54 matches
-
interes din cadrul BUCHAREST GreenSounds FESTIVAL (22 - 24 august, Herăstrău), va fi locul unde publicul se va putea bucura de o gamă variată de produse și accesorii ce poartă semnătură unor branduri românești aflate în plină ascensiune pe piață, precum Lâna Bălana, Fuyor, Allkimik, Mă port românește, Utopic Art și Denimusic. Reamintim că Festivalul internațional de muzică BUCHAREST GreenSounds FESTIVAL își deschide porțile în perioada 22 - 24 august, în Parcul Herăstrău - zona Roaba de Cultură, pentru trei zile efervescente de muzică și
Branduri 100% romanesti la Bazar BUCHAREST GreenSounds FESTIVAL [Corola-blog/BlogPost/98589_a_99881]
-
Numai numele acestora, invocate pe parcurs de Constantin Ottescu, alcătuiesc un pomelnic impresionant. Nume exotice ca Gretelbub, Gondolat, Venezia, Burgund, Bolero, Brabant... Nume autohtone și rustice ca Murga, Petrică, Nela, Crai, Jupîn, Roșcova, Suru, Stela, Cioara, Șoimu, Bombonel, Geta, Rîndunica, Bălana, Gică, Dudușca, Mîndra, Năluca, Gelu, Bibița, Frusinica, Joița, Oana... Nume prețioase ca Dandara, Arla, As, Uragan, Greta, Alida, Serenada... Genealogia cailor se bucură de o atenție specială și ridică uneori probleme spinoase. "}ițirică semăna mai mult cu Gretelbub. (Nenea Dan
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]
-
stat le-am cerut demisia. Se cheamă că ai fost la guvernare când ai avut trei luni trei secretari de stat? Se poate minți în halul ăsta? Nu ți-e rușine? Cum își permite să mintă în halul ăsta? - Băi Bălane, când te văd prima dată îți voi da o pereche de palme a mai spus Vadim Tudor.
Scandal la RTV între Vadim Tudor și Ovidiu Bălan pe tema guvernării () [Corola-journal/Journalistic/32516_a_33841]
-
să-i dau mai mult , că mai am alți 7 copii în urmă. Mă gândeam, că le-ar prinde bine să îi dai fetei de zestre alea două pogoane de pământ de la Negrași, e bună și jumătatea de pogon de la Bălana. Cam atât. -Nu mai vreți nimic altceva? -Cam atât, în ce privește pământul, dar la casă nouă e bună o văcuță cu lapte și cu vițelul lângă ea, știu că a fătat vaca bălțată, m-am uitat la ea astă toamnă, e
ÎN PEȚIT de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382524_a_383853]
-
de ani. A avut norocul să scape viu și nevătămat din război, deși a făcut și campania din Ungaria, ajungând până la Budapesta. De acolo, s-a întors cu o iapă mare, albă, capturată de la nemți, pe care a numit-o Bălana. Când a apărut în fața casei din Capu’ Satului călare pe Bălana, el - mic, iapa - mare, ciolănoasă, cu copita „cât un cap de om”, nevastă-sa Floarea, deși nu-l văzuse de trei ani, l-a și luat la rost: - Bine
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
război, deși a făcut și campania din Ungaria, ajungând până la Budapesta. De acolo, s-a întors cu o iapă mare, albă, capturată de la nemți, pe care a numit-o Bălana. Când a apărut în fața casei din Capu’ Satului călare pe Bălana, el - mic, iapa - mare, ciolănoasă, cu copita „cât un cap de om”, nevastă-sa Floarea, deși nu-l văzuse de trei ani, l-a și luat la rost: - Bine, mă, prăpăditule, de ce n-îi fi ven’t șî tu cu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
de ani. A avut norocul să scape viu și nevătămat din război, deși a făcut și campania din Ungaria, ajungând până la Budapesta. De acolo, s-a întors cu o iapă mare, albă, capturată de la nemți, pe care a numit-o Bălana. Când a apărut în fața casei călare pe Bălana, el mic, iapa mare, ciolănoasă, cu copita „cât un cap de om”, nevastă-sa Floarea, deși nu-l văzuse de trei ani, l-a și luat la rost: - Bine, mă, prăpăditule, de ce
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
și nevătămat din război, deși a făcut și campania din Ungaria, ajungând până la Budapesta. De acolo, s-a întors cu o iapă mare, albă, capturată de la nemți, pe care a numit-o Bălana. Când a apărut în fața casei călare pe Bălana, el mic, iapa mare, ciolănoasă, cu copita „cât un cap de om”, nevastă-sa Floarea, deși nu-l văzuse de trei ani, l-a și luat la rost: - Bine, mă, prăpăditule, de ce n-ai ven’t șî tu cu o
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
noi sănătoase de câte ori tremură ei când vin sara de la cârciumă... -Tremură pe dracu’...Beau tărie și se-ncing, zise Rodica. -Știi din experiență, nu... Că-n vremurile bune ce le mai trăgeai la măsea... -La-ntrecere, cum nu, da’ acu’ a-nțărcat Bălana, confirmă Rodica. -Fi-le-ar băutura a dracu’...Ce-o să le iasă pe creștet! - se oțărî Elena. -Asta nu ar fi nimic, da’ nu se se chinuie numai ei, e vai și-amar și de noi pe lângă ei să le punem plosca
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
Pentru mâine alt smarald. ----------------------------------------------- Publicată în „UNIVERSUL LITERAR”, an I, nr. 37, din 13 septembrie 1942 PREFAȚĂ Gingaș întâi, un ger îmi crește’n oase O iarnă rea, cu-aromă plumburie. Din piscuri mari de piatră și trufie Mă râd, bălane, stele somnoroase. E chinul meu trudind între hotare Nelimpezi înainte, nici în urmă Ca să culeg din vreme ce se curmă O zestre-abea, cu boabele amare. Visai un pod pe veacuri și pe spații Sub care-o lume proaspătă să crească
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > AROMA MERELOR GOLDANE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 479 din 23 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului AROMA MERELOR GOLDANE Am păstrat aroma merelor goldane, Culese din mica grădină părintească, Mă copleșesc amintirile unei bălane, Rog prispa casei să mă reprimească! Când mă dor picioarele bătrâne, Le amintesc mirosul din otavă, Călcându-le păreau așa de fine, Nederanjate de a mea ispravă! Memoria nu cred că mă înșeală! Când tata făcea război prin ierburi, În
AROMA MERELOR GOLDANE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357120_a_358449]
-
POEZIE TRADUSA IN LIMBA TURCA) Autor: Urfet Șachir Publicat în: Ediția nr. 1806 din 11 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului AROMA MERELOR GOLDANE...autor Mihai Leonte Am păstrat aroma merelor goldane, Culese din mica grădină părintească, Mă copleșesc amintirile unei bălane, Rog prispa casei să mă reprimească! Când mă dor picioarele bătrâne, Le amintesc mirosul din otavă, Călcându-le păreau așa de fine, Nederanjate de a mea ispravă! Memoria nu cred că mă înșeală! Când tata făcea război prin ierburi, În
AROMA MERELOR GOLDANE (POEZIE TRADUSA IN LIMBA TURCA) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341676_a_343005]
-
aruncă papucii, lăsând să se vadă labele păroase și mușchioase, persani, egipteni, europeni cu pălării, lângă raiale cu fesuri, femei levantine, de un lux nebun, soldați de ai sultanului, marinari de pe staționare; francezi vioi, oacheși, germani cu ciocuri de barbă bălane, ruși greoi; numai cadânele, cu mersul de lilieci sperioși, s-au ascuns jos, În Încăperea cu perdele ce stă acuma gătită pentru ele” (N. Iorga, Peisagii, antologie, prefață, note și glosar de Mircea Zaciu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1972, p. 210
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
De când a trecut frontul pese noi nici nu mă mai bagă În seamă - cred că din pricina pântecelului nu mă mai vede, i-a crescuuut, uite-așa i s-a făcut! Și mai altceva cu Tecla. Ce să mai spun de Bălana... Ce experiențe din acestea vor fi avut băieții de vârsta mea, din Mana? Chiar dacă vor fi avut și ei, nu mi-au povestit; după cum nici eu n-am suflat o vorbă, am ascultat ce ziceau ele, chiar și Muta, acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Doar nu apucasem să-i cer ca lumea. Oricum, când s-a dus Într-o sâmbătă În satul ei, iar luni n-a mai venit, eu unul m-am bucurat: cum adică, și nemâncat și bătut? Și uite-o pe Bălana... Nu știu cum o chema cu adevărat, așa-i zicea mama. S-o fi numind Bălan și nu mai știu cum (să zicem: Mașa)? Ori pentru că era bălană: părul galben-galben și ochi albaștri ca floarea inului...? Nu știu dacă din pricina ochilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
chema cu adevărat, așa-i zicea mama. S-o fi numind Bălan și nu mai știu cum (să zicem: Mașa)? Ori pentru că era bălană: părul galben-galben și ochi albaștri ca floarea inului...? Nu știu dacă din pricina ochilor de in, dar Bălana e mereu speriată; o sperii din nimica toată; tresare la cel mai neînsemnat zgomot și-și scuipă În sân. Apoi Își face cruce. Are fuste frumoase, Înflorate, barijuri la fel, pline de flori vesele. Dar mai ales are ciuboțele roșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
când o văd În bucătăria noastră, Îi văd roșul ciuboțelelor. Vreo două zile Îmi fac de lucru pe-acolo, ca să i le tot văd și să mă bucur de ele: ce roșii!; și ce frumos țin la/ân ele picioarele Bălanei, ai zice niște vaze pe măsura florilor. Îmi place mai ales atunci când, după ce vine de-afară, unde-a avut treabă cu apa, cu lemnele și le descalță ca să-și pună papuci. Atunci Îmi place mie cel mai mult și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
meu rămâne lipit de ciuboțele: acolo-i acolo. Poate și din pricina lor au trecut zile și zile, până să-mi aduc aminte că eu nu mănânc. - Nu mănânc!, zic, În sfârșit. - Da di ci tu nu mănânci?, mă Întreabă cântând, Bălana. - Așa, că nu vreau! Și, dacă nu mănânc, mor! - Oi!, se sperie Bălana, cumplit. Scuipă-n sân, Îi trage la cruci - Încearcă să mă ia cu binișorul - m-aș lăsa cu dragă inimă: e așa de bălană și de ochioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
trecut zile și zile, până să-mi aduc aminte că eu nu mănânc. - Nu mănânc!, zic, În sfârșit. - Da di ci tu nu mănânci?, mă Întreabă cântând, Bălana. - Așa, că nu vreau! Și, dacă nu mănânc, mor! - Oi!, se sperie Bălana, cumplit. Scuipă-n sân, Îi trage la cruci - Încearcă să mă ia cu binișorul - m-aș lăsa cu dragă inimă: e așa de bălană și de ochioasă și de mângâioasă la auz... Și atât de bine miroase - altfel decât Tecla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mă Întreabă cântând, Bălana. - Așa, că nu vreau! Și, dacă nu mănânc, mor! - Oi!, se sperie Bălana, cumplit. Scuipă-n sân, Îi trage la cruci - Încearcă să mă ia cu binișorul - m-aș lăsa cu dragă inimă: e așa de bălană și de ochioasă și de mângâioasă la auz... Și atât de bine miroase - altfel decât Tecla, decât toate - miroase bine, a cozonac de crăciun, deși a trecut demult Crăciunul... Dar nu trebuie să mă las Înmuiat. Ea mă roagă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
povestească povești - altceva? - Al’civa... Dacă tu frumos mănânci, eu cânticel frumos cânt ție... - Nu vreau cânticel, zic. Vreau să nu mănânc și să mor. Și, dacă eu mor, mama te bate pe tine și afară te dă - pe tine! Bălana Își face cruci, Își scuipă În sân. Apoi caută, caută, cu albastrul rotund al inului: că ea Îmi dă mergelele ei! - n-am nevoie de mărgele, sunt băiat; atunci ea Îmi dă mie cnijca ei de rugăciuni - nu, am eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
n-am nevoie de mărgele, sunt băiat; atunci ea Îmi dă mie cnijca ei de rugăciuni - nu, am eu o carte mai frumoasă, cu icoanele În culori... - Atunci ce vriei? Ce să-ți dau, ca să mănânci, tu? - Ciuboțelele roșii!, zic. Bălana trage un: Oi!, speriat-Înveselit, scuipă-n sân, face cruci... Cum să-mi dea ciuboțelele? Dar e iarnă, e frig, cu ce se-ncalță ea când iese după lemne, după apă, la dugheană...? Ciuboțelele - dar ce să fac eu cu ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dea ciuboțelele? Dar e iarnă, e frig, cu ce se-ncalță ea când iese după lemne, după apă, la dugheană...? Ciuboțelele - dar ce să fac eu cu ele, sunt prea mari pentru piciorul meu? - Nu pentru picior, zic. Pentru pâță. Bălana nu pricepe. Nici eu nu pricepusem, Întâia oară, cu Tecla dar după aceea, e-he-he! Îi explic. Îi și arăt cum să mi le dea - degeaba: ea o ține pe-a ei: că nu mi le poate da; că are ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pe-a ei: că nu mi le poate da; că are ea nevoie de ele; și Încă: nu le poate da, fiindcă ei i le-a dat cineva. Pentru ceva. - Pentru ce, ceva?, Întreb. Ceva, că ai șezut cu el? Bălana nu-și mai stuchește În sân, nu se mai crucește, Îi trage un: Oi!, de jale și se-așterne pe plâns. Și dă-i și plânge-i. Mă apropii, Îi pun mâna pe umăr; apoi pe păr, În creștet. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
picioarele ei - uite-le! Faine, cum zice domnișoara Tuza. Știam eu de ce. Stă pe scaun, le Întinde spre mine. Picioarele ei cu cizmele ei roșii. Le iau pe sub călcâie, mă uit la ele, clatin din cap, dau să le despart - Bălana și le ia Înapoi, se ridică de pe scaun, Își apasă dosurile palmelor pe obraji: - Da ci tu faci? Nu se face, ești mititel, tu... - Știu eu mai bine decât tine, zic. Uite cum facem: tu le descalți și mi le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]