54 matches
-
sunt de acord cu suma de zece mii să ți-o dau!... dar dacă dai un rateu, maiorule?... - Sunt perfect de acord cu domnia ta. Bușoi, rateu nu da!... se oțărâ „maiorul” bătând cu pumnu-n masă. Bate palma. Bun de plată?... - Scoate bănișorii,-ndată, domnule Bușoiu! - Pe mine mă cunoaște o lume-ntreagă: sunt om de cuvânt. Crezi luminăția ta că... pariurile pe care le-am făcut, nu le-am onorat? Ia spuneți-i boierului! - E om de cuvânt: nu linge unde scuipă
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_v_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1359792446.html [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
deștept. Păi!? Oltean prost și gâscă înecată ai văzut!? Lăsai la o parte rușine și făcui nuntă cu strigare. Cum începură țâganii să strige daru’, îi și văzui că să cară acas’ dupe bani care mai de care. Așa salvai bănișorii auz’!? Prau’ s-alegea dacă nu-mi pica fisa la timp! Bufet suedez la olteni, auz’!? Pune-ți, bă, petecu’ dupe cum ți-e sacu’ și nu te mai țâne fudul, că-ț’ iasă fudulia pe nas când ți-e
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1486973803.html [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > LUAȚI, ROMÂNI, ÎN BRAȚE ȚARA! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1066 din 01 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Români, e ziua țării voastre, Să strângeți niște bănișori, Să-i dați: roș, galbene și-albastre, Măcar un buchețel de flori. Cătați-vă prin buzunare, Întoarceți-le și pe dos; Nu vă zgârciți pentru o floare Și să-i vorbiți, vă rog, frumos! Să-i cerem, în genunchi, iertare
LUAŢI, ROMÂNI, ÎN BRAŢE ŢARA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Luati_romani_in_palme_ta_george_safir_1385912086.html [Corola-blog/BlogPost/344505_a_345834]
-
document care s-a pierdut în forma originală, dar care s-a păstrat în compilația lui Stephanus Zamosius . Înainte de a fi domn, a câștigat o vastă experiență străbătând lumea Răsăritului și parcurgând toate dregătoriile. În 1558 este ban mic sau bănișor de Mehedinți (unchiul sau Iane Cantacuzino fiind mare ban al Olteniei și capuchehaia domnului Munteniei la Constantinopol). O poruncă a lui Mihnea Turcitul este adresată ,,slugei domniei mele lui Mihail banul din județul Mehediți". La finele aceluiași an (1590) este
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
grădini Un curcubeu cum numa-n gând Poetu-l poate defini. Din dedesubtul lui răsar Zambile și ghiocei Cu miros de chihlimbar, Să ți-i dăruiesc cercei. În piept să-ți pun mărțișor Împletit din alb cu roșu; Între ele-un bănișor, Ce l-am păstrat de la moșu. El are magice puteri: Brânză, caș și doar vin roș’ Trebuie cu el să cumperi; Fața să o ai tot albă, Buze - creastă de cocoș. Este un vechi obicei Tot de la romani păstrat; Ele
MĂRȚIȘOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1425212897.html [Corola-blog/BlogPost/373024_a_374353]
-
nu s-a văzut marele ...caracter. Așa cum a fost Iorgu, un luptător pentru Neam, Țară și Lege. Istoricul: Din păcate, izvoarele vremii ne spun că, și-n mănăstire, ca de altfel în întreaga societate, numai aceia care aveau și ceva bănișori trăiau, cât de cât, fără griji. Cu toate acestea, ni se arată că: -Dumnezeu, alege oamenii adevărați, oamenii ca pildă. Astfel Monahul Gherasim (Iorgu Cosma), deși a trăit chinuit, Dumnezeu l-a ridicat deasupra celorlalți. Referință Bibliografică: MONUMENTUL de la ...Ursoaia
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1465714031.html [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]
-
lumii la conacul meu din Poienari; nu te-nvoi Năică o săptămână ca să mă tratezi cât sunt în convalescență?... ha, ha, ha!... Didina, care se prinsese între timp că numai nenea Bâzdoagă îl învățase pe Năică să-l jumulească de bănișori pe „gâscanu’ amorez”, îi șopti ceva în ureche și-i prinse lobul între dințișorii ei, perle de China, și sărind prin casă ca o fetișcană de liceu, începu să-și ia hainele necesare pentru o vacanță binemeritată... după efortul pe
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ix_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225403.html [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
că mai e până la ziuă”. După ce se spălă pe față și se trezi de-a binelea, îi veni în gând mintea românului de pe urmă: „Cine dracu mă puse de-i luai cu mine pe nenorociții ăia, care mă scuturară de bănișori? Nu-i puteam lăsa jos în salon, iar eu să fi fost servit de ”fetica” Didinica (alint al patroanei Marița Florescu) și să-l chem pe Triculescu să ne cânte..., că doar nu mă refuza madam Floreasca!... Cu câteva mii
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vi_a_pariul_blestemat_marin_voican_ghioroiu_1360224006.html [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
că mai e până la ziuă”. După ce se spălă pe față și se trezi de-a binelea, îi veni în gând mintea românului de pe urmă: „Cine dracu mă puse de-i luai cu mine pe nenorociții ăia, care mă scuturară de bănișori? Nu-i puteam lăsa jos în salon, iar eu să fi fost servit de ”fetica” Didinica (alint al patroanei Marița Florescu) și să-l chem pe Triculescu să ne cânte..., că doar nu mă refuza madam Floreasca!... Cu câteva mii
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359792286.html [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
sunt de acord cu suma de zece mii să ți-o dau!... dar dacă dai un rateu, maiorule?... - Sunt perfect de acord cu domnia ta. Bușoi, rateu nu da!... se oțărâ „maiorul” bătând cu pumnu-n masă. Bate palma. Bun de plată?... - Scoate bănișorii,-ndată, domnule Bușoiu! - Pe mine mă cunoaște o lume-ntreagă: sunt om de cuvânt. Crezi luminăția ta că... pariurile pe care le-am făcut, nu le-am onorat? Ia spuneți-i boierului! - E om de cuvânt: nu linge unde scuipă
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1359792175.html [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
-
Maria era cu doi ani mai mică decât mine. Învățase pe brânci toată viața și acum era în studentă în ultimul an la medicină dentară. Bietul Vasea! Numai el știa cât plângea pe la ușa tatei să-l ajute cu niscaiva bănișori ca să-și poată întreține fata la studii în București. Nu-mi era milă de el, nu-l compătimeam și îmi surâdea ideea că aș fi putut oricând să-l strivesc ca pe un gândac. Îmi era indiferent. Puteam oricând să
VIAŢA CA UN JOC de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 by http://confluente.ro/Viata_ca_un_joc_cristea_aurora_1363446899.html [Corola-blog/BlogPost/345282_a_346611]
-
vopsele dintre cele bune și la alte cele necesare îndeletnicirii de pictor. Fratele cel mare îl înțelegea pe cel mai mic, și făcea mai toate treburile din jurul gospodăriei. Ba mai lucra și cu ziua pe la bogătașii din sat, pentru ceva bănișori, ajutându-și fratele să-și cumpere cele necesare pentru pictat tablouri. Numele tânărului pictor tânăr era Nerun, așa a fost botezat când s-a născut. Acesta nu irosea în van ocaziile vieții, așa că, pe zi ce trecea, devenea un pictor
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1413789351.html [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
diadem de stele pruncul îl înfașă dacă-i iarnă e vacanță și te aștept să vii am fiert vin cu scorțișoară ți-am scris și poezii până intră trenu-n gară vin colindătorii și te-oi aștepta la poartă să-mparți bănișorii dacă ninge-i sărbătoare și vom ține minte că din cer ninsoarea este floare să ne-alinte Referință Bibliografică: dacă ninge-i sărbătoare / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 728, Anul II, 28 decembrie 2012. Drepturi de Autor
DACĂ NINGE-I SĂRBĂTOARE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Daca_ninge_si_e_iarna_george_safir_1356764226.html [Corola-blog/BlogPost/341498_a_342827]
-
câțiva puișori acolo.El este modest, se mulțumește cu puțin, cât să trăiască. Dar, n-o să sară cața de Dora și să-i spună să cumpere aia, aia, că, avem destui bani? Cât de...destui? Când o să-i roadă inflația bănișorii, peste câțiva ani o să-i rămână doar pentru pâine. Hotărât lucru, trebuie să fac ceva cu ei! Pe la mijloc de decembrie, șefu’ l-a dus în biroul inginerului Breazu: --Felicitări, măi...Mărăștene! Ai făcut, ce-ai făcut și te-ai
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1431286875.html [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
Fildu de Jos 6. Garbou 7. Halmasd 8. Plopiș 9. Poiana Blenchii 10. Sag 11. Valcău de jos 12. Zalha B. Parțial 1. Almasu - Cutis - Jebucu - Mesteacanu - Petrinzel - Sfaras - Stana - Taudu 2. Babeni - Clit - Pirosa - Poienița 3. Bălan - Galpaia 4. Bănișor - Ban 5. Bobota - Zalnoc 6. Carastelec - Dumuslau 7. Coseiu - Archid - Chilioara 8. Creaca - Ciglean - Viile Jacului 9. Cuzaplac - Cublesu - Galaseni - Mierța - Ruginoasa - Stoboru 10. Galgau - Francenii de Piatră 11. Hereclean - Bocsita 12. Hida - Miluani - Paduris - Sânpetru Almasului - Stupini - Trestia 13
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
Românești între 1593-1600. Pentru o perioadă (în 1600), a fost conducător de facto al celor trei mari țări medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova. Înainte de a ajunge pe tron, ca boier, a deținut dregătoriile de bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei. Figura lui a ajuns în panteonul național românesc după ce a fost recuperată de istoriografia românească a secolului al XIX-lea, un rol important jucându-l opul "Românii supt Mihai-Voievod Viteazul" al lui
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
dregător care avea dreptul să pronunțe pedepse capitale. Marele Ban al Olteniei avea și rolul de judecător pentru Oltenia și în lipsa domnitorului, pentru întreaga Țară Românească. Avea dreptul să împartă teritoriul Olteniei în unități administrative conduse de bani mici sau bănișori, subordonați Marelui Ban. Existau astfel de bani mici la Severin, Strehaia, Tismana, Râmnic și Caracal. Astfel, titlul de Mare Ban al Olteniei însemna cea mai înaltă dregătorie, Banul Craiovei fiind în perioada medievală, al doilea om în stat, după domnitorul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
paza cetăților, paza hotarelor și a bunurilor erau încredințate capilor oștirii. Aceștia se îngrijeau și de organizarea și asigurarea ordinii și liniștii publice cu ajutorul ispravnicilor, pârcalabilor, privighetorii ocoalelor, căpitanilor de orașe și de hotar, polcovnicilor de poteră, portăreilor, armașilor, zapciilor, bănișorilor, aprozilor, etc.. După încheierea războiului ruso-turc (aprilie 1828-septembrie 1829), prin semnarea la 14 septembrie 1829 a Tratatului de pace la Adrianopol, a fost înlăturat monopolul otoman asupra comerțului Principatelor dunărene și s-a instaurat protectoratul rus asupra Moldovei și Munteniei
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
șters diferențele. Sărmanul de el! El nu știe că Creditul Mobiliar însuși a vândut și a cumpărat înaintea ochilor lui; că acest vârtej de afaceri a fost jucat anume pentru el, ca să-i ia ochii și să-l atragă cu bănișorii lui, strânși unul câte unul și cu greutate. Dar cine o știe asta? Nimeni. Cei abili se cam îndoiesc ei, dar la umbră ce le pasă. Daca știu taina, câștigă și ei asupra diferențelor și pace bună. Dar chiar cei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Sărmanul de el! El nu știe că Creditul Mobiliar însuși a vândut și a cumpărat înaintea ochilor lui; că acest vârtej de afaceri a fost jucat anume pentru el casă-i ia ochii și să-l atragă în vârtej cu bănișorii lui, strânși unul câte unul cu greutate. {EminescuOpXII 475} Dar cine-o știe asta? Nimeni. Cei abili se cam îndoiesc ei, dar la urmă ce le pasă. Daca știu taina, câștigă și ei asupra diferențelor și pace bună. Dar chiar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
port de trei minute, s-a lipit de mine și m-am asfixiat în ea! Mi-e târșă! Îmi pare sincer rău, dar am reacționat la iuțeală! Ca și tine, de altfel. Tare mi-este teamă, că ți-ai părăsit bănișorii în bluza cu care l-ai bandajat pe Nae. Dacă scapă și asta va fi și meritul tău, chiar dacă nu exclusiv să-i ceri înapoi de la el, m-auzi? îl sfătuiește Avocatul. Fiți, voi, pe pace, că au grijă ăi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Moș Pulă! Vrei să spui că n-ai tras foloase de pe urma comuniștilor? Ai fost brigadier la CAP și i-ai păzit pe alții să muncească. Mata decât treceai acolo, la răboj, cine și câte norme a făcut și gata munca. Bănișorii la sfârșit de lună, membru de partid și toate alea, căruța plină de bucate când te Întorceai acasă, ce să mai vorbim... Eu În locul matale aș tăcea și mi-aș vedea de treabă!” „Mă uit la tine și mă minunez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu putere înzecită, a frânt sulița în bucăți, a aruncat-o în capul spahiilor, a smuls un iatagan de la un alt soldat otoman și a continuat lupta până a răpus dușmanii și a dobândit victoria. MIHAI-VODĂ ȘI CĂLĂUL Pe când era bănișor la Mehedinți și își îndeplinea slujba cu multă grijă și cinste, fiind iubit de boieri și popor, și peste țară domnea un domn rău și viclean, ce se chema Alexandru cel Rău, ieșise vestea că el este fecior de domn
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
furase nu știu ce s-a petrecut, dacă l-au arestat, dar bunica a rămas fără loc de muncă, că ăla îi dădea 200 de lei pe lună ca să aibă grijă de casă și de copil. Bunica mânca acolo, la ăla, iar bănișorii ni-i aducea nouă. Și cu 200 de lei o hârâiam, ne târâiam câte o săptămână, două. Ne mai duceam la muncă în comuna Jideni unde oamenii aveau vii nobile. M-am dus la unul acasă și am rămas uimit
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sarcina întreținerii corespondenței cu Darvarii, eu a valorificării a ceea ce primim, cu sugestii noi pentru urmatoarea tema, ceea ce fi necesar pentru viitoarea carte. * - În viață, am fost o chibzuită, că sărăcia m-a învățat să fiu așa. Mi-am strâns bănișori de înmormântare. Mi-am luat loc de veci. Am totul strâns, vase, tacâmuri, prosoape, batiste și multe altele, așa cum am pomenit din bătrâni, că se face la înmormântare. Să nu dau de alergat celor de lângă mine. Să nu fiu povoara
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]