144 matches
-
ele puhoaie de ape, bombardamentele războaielor și stihiile cutremurelor însă nu le-au doborât la pământ...! Bisericile acestea-s mici mărgăritare de cult, pe două șiraguri de o parte și de alta a Văii Berheciului. Cu ani în urmă, la Bărboasa, comuna Oncești, una din așezările pitorești ale acestor regiuni bacăuane, un incendiu a mistuit o biserică datând de prin a doua jumătate a secolului al IX-lea, dar oamenii au ridicat-o la loc, din scrum, au remobilat-o și
MARIA PLOAE. ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1477124597.html [Corola-blog/BlogPost/354549_a_355878]
-
deschisă. Mai lătră o dată mai ușurel către încăpățânate, se roti de câteva ori pe loc, maimuțărit de capre, apoi o apucă în susul povârnișului urmărit îndeaproape de cele trei căpoase. Să fi fost paznic la stână, gândeam eu, așa cunoștea că bărboasele se urnesc doar de zăresc înaintea lor mișcare, nu la-ndemn?! Cum de ce? Așa-s lăsate de la Ăl de Sus. N-ai ce le face și basta! Dulăul o luă la deal cu zgâtiile behăind încetunel a izmeneală, ușurate că
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443940172.html [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
următorul cuprins: "4 m x 100 m, DCL 1416, intrav. Oncești"; - poziția nr. 75, coloana 3 va avea următorul cuprins: "4 m x 415 m, D.S. 1447, P.Berheci"; - poziția nr. 77, coloana 2 va avea următorul cuprins: "D.S, Bărboasa"; - poziția nr. 77, coloana 3 va avea următorul cuprins: "3 m x 400 m, Școala Barboasa -Nechita Lucica"; - poziția nr. 78, coloana 2 va avea următorul cuprins: "D.S, Barboasa"; - poziția nr. 78, coloana 3 va avea următorul cuprins: "3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178085_a_179414]
-
107. - Pițigoi de livadă (Parus lugubris) 108. - Pițigoi de munte (Parus montanus) 109. - Pițigoi mare (Parus major) 110. - Pițigoi moțat (Parus cristatus) 111. - Pițigoi pungaș (Remiz pendulinus) 112. - Pițigoi de stuf (Panurus biarmicus) 113. - Pițigoi sur (Parus palustris) 114. - Presura bărboasa (Emberiza cirlus) 115. - Presura cu cap negru (Emberiza melanocephala) 116. - Presura de grădină (Emberiza hortulana) 117. - Presura de iarnă (Plectrophenax nivalis) 118. - Presura de munte(Emberiza cia) 119. - Presura de stuf (Emberizaschoeniculus) 120. - Presura galbenă (Emberiza citrinella) 121. - Presura sura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134330_a_135659]
-
Mâlosu, Satu Nou, Valea Caselor, Valea Hogei, Valea Moșneagului, Valea Mărului Comuna Motoșeni Sate: Motoșeni, Bâclești, Chetreni, Chicerea, Cociu, Cornățelu, Fundătura, Fântânele, Gura Crăiești, Poiana, Praja, Rotăria, Șendrești, Țepoaia Comuna Odobești Sate: Odobești, Bălușa, Ciuturești, Tisa-Silvestri Comuna Oncești Sate: Oncești, Bărboasa, Dealu Perjului, Onceștii Vechi, Satu Nou, Tarnița, Taula Comuna Parincea Sate: Parincea, Barna, Mileștii de Jos, Mileștii de Sus, Nănești, Năstăseni, Poieni, Satu Nou, Vladnic, Văleni Comuna Plopana Sate: Plopana, Budești, Dorneni, Fundu Tutovei, Ițcani, Rusenii Răzeși, Rusenii de Sus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
epops"), mierla ("Turdus merula"), măcăleandru ("Etithacus rublecula"), dumbrăveanca ("Coracias garrulus"), sfrancioc ("Lanius excubitor"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presura bărboasa ("Emberiza cirlus"), presura de stuf ("Emberiza schoeniclus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumărița de pădure ("Prunella modularis"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla") sau silvie de câmpie ("Sylvia communis"). Floră sitului are în componență o gamă diversă de
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
euryale"), liliacul mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"). Păsări: lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), corbul comun ("Corvus corax"), șerpar ("Circaetus gallicus"), rândunica roșcata ("Hirundo daurica"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasa ("Emberiza cirlus"). Reptile și amfibieni: broasca-țestoasă de uscat ("Testudo hermanni"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
Fântana de Piatra». Ochiurile de apă bogate ce înconjurau odinioară din trei părți satul Bistrețu au fost secate în marea lor majoritate din efectuarea în ultimele doua decenii (anii 1990) a unor lucrări de îmbunatățiri funciare. Apa din Balta Mare, Bărboasa sau din Balta Bistrețului ca și cea din Cioflea, nu seca complet niciodată. Lor li se adaugă smârcuri răzlețe sau unite în salba așa cum se observă în punctul numit «Punți». Apa și solul sunt în general statornice și nu provoacă
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
subcarpatice. Pădurea este dominată de gorun dar nu lipsește nici fagul, în special în zonele înalte sau în locurile umbroase. În asociație cu aceste două specii cresc mesteacănul, plopul și arinul. Arbuștii (cătina, jneapănul) se îmbină cu plantele ierboase (festuca, bărboasa, firuța, mojdreanul, scumpia, liliacul). Până la 500 m găsim: frasin, ulm, tei, salcâm etc. În zona Vulcanilor noroioși se întâlnește gărdurarița (Nitrăria schoberi). Este o plantă remarcabilă prin adaptarea la solurile lutoase și nisipoase cu exces de săruri din regiunile aride
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Ardea purpurea"), barza neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus")porumbel gulerat ("Columba palumbus"), porumbel de scorbura ("Columba oenas"), cristei-de-câmp ("Crex crex"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), presura bărboasa ("Emberiza cirlus"), presura de stuf ("Emberiza schoeniclus"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteza ("Fringilla coelebs"); Amfibieni din speciile: ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
communis (stuf), Thipa angustifolia (papură), Schoneoplectus lacustris (rogoz). Solurile predominante din teritoriu sunt luvisoluri și cernisoluri, peste are se suprapune zona de stepăcu o vegetație ierboasă reprezentata prin : asociații de plante xerofile dintre care amintim : Festuca valesiaca (păiuș), Andropogon ischaemum (bărboasă), Stipha joannis (colilie), Artemisia austriaca (pelin), Euphorbia cyparissias (laptele câinelui). În prezent pajiștile naturale sunt din ce în ce mai rare ca urmare a artificializării pajiștilor, cât și datorită pășunatului intensiv, nerașional, in sensul numărului mare de animale pe unitate de suprafață, precum și folosirea
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
la torente. Suprafața orașului Târgu Bujor aste de 2 km² și conține 2.338 de gospodării. Zona este dominată de terenuri agricole, culturi de câmp și culturi de viță de vie, pajiști puternic modificate de firuța cu bulb, peliniță, și bărboasă. Vegetația arborescentă e alcătuită din păduri de salcâm și păduri de stejar. Apele curgătoare din Târgu Bujor se incadrează în tipul de regiune continental accentuat. Specific dealurilor și podișurilor Moldovei, acestea au scurgere predominantă în sezonul de primăvară și viituri
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
și pășuni, porțiunile cu fânețe fiind puține. Valoarea acestora este constă în faptul că sunt extinse pe terenurile degradate, constituind o frână în eroziunea de suprafață a solurilor. Că specii se regăsesc Stipetum capillatae, negara (Stipa capillata), păiușul (Festica valesiaca), bărboasa (Botriochloa ischaemum), pelinița (Artemisa austriacă), scrântitoarea (Potentilla argentea), laptele câinelui (Euphorbia nicaeensis), graminee (Lolium perene, L.multiflorum, Bromus inermis, Dactylis glomerata, Festuca pratensis) și leguminoase (Medicaro satriva, Onobrychis viciaefolia, Lotus corniculatus, Melilotus officinalus). În anumite locuri improprii agriculturii și desfășurării
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
protejare a solurilor. Chișinău: Tipografia Academiei de Științe, 2006. 232 p. Vegetația naturală practic nu s-a păstrat. Pe fragmentele înțelenite, nevalorificate, degradate prin pășunat, predomină păiușul și diferite ierburi de protostepă; pe versanți cu soluri erodate predomină comunitățile de bărboasă. Pe fondul vegetației zonale de stepă foarte frecvente sunt arealele cu vegetație palustră, hidrofilă și halofită. Asemenea fragmente sunt răspândite nu numai în lunci și văi, dar și pe pante, pe culmile dealurilor, îndeosebi, ale Ciulucului. Această mozaicitate se datorează
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul pitic și verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros, ș.a. Izolat, apar tufișuri
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros, ș.a. Izolat, apar tufișuri de arbuști pitici( porumbar, măceș, păducel, trandafirul pitic, migdalul pitic, ș.a. Vegetația de lunca este caracteristică solurilor aluvionare și lăcoviștelor inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Pajiștile sunt formate din specii hidrofile
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
aproximativ 1 km vest de sat, spre pădurea Știoborănilor, s-au descoperit fragmente de vase din secolele X-XI. Cercetare V. Trofin, 1971. Materialul se află în colecția Școlii din Tătărani. Bibliografie: Coman 1980c, p. 246; Teodor 1997c, p. 45. 9. Bărboasa (comuna Oncești), județul Bacău a) Socet: în marginea sud-estică a localității au fost găsite fragmente de vase lucrate la roată și decorate cu linii incizate orizontal sau dispuse în val, specifice secolului X. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1968
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
satul Oțelești, continuă cu Dealul Mardare (315 m), Dealul Felea (310 m), iar mai spre vest Poiana Humarului (387 m), Dealul Frunteștilor (386 m), Dealul Siliștea (339 m), Dealul Prisaca (282 m); spre vest de pârâul Dunavăț se opune Dealul Bărboasa (286 m), iar la vest de satul Bărboasa apar Dealul Pleșa (379 m), Dealul Frăția și Dealul Reprivăț (336 m). Acestea încununate vara de o încântătoare diademă de verdeață, care, ca doi străjeri stau (la est și la vest) de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dealul Felea (310 m), iar mai spre vest Poiana Humarului (387 m), Dealul Frunteștilor (386 m), Dealul Siliștea (339 m), Dealul Prisaca (282 m); spre vest de pârâul Dunavăț se opune Dealul Bărboasa (286 m), iar la vest de satul Bărboasa apar Dealul Pleșa (379 m), Dealul Frăția și Dealul Reprivăț (336 m). Acestea încununate vara de o încântătoare diademă de verdeață, care, ca doi străjeri stau (la est și la vest) de ambele părți ale comunei, cătând unul în fața altuia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1977. CADRUL ISTORIC Despre primii locuitori ai comunei Oncești ne-au vorbit descoperirile arheologice din cătunul Valea Iepei (care au identificat urme ale vieții umane încă din mileniul al III-lea d.Hr.), cele trei necropole daco-carpice descoperite în satul Bărboasa - la Gălănești, în care s- au descoperit 291morminte de incinerație, precum și așezările prefeudale din sec. al VIII-IX- lea d.Hr. de la Oncești (Poarta Țărnii). De asemenea, urme de locuire dacică, continuitate de locuire a populației romanizate după retragerea aureliană
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
marilor proprietari și au înființat sate și cătune noi ca Tarnița, Valea Iepei, Slobozia, Filipeni, deși în zonă predominau așezările răzășești ca Antohești, Oțelești, Făgheni, Oncești, Fruntești sau Mărăști, care se aflau pe vetre vechi sau foarte vechi de locuit (Bărboasa, Dealu Perjului, Velea Iepei). Primele organizări administrative în Moldova, sate, comune și târguri înzestrând țara cu mănăstiri, biserici, școli pentru formarea preoților, au fost inițiate de Alexandru cel Bun, domnul Moldovei (1400-1432), fiul lui Roman Mușat. Satele își aveau propriile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
construindu-și singuri instrumente cum ar fi trișca (instrument muzical făcut din trestie, soc etc., ca fluierul), cimpoiul, ocarina, țambalul cobza. Numeroase sate s-au format pe seama despăduririlor, a golurilor de pădure și poartă denumirea asociațiilor vegetale. Cuibărești, Lazu și Bărboasa sunt satele formate în pădurile care nu mai există astăzi, în locuri adăpostite și ușor de apărat (ca și Taula, Gorghești sau Valea Boului). Denumirea de Oncești se presupune că vine de la numele a trei frați Oncescu. Onceștii Noi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
migrator, dar mai ales datorită reformei din 1864. Dacă a mai existat o scădere demografică, ea s-a datorat epidemiilor de holeră și foamete din anii 1861 și 1864. Comuna Oncești, înființată în anul 1889, cuprindea satele Oncești, Onceștii Noi, Bărboasa, Dealu Perjului, Taula, Tomozia, Satu Nou și satele Gorghești și Valea Boului (Livezi), ultimele două până în 1952, an după care au trecut la comuna Stănișești. Aceste sate au aparținut până în anul 1900 Ținutului Putnei (Țara de Jos), după care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
plasa Stănișești, apoi la raionul Zeletin (cu sediul în comuna Răchitoasa, până în 1952, când s-a mutat la Podu Turcului), reg. Bârlad. Din 1955, com. Oncești (Lozinca) alcătuia satele Tarnița, Satu Nou, Onceștii Noi, Dealu Perjului, Taula, Onceștii Vechi și Bărboasa. Număra 3.524 de persoane, dintre care 1.759 sub 18 ani și 1.865 peste 18 ani. În 1960, se desființează raionul Zeletin și comuna aparține de raionul Bacău. În anul 1968 s-au desființat raioanele ca unități administrativ-teritoriale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Juncu, Diaconescu, Țarălungă, Vasiliu și Cucu, care erau stăpânii suprafețelor de pământ și ai tuturor bunurilor comunei, chiar până și pe unii oameni care deveniseră robii lor. La școala din Onceștii Vechi, clădită în 1899, învățau copii din Onceștii Vechi, Bărboasa, Dealu Perjului, Tomozia, Taula, Gorghești și Valea Boului. Urmând exemplul înaintașilor, învățătorul Bichescu, venit din Dealu Perjului, avea în școală 80-90 de copii. El a fost învățătorul unor viitoare notabilități locale, precum Cărpulescu, Juncu, Diaconescu, care au devenit primari, notari
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]