30 matches
-
de cel mai înalt grad de confort dacă vreți, nu înseamnă fericire! și viața nu i s-a dat omului doar pentru atât. și vita când are ieslea plină cu fân și găleata cu apă la îndemână, mănâncă, bea, se baligă și doarme. parcă omul ar trebui să facă ceva mai mult decât atât, nu vi se pare? ce anume în plus? dacă tot am ajuns aici, bine este, consider eu, să ne punem întrebări, cât mai multe întrebări și să
GOANA DUPĂ CONFORT de ION UNTARU în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Goana_dupa_confort_ion_untaru_1377262393.html [Corola-blog/BlogPost/362865_a_364194]
-
roua dimineții de străbunica ce se-ndrepta spre suta de ani căreia îi adunam dude bea ceai de dude de constipată ce era stătea în odăița ei retrasă pui la frigare prins în colțul ogrăzii hrănit pe uliță cu râme baligi muște molii ce silă îmi provoca ploaie de vară cu ropote fulgere tunete și trăsnete mirosul aerului proaspăt după ploile de vară de mătușa Catrinca de capră și salcâmi... de amurgul serii când de pe deal veneam cu sânul plin de
COPILĂRIE ÎMI AMINTESC ... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Copilarie_imi_amintesc_gheorghe_serbanescu_1345684029.html [Corola-blog/BlogPost/365674_a_367003]
-
roadele capitalismului, ai? Vrei să te cațări și tu de Copacul abundenței, ai? Dacă nu încetezi odată cu capitalismul ăsta sălbatic al tău și fără de mănuși, te calc în picioare, stărpitură de cățea roșie ce ești! Faraoancă blestemată! Venetică! Spurcăciune bolșevică! Baligă aristocrată de intelectuală balcanică cu pălărie roșie și veninoasă! Gură-spartă și limbă de lemn! Dacă nu taci odată, îți scot toate măruntaiele din tine, ai înțeles? Ș-apoi te leg iar de copacul tău uscat și a-i să stai
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1340045536.html [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
numai pentru bani, mâncare bună și rang social??? Dacă da, atunci în urma noastră nu mai rămâne nimic. Și animalele dacă au snopul de fân și găleata cu apă, nu fac decât să vegeteze și din timp în timp să se balige. Omul nu este dator să împlinească ceva mai mult? Înseamnă asta o viață trăită și împlinită în sensul bun al cuvântului? O viață trăită numai pentru pântecele veșnic nesătul? Dacă da, celelalte întrebări devin inutile. Dacă nu, unde am greșit
CE-MI DORESC EU OARE? de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ce_mi_doresc_eu_oare_ion_untaru_1348740572.html [Corola-blog/BlogPost/365819_a_367148]
-
viitoare. - omul face parte din natură, dar și din societate și din univers. - dacă omul se multumeste numai să mănânce, să bea și să doarmă, cu ce se deosebește de un animal care la fel mănâncă, bea apă și... se baligă?! - conflictele ca dezechilibrare a balanței energetice și trezire a instinctelor primare la nivel individual, războaiele la nivel de națiuni, poartă în ele premizele unor descătușări violente care duc la metamorfoze sociale, politice din cele mai neașteptate. - stingerea unui conflict, poartă
COGITO 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cogito_4.html [Corola-blog/BlogPost/355880_a_357209]
-
viitoare. - omul face parte din natură, dar și din societate și din univers. - dacă omul se multumeste numai să mănânce, să bea și să doarmă cu ce se deosebește de un animal care la fel mănâncă, bea apă și... se baligă?! - conflictele ca dezechilibrare a balanței energetice și trezire a instinctelor primare la nivel individual, războaiele la nivel de națiuni, poartă în ele premizele unor descătușări violente care duc la metamorfoze sociale, politice din cele mai neașteptate. - stingerea unui conflict, poartă
COGITO 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cogito_3.html [Corola-blog/BlogPost/355381_a_356710]
-
nu cumpărase. Toate îmi sunt slobode, dar nu toate zidesc. Toate îmi sunt slobode, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva. Un animal de povară dacă primește tainul și este pus la muncă, muncește. Altminteri mănâncă, doarme și ... se baligă. Lui nu i se cere mai mult. Cu cât mai mult se deosebește omul de un animal! Am asistat odată la o discuție despre credință, post, mântuire. Un om în jurul vârstei de cincizeci de ani spunea plin de amărăciune dar
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Pustnicul_ion_untaru_1332587240.html [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
animalelor prin anus, în cursul actului numit defecație. În funcție de specie, materiile fecale pot avea diverse denumiri. Materiile fecale eliminate de om sunt numite în mod curent „scaune”. ele animalelor mari (vaci, cai, măgari, zebre etc.) sunt numite în mod comun „baligă”. ul defecat de capre, oi și iepuri, în special cel în formă de bobițe, este numit în mod comun „căcărează”. Copiii mici numesc excrementele „caca”. Sub influența factorilor de mediu, excrementele eliminate de animale pot suferi, în timp, diferite transformări
Excrement () [Corola-website/Science/317454_a_318783]
-
Americanii nu mor în război. Sunt supraînarmați. Dau lovituri zdrobitoare. La ei cine face economie de muniție răspunde în fața Senatului”, „I-am asemănat odată pe ruși cu vacile care dau douăzeci și cinci de kile de lapte pe zi și apoi se baligă în șiștar”. Sub raportul gândirii, metoda unică a lui Ț. o constituie „tăierea nodului gordian”; într-o confruntare aparent insolubilă între două principii sau valori, gânditorul tranșează de fiecare dată dilema prin proclamarea superiorității absolute a uneia din ele: „Dumnezeu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
de ilustrata unor trandafiri. Lor li se adăuga cele „12 porunci de răsădire a pomilor roditori”, emise de M. Mitrafanovici de la Horticola Bucovina: „rătează venele rădăcinilor cu un cuțit ascuțit; unge rădăcinile cu un cir făcut din lut galben și baligă de vacă; sapă gropile mari și late; nu pune în gropi unde vin pomii răsădiți gunoi proaspăt din grajd” etc. Apăreau și „Sfaturi de gospodărire” cu ceea ce e de făcut pe lângă casă, în grădina de legume, la câmp și în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în veci. Cînd bei primul păhar, trebuie să verși puțin jos, ca să beie morții. Dacă a băut cineva atîta rachiu încît se aprinde acesta într-însul, se zice că se poate scoate de la moarte dacă i se scurge în gură baligă de cal. Să nu bea doi inși apă deodată, că cel dintîi bea apă și cel din urmă bea venin. Acela-i om băutor cui i-a băut dracul la cumătrie. Cînd îți ghiorăie gîtul e semn de băutură. Oamenii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că altfel Sf. Ilie îți dă ploi de-ți ia știubeiele* ori îți îneacă albinele. E bine a da mai întîi cuiva să guste din faguri și apoi să mănînce gospodarul, că făcînd așa va avea totdeauna faguri plini. Falcariță Baligă de lup, prăjită cu său, e bună de falcariță*. Farmec Dacă are o femeie pizmă pe alta și vrea să i facă vreun rău, apoi îi ia țărnă din urma dreaptă, cu care apoi unge gura cuptorului, zicînd: „Așa să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să crească mare și gras ca mine“, iar de ești slab, zi-i: „Să fie gras, da’ nu ca mine.“ Se crede că dacă un copil noaptea nu poate dormi, apoi e bine a lua de la o scroafă cu purcei baligă de-a purceilor, așa ca să nu simțească scroafa, și să se puie sub perina copilului, și apoi el va dormi așa de bine, cum dorm purceii. Cînd copiii plîng prin somn, să le zici: „Lupușor, lupușor“ și să le faci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
speranțe. Un stil baladesc de factură modernă este prezent în Îngeri și banjouri (1998), unde scriitorul închină Brăilei (Brăilă, lacrimă deasă) și mahalalelor ei, imortalizate și de Panait Istrati, versuri de insolită transpunere lirică (Comorofcă, dor bălai, Suntem fanți de Băligași). Se întâlnesc și savuroase expresii de argou, cu reminiscențe și cu rezonanțe împrospătate din Ion Barbu. M. cultivă, mai ales în volumul Sufletul cântă despre sine (2002), și poezia meditativă, de concentrare a ideii și imaginii. SCRIERI: Insula, București, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288001_a_289330]
-
burtoșii neguțători venețieni, pe Canal Grande, se vor ploconi înaintea stăpânilor: "Salamalec! Salamalec efendi!"... Am auzit că Luminăția sa, Padișahul, jinduiește la o catedrală de la Paris, de-i zice Notre-Dame! Ce trăsnaie și aiasta, să-ți duci iapa să se balige prin toate catedralele lumii!... Zău!... Ar merita să le-o tragem! hohotește Ștefan sarcastic. Să simtă pe pielea lor usturimea iataganului! Să cunoască moartea și pârjolul la ei acasă! Mă bate un gând: Ce-ar fi să cădem la pace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se îngroașă cu puțină făină de grâu sau cu tărâ și se pune pe locul dureros. Medicamentele se preparau din timp, la anumite sărbători: de Ziua Crucii, la 14 septembrie, se punea la cheutoarea casei (locul de îmbinare a grinzilor) baligă de vacă (până a nu răsări soarele!) se amesteca cu busuioc, boance și se usca și, când era cazul, se lua o bucată, se aprindea și se afuma în timpul descântecului. Aici se recunoaște rolul fumigațiilor în tratarea bolii, iar balega
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Marea Neagră i-oi arunca, Acolo să cheie și să răscheie / Să rămână curat și luminat Ca de Maica Domnului lăsat. Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu.” Descântecul de orhalț (răcit la cap). Se descântă în făină, se pune puțin baligă de vacă, se face o turtă pe care o coci în focă și apoi, cât o poți suferi de fierbinte, o pui în dosul capului: „Orbalț cu săgetătură, orbalț cu pocitur Ieși din cârțele nasului, din vederile ochilor. Eu cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trupul, printre supuși, pe jos, / Ucide din prostie și din plictis, cînd trece, / Cu o privire-opacă sub prea îngusta-i frunte. Dă-ți răutatea-n gesturi și-n vorbe aurii, / Fă-mi ora o grămadă de firmituri mărunte, / Gîndacilor din baligi stăpînă să le fii" (Sonet misogin, 1). Dacă e să încadrăm istoric atari texte, le-am găsi un loc în descendența acelor carnavaluri medievale numite charivari, în care dezmățul limbajului nu mai avea limite, batjocorind inclusiv lucrurile sfinte, blasfemiind bezmetic
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
ta, nu umbla orbeț, ca musca prin cetate, nu vicia c-o figură echivocă urbea culturii. Îmbobocește-ți memoria. Descotcodăcește-ți cugetul. A se scuti, urlă demențial îngerul mototolit, a se scuti de smiorcăieli lila, de văicăreli de feleșteoc clăbucărit în balige de pitulice, de bibilice. La baie, la baie! Spulberă-ți sensibilitatea în trei sute șaizeci și cinci de bucățele civile. Ba o iei înaintea boului, ba rămîi în urma cozii, ba te-așezi, mulțumit nevoie-mare, de-a-mboulea. Cînd în plus, cînd în minus, te-nmulțești
Îngerul mototolit (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14871_a_16196]
-
Și astfel vorbi (Căci boul vorbește Ca orice pește!): O,vaco,ce mugeri Ai tu și ce ugeri Prin roura deasă Ce ochi de mătasă Ce-ntr-înșii îndeasă Tristețea verzuie De vacă-duduie Și ce bîz la coadă De muscă neroadă Cînd baligi grămadă Trîntești drept dovadă Că ești delicată Și bei ceai de mentă Ci vaca deodată Răspunse dementă: Eu nu'ș' ce vrei spune Cu astfel de glume Cînd viața mi-e-n spume Și mațul mi-l arde Pasiuni miliarde Cu fluturi
Boul și vaca by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10469_a_11794]
-
Alea-s instalații? Nici tu stabiliment ca lumea..., nici tu otel..., nici tu local de distracții..., că dacă vine târgovețul la țară îi trebuie să se distreze... nu numai cu gramofonul..., nici tu parc, nici tu orchestră... țărănie curată... se baligă vitele prin fața �stabilimentului", de mai mare rușinea. Ia să fi avut noi pucioasă, să fi văzut, finule, ce cazinou îi mai trăgeam în fața bisericii..., ce mai băi, numai marmură și faianță. Așa a dat Domnul norocul cui nu-l merită
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
s-au învățat, anglo-saxonii, să fie stăpânii lumii — și muscalii zic niet! Ei asta-i... Păi hai să ne batem! I-am asemănat odată pe ruși cu vacile care dau douăzeci și cinci de kile de lapte pe zi și apoi se baligă în șiștar. Rușii sunt la fel de imperialiști ca Germania lui Hitler. Dar ei nu spun asta. Rușii sunt mai perfizi. Când te ocupă și te declari de acord, spun că ești progresist, iar când le rupi fălcile, că ești fascist și
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
s-o iau în sus pe Colentina. Deja orașul căpătase un aer de periferie. Între mașini se strecurau camioane cu cai, având roți de automobil și panouri azurii sau verzi pictate cu sirene, cerbi și motive înflorate. Lăsau în urmă baligi galben-verzui, globulare. Și oamenii se schimbau. Femeile purtau broboade și fuste de stambă, dinți de fier în gură, pe care-i rânjeau una la alta ieșind de pe poarta fabricilor, încărcate de plase și papornițe. Semănau cu niște găini mari de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
înghită cu bale uleiul. - De-acuma dați-i drumul și fugăriți-o. Tremurici mână vita roșie pe drumeagul dinspre bahnă, făcu un ocol către livada popii și de acolo o aduse înapoi. Umflată pepene, vaca venea în trap ușor. - Se baligă ! chiui de departe Tremurici. - Ei, de-amu a scăpat, zise Hortolomei, și, ușurat, se puse săși răsucească o țigară. Vestit cine știe de cine, din sat venea în goană stăpânul vacii. Sosi cu sufletul în palmă, tras la față și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mă dea afară. Și o să mă trimită la plimbare cu tinicheaua de coadă, pentru că am mințit cu nerușinare și nimeni n-o să mă mai angajeze vreodată și am să ajung subiect În documentarul „Cele mai groaznice slujbe din Marea Britanie“, strîngînd baligă de vacă și spunînd voioasă „Nu e chiar atît de rău cum se spune“. OK. Nu intra În panică. Trebuie să pot face ceva. Am să-mi cer scuze. Da. Am să spun că a fost un moment de rătăcire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]