641 matches
-
Eminescu are o stradă lungă, fără vecinătăți literare, deși în București există strada Epigonilor și strada Floare Albastră, străduța Ipotești precum și, pentru sentimentali, intrarea Veronica Micle. Creangă nu are stradă în București, ca un moldovean ce se află, în schimb bănățeanul Slavici, da, o străduță și o alee Păcală, care poate intra tot în contul lui. Mă bucur că Petre Ispirescu, al cărui jurnal a fost pentru mine o revelație, e bine încadrat: din strada lui se duc și vin strada
Topografia nemuririi by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14854_a_16179]
-
ce își căuta o definiție: șvabii. Scriitor popular, el putea marca o redefinire a personajelor, a locurilor, a stărilor sufletești. Era, înainte de 1848, un aliat al rebelilor, de oriunde vor fi fost ei. Exprima o componentă eroică și una sacrificială. Bănățenii nu au încercat să-și revendice nici un scriitor de limbă germană care a avut, prin părinții, bunicii, rudele, prin tinerețea lui, prin ,,întoarcerile acasă", legături cu Banatul. Despre prezența timișoreană a bunicului lui Musil se știu puține, despre înaintașii lui
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
vine greu să-și asume interdependența. între Dunăre, Carpați și Marea Neagră sînt mai cunoscuți Ginzberg și René Char decît româno-sîrbul Vasko (Vasile) Popa, căruia C. Ungureanu îi dedică o analiză de aproape o sută de pagini, extrem de interesante, sau decît bănățenii Robert Reiner/ Franz Liebhart și René Füllöp-Miller. Paginile despre Sacher-Masoch, Hașek, Krleza, Kis, Konrád, Magris, Kundera, autori în legătură cu care s-au spus multe, urmăresc pe de o parte modul subtil de relaționare a lor cu lumea căreia îi aparțin, iar
Scurt popas în lumea de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15314_a_16639]
-
în numărul 3 din 2002, Lecția de germană. Mai multe articole se referă la nemții noștri, ai Banatului adică, precum ar fi Lenau, Adam Müller Guttenbrunn, Robert Reiter sau Franz Xavier Kappus, și, dacă întindem coarda pînă la strămoșii lor (bănățeni get-beget), precum ar fi Musil, Trakl sau Doderer. Bună inițiativa revistei care reușește să fie atractivă pentru noi toți, indiferent din ce parte de țară sîntem, deși e din ce în ce mai preocupată de provincia ei extrem-occidentală. Ateneu - 401 sau Caragiale ad litteram
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
în vreo soțietate aleasă", între "persoane de frunte", "atunci de bună seamă nu putem vorbi cum vorbește Oprea cu Bucur în pădure". Dintre cele două nume, Bucur e folosit și în prima variantă a Tiganiadei, desemnînd un personaj tipic român, bănățeanul care îi e slugă nobilului Becicherec. În poemul Trei viteji, pentru același personaj e preferat un alt nume "reprezentativ": Crăciun. Ceva mai tîrziu, la un alt ardelean - Ion Codru Drăgușanu (în Peregrinul transilvan).- numele tipic e totuși Ion (în forma
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
îi admit să-l revendice și pe Homer. Știu că problema e în litigiu, și chiar și el, se zice, mai ațipea uneori. Oare nu-i e teamă de judecata copiilor săi, pe care îi învață greșit Istoria? Dar dacă bănățenii nu au habar de ce s-a întîmplat la ei, ce pretenții putem avea de la cei ce locuiesc acolo unde se atîrnă harta în cui? Și-apoi, mă întreb total nelămurit, de ce îl admira bănățeanul meu pe dl. N. Manolescu dacă
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]
-
îi învață greșit Istoria? Dar dacă bănățenii nu au habar de ce s-a întîmplat la ei, ce pretenții putem avea de la cei ce locuiesc acolo unde se atîrnă harta în cui? Și-apoi, mă întreb total nelămurit, de ce îl admira bănățeanul meu pe dl. N. Manolescu dacă nu îl înțelege? - în scris, mă refer, căci politic e clar că n-a înțeles mare lucru.
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]
-
Iulia Popovici Sînt - sau au fost - universitari remarcabili, erudiți recunoscuți, conectați în cel mai înalt grad la ritmul actual al umanioarelor internaționale, activi, interesați de spații și culturi aproape bizare pentru restul României intelectuale. Sînt bănățeni (oriunde-ar fi) și preocupați de păstrarea memoriei acelor locuri. Cînd practică literatura mărturisirilor, sub oricare din formele ei, dovedesc un spirit de observație ieșit din comun, detașare, o ironie mușcătoare și o autoironie pe măsură. Cu riscul să fiu
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
un timp record o primă ediție a unui nou simpozion de sculptură în lemn, de data aceasta în parcul Timiș. Participanți au fost un sîrbo-româno-german, adică Bata Marianov însuși, doi bucureșteni, mai exact Titi Ceară și Laurențiu Mogoșanu, și doi bănățeni, pe numele lor Horia Bojin și Marius Tănasă. Prima observație care se poate face după ce lucrările au fost deja amplasate în spațiul parcului, un mic amfiteatru care preia simultan vecinătățile construite și peisajul de izlaz din proximitatea Timișului, este că
Bata Marianov se întoarce by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13388_a_14713]
-
cîte și mai cîte. Neprețuit e și ceea ce a făcut și face Grupul de istorie orală și antropologie socială pentru memoria specificului multietnic și plurilingv al Banatului (volumele semnate sau coordonate de Smaranda Vultur cuprind istoria trăită și povestită a bănățenilor în sec. XX). l Am făcut această lungă introducere fiindcă revista ORIZONT nr. 6, sub genericul Comunități deschise. Redescoperirea diversității, se ocupă de scriitorii sîrbi din Banatul universurilor complementare. „E greu să înțelegi cultura Banatului fără să urmărești cele patru
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
acestei neliniști (Ruhelosigkeit) de care suferă emigranții aflați în căutarea a ceva greu de descris, a ceva ce le lipsea sau credeau că le lipsește. Am observat că acest soi de oameni nu-și găsesc niciodată liniștea. Compatrioții mei - șvabii bănățeni - (ceea ce și descriu în roman) sunt într-un neîncetat du-te vino. Au emigrat mai întîi în secolul XVIII din Baden-Würtenberg în Banat, apoi în secolul XIX unii pleacă în America, rămîn acolo, alții revin "acasă"... După cel de-al
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
din Banat, puțină lume ar putea să spună ceva despre operele lui Nicolae Stoica de Hațeg, Eftimie Murgu, A.C. Popovici (în anii din urmă opera politică a acestuia a fost redescoperită cu uimire, în condițiile redesenării contururilor Europei), Ioan Popovici Bănățeanul, George Augustin Petculescu, Victor Vlad Delamarina (celebrele sale versuri în dialect bănățean au fost pentru mulți o invitație la a-l bagateliza ca poet), I. Stoia-Udrea, Virgil Birou. Ce să mai vorbim despre cele ale unor autori care au publicat
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
de Guvern și purtat în cioc de pasărea colibri, ar fi dat în apoplexie. ...Ca de fiecare dată, Marioara Murărescu a organizat un spectacol reprezentativ aducând pe scena sibiană colindători din principalele zone folclorice ale țării. Grupuri sau grupulețe, moldoveni, bănățeni, olteni, bihoreni..., au adus cu ei frumusețea și prospețimea, sinceritatea și autenticitatea colindelor. Realizatoarea, cu vocea-i caldă și vorbe naturale (poate că n-ar fi rău să mai schimbe din când în când câte-o frază-două din limbaj, deoarece
„Deschide ușa, creștine!” (cu atenție!) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13250_a_14575]
-
Iulia Popovici Bănățean cu pasiune, fericit cîștigător al Loteriei Vizelor întors în patria refuzată, traducător și scriitor pasionat cu rarul simț al explorării science-fiction și cu o la fel de rară vînă polemică (ieșită la suprafață într-unul din articolele celebrului număr eminescian al Dilemei
Vocația esteticii de atitudine by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12790_a_14115]
-
zice cu asprime nu tocmai părintească unor sinistrați în ochii cărora abia mai pâlpâie o luminiță de speranță: -Ce vreți să facem? Să ridicăm un hotel acum? Se vede pe fața domniei sale că e iritat, și are dreptate: păi, ce, bănățenii sunt ciobănești germani să li se construiască hoteluri ? Asta e culmea! Cu ce bani, din moment ce numai pentru Barul de la Palatul Parlamentului s-au cheltuit 47 de miliarde de lei ? Hî ? Panoramare: apă tulbure și amenințătoare cât vezi cu ochii. Și
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
mari drame năvălind cenușie-murdară peste oameni și case. Iată, mobile plutind pe apă, pereți rupți de furia naturii și apa plimbând obiecte prin încăperi pustiite... Se zice în popor: "Să nu dea Dumnezeu omului cât poate duce!" Dar acești oameni, bănățenii noștri de "frunce", cât vor mai rezista? Privim cu prietenul Haralampy la această cumplită năvală a răului peste o lume care, nu cu multă vreme în urmă, trăia, visa, se bucura de viață, de agoniseală, de o emisiune la televizor
Urgia apelor și a unei simulări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11756_a_13081]
-
după caz, la Timișoara, de pe toate meridianele pe care l-au purtat aripile confecționate din pînză de in, întinsă frumos pe șasiuri cu pene, sau din panouri de lemn casetate halucinant, și privirile ațintite hipnotic pe zenit. Adică a rămas bănățean și în ceea ce privește obstinația, tenacitatea aceea molcomă și definitivă, și în ceea ce înseamnă goana după absolut, captivitatea mistică în idealitate, oricum ar fi ea camuflată pentru privirea vulgară. Și iată cum a început un implacabil circuit al telefoanelor! Silviu Oravitzan sună
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
sfîrșitul întregii demonstrații. Asta era, Silviu, îi răspund eu, chiar de acest moment aveam nevoie ca să pot începe textul, de acestă reconfirmare a unei tipologii umane și culturale pe care tu o reprezinți într-un mod aproape didactic, aceea a bănățeanului schizoid, împărțit abisal între pămînt și cer, între gravitație și imponderabilitate, între geometrie și disoluție, între mundan și transcendent, între statica agrariană și deambulările pastorale, între pragmatism și idealitate, între contabilitate și mistică, între altele, și altele, și altele. Rigoarea
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
băștinași care nu vor să audă de frații lor din Transilvania, pe care îi consideră maghiari de categoria a doua, din considerente economice. Iar noi, aici în țărișoară, avem o părere proastă spre infectă, pe regiuni istorice, unii despre alții. Bănățenii, care se simt fruntea, nu-i prizează pe ardeleni, pe care îi consideră mai puțin importanți decît ei, se felicită că i-au asimilat pe moldoveni și pe olteni, dar fără a uita să se diferențieze disprețuitor de ei și
Oala sub presiune by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10004_a_11329]
-
Pădurea Verde, unde la ora 10 meșterii vor primi hrisoave care vor dovedi, peste ani, că nu și-au trădat moștenirea culturală. De la ora 16, la Casa Bănățeană de la Muzeul Satului, Ansamblul „Izvorașul“ din Buziaș va prezenta spectacolul intitulat „Zestrea bănățenilor“. Participă soliștii Liliana Badea-Savu, Petrică Oprescu, Mina Drăgan, Oana Marinescu, Mihai Moldovan, Renate Binchici, Mădălina Roșu, Alexandra Chircu, Andreea Dragu, Ramona Ilieș. S. POPOVICI Activități de tineret l În Dieceza romano-catolică de Timișoara Dieceza romano-catolică de Timișoara promovează intens activitățile
Agenda2003-32-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281351_a_282680]
-
costumelor populare din Banat; ora 17, Colegiul „Ion Vidu“, recital muzical Antoanella Prisecariu; ora 20, sala Casinoului Militar Timișoara, decernarea Premiilor de Excelență și Concertul de Gală, susținut de orchestra filarmonică, dirijor Kurt Schmid. Concert coral - simfonic l În Festivalul Bănățenilor de Pretutindeni Festivalul Bănățenilor de Pretutindeni, eveniment de impresionantă amploare ce se desfășoară în perioada 15 august - 15 septembrie, acordă muzicii culte și iubitorilor ei meritata importanță, în cadrul unei seri cu totul speciale: melomanii sunt invitați în 13 septembrie, de la
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
ora 17, Colegiul „Ion Vidu“, recital muzical Antoanella Prisecariu; ora 20, sala Casinoului Militar Timișoara, decernarea Premiilor de Excelență și Concertul de Gală, susținut de orchestra filarmonică, dirijor Kurt Schmid. Concert coral - simfonic l În Festivalul Bănățenilor de Pretutindeni Festivalul Bănățenilor de Pretutindeni, eveniment de impresionantă amploare ce se desfășoară în perioada 15 august - 15 septembrie, acordă muzicii culte și iubitorilor ei meritata importanță, în cadrul unei seri cu totul speciale: melomanii sunt invitați în 13 septembrie, de la ora 20, în sala
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
nu e de mirare că în lumea colecționarilor veritabili discreția este cuvântul de ordine. O bună bucată de vreme Milan a tot primit telefoane anonime, însă cum de fiecare dată răspundea cineva, hoții nu i-au călcat niciodată casa. Comunicate Bănățeanul Ilin, specializat în jetoane, va lua parte, cu începere din 1980, la 14 simpozioane naționale de numismatică. Va prezenta cel puțin câte o comunicare la fiecare dintre acestea. Din nefericire, seria unor asemenea întâlniri se întrerupe în noiembrie 1986. Abia
Agenda2003-34-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281382_a_282711]
-
care aproape jumătate i-a petrecut ca alpinist, timișoreanul Cristian Tzecu se află-ntr-un punct de maximă importanță pentru cariera sa. El vrea să urce munții înalți ai planetei și de-acolo să aducă faimă Timișoarei, cu mândrie de bănățean. Pe 7 septembrie, el ar deveni expediționar într-o călătorie-premieră pentru istoria alpinismului local și chiar național. Aceasta este data preconizată a începe Expediția Peru 2003. „Performanțele atinse până în prezent și dorința de a realiza o premieră timișoreană ne-au
Agenda2003-35-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281410_a_282739]
-
13 și 14 septembrie Prilejuită de Hramul Catedralei Mitropolitane, Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, Ruga Timișoarei este cea mai importantă sărbătoare populară a Cetății, a celor care cu dărnicie așteaptă oaspeți să petreacă după tradiție, evenimentul încheind fastuos Festivalul Bănățenilor de Pretutindeni. Ruga Timișoarei se va desfășura după următorul program: l sâmbătă, 13 septembrie, Parcul Rozelor, ora 16,30, spectacol susținut de formațiile de tineret ale ansamblurilor „Hora Timișului“ și „Timișul“; ora 18, Jocul Rugii, cu participarea soliștilor vocali Tiberiu
Agenda2003-36-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281416_a_282745]