maria Trifu Mircea Corpodean Premiul III - Maria Pantea Gheorghe Gheța Paula Iacob, Vaslui Mențiune - Viorel Cristea Ion Alupoaie Valeria Tofan, București Gheorghe Indrecan Salonul Național de Artă Naivă Ediția a II-a 1993 Pictură Premiul I - Petru Vintilă Premiul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Vaslui Premiul I - Mihai Vintilă, Reșița Alexandru Perța Cuza, Târgu Lăpuș Premiul II - Mircea Cojocaru, Galați Camelia Ciobanu, Reșița Premiul III - Mihai Dascălu, Reșița Ion Tileagă, Brașov Premiile Ethnos Premiul de Excelență - Emil Pavelescu, București Premiul pentru pictură - Gheorghe Ciobanu, Bălțați Iași Premiul pentru sculptură - Nicolae Șerban, Târgul Lăpuș Salonul Național de Artă Naivă, Ediția a IV a, 1997 Pictură Premiul I - Daniel Petraș, Pucioasa Premiul II - Dimităr Vețin, Vidin, Bulgaria Premiul III - Adam Mezin, Uzdin, Iugoslavia Sculptură Premiul I - Gheorghe
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Premiul pentru sculptură - Nicolae Șerban, Târgul Lăpuș Salonul Național de Artă Naivă, Ediția a IV a, 1997 Pictură Premiul I - Daniel Petraș, Pucioasa Premiul II - Dimităr Vețin, Vidin, Bulgaria Premiul III - Adam Mezin, Uzdin, Iugoslavia Sculptură Premiul I - Gheorghe Ciobanu, Bălțați , Iași Premiul II - Nicolae Șerban, Rogoz, Maramureș Premiul III - Nicolae Man, Târgul Lăpuș, Maramureș Premiile Ethnos Paula Iacob, Vaslui Pentru Vintilă, Reșița Mihai Dascălu, Reșița Salonul Internațional de Artă Naivă, Ediția a V-a, 1999 Pictură Premiul I - Ioan Măric
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Internațional de Artă Naivă, Ediția a V-a, 1999 Pictură Premiul I - Ioan Măric, Bacău Premiul II - Emil Pavelescu, București Sofia și Viorel Bosică, Uzdin, Iugoslavia Premiul III - Camelia Ciobanu, Reșița Ian Glozik, Kovacita, Serbia Sculptură Premiul II - Gheorghe Ciobanu, Bălțați, Iași Premiul III - Nicolae Șerban, Rogoz, Maramureș Salonul Internațional de Artă Naivă, Ediția a VI-a, 2001 Pictură Premiul I - Adam Mezin, Uzdin, Iugoslavia Premiul II - Nicolae Burcă, Pitești Ioana Gheorghiu Premiul III - Valer Gălan Vasile Popovici, Reșița Sculptură Premiul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]