85 matches
-
apărut, că nu te-am mai văzut pe-aici? Ispititorul: Sunt brațul care-ți trebuiește și vreau să devenim amici. Cain: (neîncrezător și ironic) Ia uite ce noroc pe mine cu-așa o faină întâmplare!... De nu ți-i cu bănat, amice, aș vrea să știu în ce ești tare. Ispititorul: (rânjind) Destule pot părinții tăi să îți vorbească despre mine; (apoi foarte serios) Oricum, te pot asigura că fac de toate foarte bine. Cain: (dând să plece) Ești un ridicol
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_de_george_petrovai_1359546041_efn2j.html [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
facturi și acte cu "pupicuri pe furate" , cum și bunu-și amintește de frumoasa lui poveste, când Ioana lu' Castravete îl pupă de Dragobete. Zis-făcut, este știut: hai Mărine după fete cu Nătângu lu' Dovlete! ...Și de n-o fi cu bănat, că tot prostu' mi-e-nsurat, bun să fii, de poți să scrii și aceste poezi, ce demult le auzii de la Hâtru lu' Coșciug, care se cinstea-n amurg... când c-o țuică ori pelin, și vorbe la pahar plin: „Neică, dacă
DE „ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1395473279.html [Corola-blog/BlogPost/354990_a_356319]
-
membru al Academiei Române, în locul lui Babeș, Atanasie Marian Marienescu, scria următoarele: “Când s'a înființat Academia Română prin locotenența domnească în 1866, s'a hotărât ca și din Ardeal și din Ungaria să se aleagă membrii, anume după teritorii: Maramureș, Ardeal, Bănat, Bucovina, etc. Locotenența a denumit pe Andrei Mocioni și Vichentie Babeș pentru Bănat. În locul lui Andrei am fost eu ales, acuma e ca să se aleagă cineva în locul lui Babeș.” Atanasie Marian, Marienescu, nume adoptat, precum Eminescu, de viitorul folclorist, debuta
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
a înființat Academia Română prin locotenența domnească în 1866, s'a hotărât ca și din Ardeal și din Ungaria să se aleagă membrii, anume după teritorii: Maramureș, Ardeal, Bănat, Bucovina, etc. Locotenența a denumit pe Andrei Mocioni și Vichentie Babeș pentru Bănat. În locul lui Andrei am fost eu ales, acuma e ca să se aleagă cineva în locul lui Babeș.” Atanasie Marian, Marienescu, nume adoptat, precum Eminescu, de viitorul folclorist, debuta literar la vîrsta de 18 ani. elev fiind la gimnaziul din Arad, cea
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
și dorul de izvoare. de n-ar mai veni toamne, eu sigur aș rămâne, să-ți cânt doina și dorul cu glasul trăgănat, când văd că moare frunza și frigul mă răpune mă doare plânsul tău , de nu e cu bănat. rămâi că înfrunzesc în dulcea primăvară și ușile-ți deschid să vii ca să mă vezi, palatul meu e veșnic și nu e prima oară când hoinărind prin mine aevea tu te pierzi. de ce-mi răsai, pădure, din zbucium și
DIALOG de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dialog_ion_ionescu_bucovu_1360998716.html [Corola-blog/BlogPost/351914_a_353243]
-
o să-ntocmească facturi și acte cu “pupicuri pe furate”... Cum și bunu-și amintește de frumoasa lu poveste, când Ioana lu’ Castravete îl pupa pe Dragobete. Zis-făcut, hai Mărine după fete cu Nătângu lu’ Dovlete! ...Și de n-o fi cu bănat, că tot prostu' mi-e-nsurat, bun să fii, de poți să scrii și aceste poezii, ce demult le auzii de la Hâtru lu’ Coșciug care se cinstea-n amurg. Când de dor voia să-i treacă, mai golea câte-o cinzeacă, și
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dupa_fete_cu_marin_sticlete_marin_voican_ghioroiu_1361379475.html [Corola-blog/BlogPost/351961_a_353290]
-
-n țară” În același registru satiric „Fabulă de campanie”vitrioleză metehnele și năravurile politice de la noi, fiind puse pe seama animalelor : „În pădure-i zavă mare / Iar se-aleg pe patru ani, / dintre mii de animale, / răspândite prin tarlale / candidații cu bănat / și cu multă-ndemânare / care să le reprezinte / mult mai bine ca-nainte” Reconfortant, împănat cu umor de calitate și împletit cu note satirice, volumul de față încântă și satisface aspirațiile de frumusețe morală și estetică ale cititorului. Este meritul
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_de_emil_ist_al_florin_tene_1375685246.html [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
-n țară” În același registru satiric „Fabulă de campanie”vitrioleză metehnele și năravurile politice de la noi, fiind puse pe seama animalelor : „În pădure-i zavă mare / Iar se-aleg pe patru ani, / dintre mii de animale, / răspândite prin tarlale / candidații cu bănat / și cu multă-ndemânare / care să le reprezinte / mult mai bine ca-nainte” Reconfortant, împănat cu umor de calitate și împletit cu note satirice, volumul de față încântă și satisface aspirațiile de frumusețe morală și estetică ale cititorului. Este meritul
PREFAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Prefata_al_florin_tene_1345636858.html [Corola-blog/BlogPost/365848_a_367177]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > NEFUMĂTOR... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 228 din 16 august 2011 Toate Articolele Autorului 15/16 August 2011. „Ești un poetzel fumat”, Așa-mi spune Adinutza Din Miami, cu bănat Dându-se prin grai de-a huța... Omul cât trăiește învață, Nicio supărare nu-i, N-am fost fumător în viață, Nici țigara nimănui! Scriu și eu din întâmplare, Din aceea-n care ești, Fecioria ta mă doare, Ai răbdare
NEFUMĂTOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Nefumator_.html [Corola-blog/BlogPost/360741_a_362070]
-
adorăm Și cu drag noi închinăm, C-avem un jurământ sfânt, Să fim toți uniți la birt, Nu ca chiorii din senat... Ca orbeții s-au certat; Câte-odată se și bat!... Domnilor, sunt tari în cleanță; Nu le este cu bănat... Îți fac altă ALIANȚĂ. ... Dacă ei nu s-ar certa, La un șpriț... ce-am discuta?! După șpriț noi ne trezim..., așa este măi băieți? dar ai noștri guvernanți... totdeauna sunt cam beți, a mai zis moșu ILIE, și-a
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_marin_voican_ghioroiu_1393919177.html [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
apărut, că nu te-am mai văzut pe-aici? Ispititorul: Sunt brațul care-ți trebuiește și vreau să devenim amici. Cain: (neîncrezător și ironic) Ia uite ce noroc pe mine cu-așa o faină întâmplare!... De nu ți-i cu bănat, amice, aș vrea să știu în ce ești tare. Ispititorul: (rânjind) Destule pot părinții tăi să îți vorbească despre mine; (apoi foarte serios) Oricum, te pot asigura că fac de toate foarte bine. Cain: (dând să plece) Ești un ridicol
TEATRU: FIAT VOLUNTAS TUA (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_teatru_fia_george_petrovai_1375777525.html [Corola-blog/BlogPost/366626_a_367955]
-
o să-ntocmească facturi și acte cu “pupicuri pe furate” , cum și bunu-și amintește de frumoasa lui poveste, când Ioana lu’ Castravete îl pupa pe Dragobete. Zis-făcut, hai Mărine după fete cu Nătângu lu’ Dovlete! ...Și de n-o fi cu bănat, că tot prostu' mi-e-nsurat, bun să fii, de poți să scrii și aceste poezi, ce demult le auzii de la Hâtru lu’ Coșciug care se cinstea-n amurg. Când de dor voia să-i treacă, mai golea câte-o cinzeacă, și
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Dupa_fete_cu_marin_sticlete_marin_voican_ghioroiu_1361378934.html [Corola-blog/BlogPost/351962_a_353291]
-
vom sta aici cu întreg efectivul aretului Până când Radu Alună va veni cu călărimea lui. LOGOFĂTUL NEACȘU ( Tainic, în șoaptă.). Mi-a ajuns la urechi o vorbă de la solul ce-a venit Că Alună, căpitanul, soață și-a găsit. Am bănat că e o mică aventură Cum știm prea bine căpitanii oricând avură. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Tresărind și apoi hotărât.). Îl cunosc pe Alună ce om este Nu poate fi la el această ... poveste! LOGOFĂTUL NEACȘU Să mă iertați Măria-ta
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
danie... întindeți hora peste tot în marea limbă românească căci visul nostru-a fost demult ca țara să se întregească! treziți-vă din somn, copii, urmați-vă străbunii-n sfat, din lacrimi coaseți numai ii și nu vă fie cu bănat, din doina voastră ancestrală, un viitor mai luminat! duminică, 1 decembrie 2013 Referință Bibliografică: De ziua ta, Românie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1066, Anul III, 01 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu
DE ZIUA TA, ROMÂNIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/De_ziua_ta_romanie_ion_ionescu_bucovu_1385882621.html [Corola-blog/BlogPost/344445_a_345774]
-
vântul toamnei reci singuratic pe poteci, plopule, trist și rărui, parc-ai fi al nimărui... bate vântul, frunza-ți sună, dorurile se adună, ard toți plopii de pe plai, cu frunzișul lor bălai. glasul tău tărăgănat, cânți de dor și de bănat, cânți în nopțile târzii, spre alte zădărnicii... și adesea tu mă chemi, peste timpuri, peste vremi, ți-i chemarea plângere, și frunzișul stingere.. luni, 15 februarie 2016 Referință Bibliografică: plopule / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1879
PLOPULE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456135688.html [Corola-blog/BlogPost/370699_a_372028]
-
Ionel Iacob-Bencei). Nu poți să vorbești de satul românesc fără să prezinți frumusețea costumului tradițional. Într-o poezie în grai publicată de mine în 2009, în volumul „Îndrăgostiți de poezie“, am prezentat costumul țărăncii românce „Eu mi-s floare gin Bănat, / Graiul gin străbuni lăsat / Cu sfințănie l-am păstrat / Ș-în suflet l-am purtat / Ș-o să-l port cu min' mereu / Cât mă lasă Dumnezău. / Eu mi-s neam ge Cărășan, / Pui mândru ge gugulan, / Eu țân portul gin
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
texte, printre creațiile folclorice ce compun “zestrea patrimoniului culturii stră-românești” Un alt pretext, cu totul insolit pentru "versinea-colind" și semnalat sporadic, este proiecția unei imposibile nunți: “Nu si, mamă, întristată / C-a zini și el odată. Nu si, mamă, cu bănat / Fecioru tău s-o-nsurat / C-o mîndră crăiasă / Dintre fete mai aleasă”. Un ritual arhaic, păstrat destul de fidel în folclorul transilvănean, se referă la moartea celor necăsătoriți, indiferent dacă e vorba de un fecior sau o fată și indiferent de motivul
Motivul măicuței bătrâne în „Miorița” () [Corola-website/Science/314215_a_315544]
-
fapt care a determinat reducerea dimensiunilor reptilelor, prin fenomenul numit „nanism insular”. „[Țara Hațegului] întrunește în sine tot ce are Ardealul mai bun și mai frumos.” (Ion Pop Reteganu) „Dintre toate regiunile locuite astăzi de români la nord de Dunăre, Bănatul și Oltenia, cu prelungirea lor cea comună în țara Hațegului, sunt singurele care reprezintă o continuitate neîntreruptă geografico-istorică a neamului românesc-un cuib de unde se romanizau treptat țările spre apus, spre crivăț și spre răsărit, ba indirect și cele de peste
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
ul este o provincie istorică împărțită astăzi între România, Șerbia (ul Sârbesc) și o foarte mică parte din Ungaria. În perioada dominației Coroanei Maghiare au fost numite „bănaturi” toate comitatele de graniță, conduse de un ban: Banul de Severin, Banul de Belgrad, Banul de Sabat. Denumirea s-a limitat mai târziu la actuala provincie „Banat” de Timișoara. Inițial, numele regiunii Banat se leagă de (Turnu) Severin, Banatul de
Banat () [Corola-website/Science/296692_a_298021]
-
pentru a se evita eventualele incendii (reg. trans.=fumar, sl.=horn); bobotaie= foc mare în general cu jar mult și fum puțin; becheș= denumire generică pentru o haină de luat în spate provizoriu ca: laibăr, lăibăruț, sfetăr, căput,cojocel,etc; bănat= regret (cu bătaie mai lungă), dor, alean, părere de rău. -"cu litera C" -ciuparcă=ardei; -cină=noroi; cindă=pridvor mai mare de regulă interior; -cerfari=oaspeții, invitații la o nuntă care aparțin celui care vine, nu celui care găzduiește nunta
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
boul a fost mâncat de lup, iar pe lup De la începuturile sale, folcloristica noastră a acordat atenția cuvenită epicii populare. E. Hodos își îndreaptă atenția înspre acest gen de creație populară și publică la Sibiu, în 1906, "Poezii poporale din Bănat", vol. 2, cu 25 de balade. Una dintre balade este "Mârza", în care se arată ce i se întâmplă lui Mârza la închisoare: O altă baladă din colecție este "Iancu și turcu". Iancu îl răpune pe turcul care fusese la
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
pețitori. Acesta, din dorința de a nu o pierde, îi răspunde: În aceste balade, culese de E. Hodoș, se foloseste repetiția, hiperbola, pronumele relativ-interogativ. În ceea ce privește versificația, este caracteristică rima populară în care abundă perioadele monorime. Seria de "Poezii poporale din Bănat" se încheie cu volumul III, "Descântece". Acest volum cuprinde descântece de tot felul, însoțite de explicații ale ceremonialului cu care se rosteau. Dacă o fată îmbătrânea, se ducea la vrăjitoare și-i dădea un cocoș, ca să-i descânte. Baba, ținând
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
București, 1885; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; ed. îngr. George Antofi, pref. Ovidiu Papadima, București, 1982; Elena D. O. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1888; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, Caransebeș, 1892; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; ed. îngr. Maria Croicu, introd. I. C. Chițimia, București, 1970; M. Eminescu, Opere, VI, îngr. Perpessicius, București, 1963; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I-II, București, 1900; ed. îngr. și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
discuții între ei, mai târziu. Fiindcă, dacă nu mai ai pe lângă casă și altceva, mai târziu, când apar și copiii, n-o să le fie prea ușor să tragă toți dintr-o leafă... Și, mă rog, să nu vă fie cu bănat. Că dacă m-ați întrebat, v-am spus și eu părerea. Măi, oameni buni, interveni Bițu. Nu vă băgați unde nu vă fierbe oala. Toate sunt așa cum sunt. Dac-o fi să ne fie greu, toate s-or sparge în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ce a ordonat-o. Amploiatul, fie el ministru, fie comisariu regesc, trebuie să înțeleagă spiritul legilor al căror mănținătoriu e și trebuie să le interprete cu fidelitate. Îndată ce nu știe ori nu voiește a le interpreta fidel, trebuie destituit. Uniunea Bănatului a fost forțată, căci a fost făcută contra voinței românilor, uniunea Transilvaniei a fost făcută fără de a se întreba românii. Cine a protestat contra? Cine a alarmat Europa într-o cestiune atât de gravă? Nimeni. Avem dreptul de a petițiuna
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]