17 matches
-
Anghel Florin Beldeanu Augustin-Lucian Culcescu Ionuț-Nicușor Sarbu Robert-Constantin Senat Andronescu Ecaterina Nicolae Șerban Cazanciuc Robert-Marius Costoiu Mihnea-Cosmin Vulpescu Ioan Drăghici Aurelia-Grațiela Gherasim Vasile Buchet Constantin Tănăsuică Ion Stolojanu Doina Delia Frunză Denisa-Elena Velicu Alexandru Circa Honorius-Edward-Adrian Manafu Marius-Lucian Mircea Cristina Bărbînța Nicoleta-Alina Matei George REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016 BUCUREȘTI. Camera Deputaților Coșea Dumitru-Gheorghe-Mircea Tănasă Dan Prigoreanu Ștefan-Emanuel Alexandrescu Andreea-Anca Radovici Dan Cosma Stanca-Teodora Barcan Constantin-Ionuț Popescu Alin-Adrian Vastea Mihail-Răzvan Antal Robert-Șandor Sfîrăială Alexandru Samungi Valentin Oprea Ștefan Niță Dan Petre Valentin
REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016 BUCUREȘTI. Scor partide by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102672_a_103964]
-
bădiță dragă, / Însă acuma nu-i de șagă. Sigur să fii că, negreșit, / Mintea, la cap, mi s-a suit. Da’ ce folos că minte prinde / Capul acum, când n-ai ce vinde? Căci vorba ceea: «Brânză ai, / Însă atunci bărbânță n-ai.» Ia punga! Nu-mi trebuie mie! / Poate că de folos ți-e ție! Bădiță, înc-o dată eu, / Te rog ca și pe Dumnezeu, Să îmi dai carul să mă duc, / Lemne de foc, să îmi aduc, Căci n-
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
când locuia în gazdă, la Năsăud, împreună cu George, Leon Scridon nota: “fratele poetului, preotul Leon din Leșu, știind că suntem mulți și dornici ne mai aducea și el din când în când câte o traistă de prescuri și câte o bărbânță de lapte acru; era un om bun și darnic, și cei mai mult încă, a trecut și el printr-o școală de aceasta”. În timp ce era student la Cluj, George îi scria tatălui său menționând că intenționa să ceară ajutorul “și
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
partea ce li se cuvine, stabilită la „măsuriș”. Din laptele de oaie, baciul prepară cașul, urda și jintița. Brânza se prepară în gospodărie cu cașul luat de la stână. „Brânza care este menită să rămână pe iarnă trebuie ermetic înfundată în bărbânță; deasupra brânzei se pune un strat de lut și apoi fundul de lemn” (cf. I. Bârlea, 1924). În Lăpuș, se prepară „lapte acru de iarnă.” (C. Mirescu, 2006). Deoarece condițiile meteo climaterice și calitatea solului nu au favorizat culturile de
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
casei. Pardoseala este din pământ. În această casă, Secția de Etnografie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina a organizat expoziția „Mijloace de transport tradiționale”, aici fiind expuse căruțe, sănii și trăsuri, precum și o serie de obiecte din colecțiile muzeului, de la traistă, desagi, bărbânță, fedeleșuri, burdufuri și până la piese de harnașament tradiționale. Una dintre primele case achiziționate de Muzeul Satului Bucovinean este o casă de locuit din localitatea Câmpulung Moldovenesc, care datează din al doilea pătrar al secolului al XIX-lea, ultimul său proprietar
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Toponimele din aceste regiuni șunt mărturii ale traseelor și popasurilor ale cetei de haiduci a lui Pîntea: Izvorul Pintii, Casa lui Pîntea, Fântâna lui Pîntea, Șatra Pintii, Vârfu Pintii și Peșteră lui Pîntea. Există numeroase legende care vorbesc despre „berbințele (bărbânțele) cu galbeni” ale lui Pîntea, ascunse în peșteri din diverse regiuni. Pe serpentinele de coborâre din pasul Gutin spre Baia Mare, puțin mai jos de hanul se află mormântul (poate cenotaful) acestuia. Pe placă de marmură este înscris textul: “Legenda spune
Pintea Viteazul () [Corola-website/Science/300052_a_301381]
-
dar și Ștefan, au dăruit privilegii prin care mânăstirile aveau dreptul să ia pește din bălțile considerate a fi proprietate domnească. Icrele constituiau un venit al domnului. În 1440, Ștefan voievod dăruia mânăstirii Neamț două măji de pește și două bărbânțe de icre. În 1446, privilegiul era reînoit, precizându-se că domnul dăruia măji de pește la Chilia, iar soția domnului dăruia trei cântare de icre negre. Nu numai mânăstirile, dar și negustorii aveau voie să comercializeze peștele, dând vamă câte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pitoresc poetic, ci de ființă vie, unică și intens participantă. În viața de zi cu zi a satului tradițional, cum se reflectă în Baltagul, să spunem, oaia din anonimat era căutată pentru brînză. Mai era și mielul de Paște. Ca bărbînță o pofteau personajele lui Sadoveanu, cu un boțișor de mămăligă, la care se adăuga bucata de porc bine rumenită într-un hîrb de ceaun. Cu brînză de bărbînță l-au întîmpinat ciobanii de pe Ceahlău pe Voievodul Ștefan, cînd urca pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
anonimat era căutată pentru brînză. Mai era și mielul de Paște. Ca bărbînță o pofteau personajele lui Sadoveanu, cu un boțișor de mămăligă, la care se adăuga bucata de porc bine rumenită într-un hîrb de ceaun. Cu brînză de bărbînță l-au întîmpinat ciobanii de pe Ceahlău pe Voievodul Ștefan, cînd urca pe munte în căutarea legendarului bour alb. Așa se închină starostele păstorilor în fața domniei: „Poftim sănătate luminăției tale, Doamne: și să guști, măria ta, din fruptul oilor noastre”. Vodă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
situației, ea devine simbolul renașterii în alt plan, fiind echivalentul unui regressus ad uterum. Cea de-a doua etapă a drumului, asociată cunoașterii intuitive, este marcată de constatarea: „când e minte nu-i ce vinde, când e brânza nu-i bărbânță”, care va deveni esența experienței sale de o viață. Zicerea ritmată devine echivalentul neputinței de a și folosi mintea atunci când nu are suportul material necesar, dar și o modalitate de a ilustra puterea de disociere a personajului între concret și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
plugul și grapa pe cobile și pe Înserat ajunseră acasă. Mai Întâi pogoniciul Ionuț dejugă boii, le puse În iesle fân și sfecla cu tărâțe, apoi veni la cină. Din mămăliga Întoarsă pe fund ieșeau aburi. Brânza și carnea din bărbânță, unde fusese pusă de la Ignat În untură, era și ea Încălzită și cei trei se ospătară În tăcere. Apoi, Ionuț se urcă să doarmă În otava din fânar, iar tinerii Însurăței, Mitru și Nastasia, după ce stinseră lampa, se culcară și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și a treia zi arăturile continuau pe alte delnițe moștenite de la părinți. În alte zile, gospodinele fiind ocupate cu treburile, nu mai veneau cu amiaza ci le puneau bărbaților În traistă pită și slană sau carne de porc păstrată-n bărbânțe cu untură de porc. Luna aprilie cam așa o petreceau, la arat și semănat, iar În luna mai se semăna porumbul. Însă Înainte de a ara și semăna, Împrăștiau gunoiul adus aici Încă din timpul iernii. Apoi se puneau cartofii În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
puteau ierna. Spălatul și uscatul lânii se făcea Încă din timpul verii. Acum ciobanii rânduiau familiile să și ia brânza și urda care li se cuvenea (șase kilograme de brânză și un kilogram de urdă de fiecare oaie). Pusă În bărbânțe (putini) câte șaptezeci-optzeci kilograme, ea asigura o parte din hrana familiei până la Începutul verii următoare. Tot acum, toamna, bărbați și femei culegeau porumbul, fiindcă după jumătatea lunii octombrie cădeau brumele. Și apoi, prin porumb mai erau bostani, sfeclă furajeră și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
meșterilor săraci sau a străinilor, folosind în acest scop o parte din banii cutiei. Participarea membrilor breslei la această ceremonie religioasă era obligatorie, dar, în același timp, era și o metodă de educație a tinerei generații. În unele bresle, mărimea bărbânței (taxă de intrare în breaslă, dar în același timp și un mijloc de ajutorare a breslei) diferă de la breaslă la breaslă. De exemplu, conform statutului breslei ciubotarilor din Huși, cel care dorea să devină meșter trebuia „să dea 1 leu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bogată în documente variate pentru a schița o anumită evoluție a raporturilor muncă-răsplată. Termenii care desemnează răsplata sînt incredibil de pitorești și de numeroși (de ordinul cîtorva zeci), enumerarea lor transformînd pagina într-un adevărat text literar. Iată doar cîțiva: bărbînță, cîști, curupcă, gloabă, mortasipie, telalîc, ugeret, rusumat, tringhelt ș.a. Analiza acestor termeni este minuțioasă, în funcție de prima atestare, originea lor, răspîndirea geografică, tipurile de documente unde apare atestarea, pentru ce/cui/cine acordă respectiva răsplată etc.. încă de la început denumirile cu
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
situației, ea devine simbolul renașterii în alt plan, fiind echivalentul unui “regressus ad uterum”. Cea de-a doua etapă a drumului, asociată cunoașterii intuitive, este marcată de constatarea: “când e minte nu-i ce vinde, când e brânza nu-i bărbânță”, care va deveni esența experienței sale de o viață. Zicerea ritmată devine echivalentul neputinței de a și folosi mintea atunci când nu are suportul material necesar, dar și o modalitate de a ilustra puterea de disociere a personajului între concret și
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
mai mult decât se așteaptă și decât se dorește; reformulare a ideii exprimate în proverbul „Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”; r. 21 22 : „Când e minte, nu-i ce vinde; când e brânză, nu-i bărbânță” realitatea nu corespunde mereu cu intenția; atunci când îi merge bine, omul nu știe să chivernisească; p. 33, r. 12 13 : „omul lui Dumnezeu, cu năravul dracului” - ideea, cu substrat evident religios, potrivit căreia omul (românul), creștin prin origine, adoptă atitudini
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]