12 matches
-
colegi și de la Slavici. Ion Slavici l-a remarcat la cursurile lui Lorenz Stein și ale lui Ihering- „un albanez, îmi ziceam, poate chiar un persan”: un tânăr oacheș, cu fața curată și rasă peste tot, cu un lung „clăbăț” bănățenesc peste pletele negre, cu ochii mărunți și visători și totdeauna cu un zâmbet oarecum batjocoritor pe buze...”. Amândoi apoi s-au cunoscut și au avut o prietenie îndelungată, ajutându-l pe Slavici să se despartă de șirieneasca lui și să
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
trăim mai încet și suntem mai moldoveni, chiar de-am fi olteni, munteni, ardeleni, dobrogeni, bănățeni...! Când cântă Daniela Condurache, întreaga lume e moldovenească. Orice cântec interpretat de Daniela Condurache, e tot moldovenesc, chiar dacă ar fi oltenesc, muntenesc, ardelenesc, dobrogenesc, bănățenesc...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Daniela Condurache. Dacă ar asculta-o lumea, ar deveni moldovenească... / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1189, Anul IV, 03 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396499942.html [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
le-ar mai fi avut de relevat. În Orșova mea, continuase fostul căpitan de vas, după ce mai contenise din veselie, că eu, ți-am dat, cred, deja de înțeles, acolo îmi trec zilele, localitate în Banat la urma urmei, spiritul bănățenesc s-a cam pervertit, nu neapărat fiindcă orașul a fost dat pe mâna oltenilor, dar pentru că s-a aciuat multă lume de strânsură prin el, port fiind, eu însumi sunt, că veni vorba, străin, grec de obârșie. Dar m-am
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_1_dan_florita_seracin_1342536471.html [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
de cod, scapă feminității, portocaliu cu albastru scris în sec de vitrine, troleibuzul 2062 Pentru mîndra ce-o iubesc! "Drumuri Ialoveni" 1936, bloc turn circular pe costișă, intrarea "Europarc", au declarat intravilan toată republica! Sociteni "Poienița veselă. Tabără de albină", bănățenească refren Sapă, mă bădiță, sapă / Că eu țin dorul... grămadă alias de apă, prima variantă ar fi fost cultism, Să știi că la primăvară / Și mîndruța a-ră! "Radio Noroc" Tinerețe, tinerețe, / Te-oi plînge la bătrînețe, noua Românie radiofonică ține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ziarului „Sportul popular” un editorial, scris poate de Ioan Chirilă, după finala Cupei din 1958. Poli se calificase și a pierdut cu 7-0, dacă nu mă înșel. Galeria timișoreană a aplaudat tot timpul și a cântat un slogan mișcător prin bănățeneasca lui lipsă de eufonie, asigurându-și favoriții că-i iubea și așa, făcuți zob. Nu mă satur! Intru la un „sibian”. Un domn foarte prezentabil, la 60 de ani, tocmai plătea ce-și cumpărase. Omul dă să iasă, pachetul rămâne
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4826_a_6151]
-
pe pelicula sa evocatoare, convertind-o într-o particularitate lirică. Peisajul, ocupațiile omenești, mica tehnică și jovialitatea provincială, calendarul și meteorologia se contopesc într-un tablou subtil unitar, tangent la luminozitatea picturii naive. Sau cum spune Blaga privitor la „satul bănățenesc”: „Tot ce ține - în sens larg - de etnografic ia proporții pline și întortocheate; e parcă o etnografie crescută din tihna senzuală a unei duminici fără sfîrșit”: „Era o zi senină de vară, cînd menta/ colorează în verde lumina,/ iar ei
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
joacă, ce le place” - își amintește Laza Cnejevici din vremurile când era rușine să ți se ceară, la vreo nuntă, un cântec și să nu-l știi. S-au adunat mii de cântece în repertoriu. Cele și cele mai multe și dragi - bănățenești. Dar și din celelalte zone folclorice, și romanțe, și cântece de petrecere, și melodii de muzică ușoară. Vreo 17 ani de zile, Laza Cnejevici a cântat și în localuri timișorene. „Și nu poți să-i cânți omului la 7 seara
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
cu alte limbi) este un indiciu suficient de clar că literatura bănățeană are o identitate a ei, bine ilustrată, care rămâne ca atare și căreia, în cazul adevăratei literaturi dialectale, îi concrește (nu doar îi adaugă) veșmântul și atributele rostirii bănățenești, spune Boldureanu. În 1974, Gabriel Țepelea avea să precizeze: „O literatură dialectală după exemplul italian, care să creeze prin intermediul dialectului valori estetice ca orice literatură, nu poate fi așteptată la noi“. Această profeție pesimistă, emisă în plin comunism, avea să
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
mai vechi, vorbește despre "proza etnografică", "descriptivă" a Mayei Belciu, impresionat desigur de capacitățile prozatoarei de a evoca un ținut specific, concurată în acțiunea ei poate numai de Sorin Titel, în ciclul său de romane în care a înfățișat mediul bănățenesc de mici așezări urbane. Criticul remarca la Maya Belciu "exactitatea detaliului", "finețea observației", ascuțimea simțului auditiv, arătând totodată, pe bună dreptate, că imaginea acelei lumi descrise cu atâta minuție și har plastic nu ar fi fost completă dacă nu i
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
din capătul străzii noastre, cu focurile ei melancolice, m-a dus o dată la circ ca să vedem călărețe cu rochii verzi, pline de paiete sclipitoare, m-a dus la muzeul Antipa... Seara, la culcare, îmi cânta vreunul dintre cântecele lui tărăgănate, bănățenești, de care mama râdea atât de mult, mai ales "Gugulan cu car cu mere" (și cu frumoasă muiere), care-mi plăcea la nebunie, mai ales când spunea, într-o limbă caraghioasă, la sfârșit, "Io vind mere, io vind pere,/ Dar
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și poezii în „Dreptatea”, semnând cu pseudonimul Delamarina, sub care este îndeobște cunoscut. Grav bolnav de tuberculoză, a murit la moșia mamei sale. A fost înmormântat la Lugoj. V.-D., autor a douăzeci de texte editate postum în placheta Poezii bănățenești (1902), este considerat creatorul „poeziei dialectale” la noi. Sunt versuri scrise cu intenția de a pune în evidență resursele expresive ale limbajului popular. Relatate în graiul bănățean, cu fonetica și lexicul specific, amintirile din copilărie (Țucă-l moșu), evocarea unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
Paginilor de proză ce consemnează impresii de călătorie le lipsește notația plastică, pitorească, rămânând simple însemnări, nedezvoltate literar, de reținut doar pentru terminologia marinărească folosită. Memorialistica (Cartea vieții mele, O nimica toată) nu are nici ea valoare artistică. SCRIERI: Poezii bănățenești, îngr. și pref. Valeriu Braniște, Lugoj, 1902; ed. Sibiu, 1928; Poezii, București, 1922; Poezii în grai bănățean, introd. Al. Bistrițianu, Timișoara, 1936; Schițele mele de călătorie, introd. Aurel Cosma-junior, Timișoara, 1936; Doi scriitori bănățeni: Victor Vlad Delamarina și Ioan Popovici-Bănățeanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]