144 matches
-
vegetală cea mai răspândită în bazinul Lohan. Este alcătuită din pâlcuri de pădure constituite din tei, stejar, gorun, stejar pufos, alături de care se dezvoltă arbuști ca: glădiș (Acer tataricum), păducel, măceș (Rosa canina) și vegetație ierboasă, formată din specii xerofile: bărboasa (Andropegon ischaemum), sadină (Chrysopogon gryllus), coada șoricelului (Achillaea nelrechi și Achillaea panonica), sânziană (Galium verum), pelin (Artemisia absintium), peliniță (Artemisia austriaca) ș.a. 2. Vegetația intrazonală (azonală). Mai răspândită este vegetația de luncă, prezentă atât în lungul Lohanului, cât și a
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
caracterizată prin păduri de stejar (Quercus robur) în amestec cu arțar tătărăsc (Acer tataricum), ce se mai întâlnește pe suprafețe foarte mici, alternând cu suprafețe agricole și pajiști secundare de păiuș (Festuca valesiaca, Festuca pseudovina) colilie (Stipa capillata, Stipa pennata), bărboasă (Botriochloa ischaemum), firuța cu bulb (Poa bulbosa), firuța de fâneață (Poa pratensis). Scăderea dramatică a suprafețelor împădurite este cauzată de creșterea numerică a populației, care a necesitat noi teritorii pentru extinderea vetrei satelor, creșterea nevoilor de lemn pentru construcții și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de vârstă umerii, scorojindu-și fațadele cu fiecare ploaie, primind ridurile plantelor agățătoare și cataractele ferestrelor murdare. Cu fiecare bucată de țiglă căzută, cu fiecare cutremur care le măcina fundația, cu fiecare inundație care le stârnea șiroaie de lacrimi, priveau bărboase prin ochelarii ferestrelor, ca și cum și-ar fi pierdut și ele ultima speranță. Turnurile de sticlă și metal dinspre centru Îmbătrâneau demne și opace, asemenea afaceriștilor care scrutaseră Îndelung orașul din spatele ferestrelor-oglindă. Ici-colo, vedeai un lift telescopic oprit pe mijlocul versantului
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
printr-un hotar convențional, hotarul merge până la pădurea Iapa. în partea de apus, comuna Filipeni se mărginește cu comuna Ungureni, Parincea și Pâncești, de care se desparte prin dealurile Ungurenilor (Leca), dealurile Sloboziei și Frunteștilor (zarea de apus) până la satul Bărboasa. în partea de sud se mărginește cu Oncești și Godinești de care se desparte printr-un hotar convențional care pornește din satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în partea de răsărit, comuna Filipeni se învecinează cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dealurile Sloboziei și Frunteștilor (zarea de apus) până la satul Bărboasa. în partea de sud se mărginește cu Oncești și Godinești de care se desparte printr-un hotar convențional care pornește din satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge până la Bărboasa. în partea de răsărit, comuna Filipeni se învecinează cu satele comunelor Oncești și Izvorul Berheciului (Oncești, Tarnița, Oțelești, Antohești, Izvorul Berheciului (Gloduri), despărțită fiind de dealurile Buduioasa, Dobreana, Oțelești și Tarnița, până la satul Pe Laz, din comuna Oncești. în anumite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
descoperite în afara perimetrului Colinelor Tutovei, în apropiere, pe Valea Bârladului și în județul Galați. Se folosea atât incinerația (resturile de la ardere erau așezate în urne funerare), cât și incinerația specific ritualului creștin. Ritul incinerației este ilustrat pe Valea Berheciului, la Bărboasa, în comuna Oncești, la punctul numit „Gălănești”, în partea de apus a bazinului Dunavățului. Au fost identificate 93 morminte, câteva cu inventarul complet, celelalte fiind distruse în urma lucrărilor agricole. Urnele funerare cu capac au fost lucrate la mână, în tehnica
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
câteva cu inventarul complet, celelalte fiind distruse în urma lucrărilor agricole. Urnele funerare cu capac au fost lucrate la mână, în tehnica La Tèneului geto-dacic, sau la roata olrului. Urnele funerare de la Băișoara are analogii cu cele descoperite la Poenești, la Bărboasa unde ritul funerar este incinerația, la Poenești este atât incinerația, cât și inhumația. Semnificativ este faptul că în niciunul dintre morminte nu au fost găsite obiecte aparținând altor populații, numai cele specifice carpodacice care reprezenta elementul autohton. Pe baza descoperirilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ești, așa cum sunt derivate multe nume de sate în arealul românesc), ci de la poziția ocupată - economică și socială, chiar culturală, după cum se va vedea - poziția fruntașă. ca oameni de frunte, recunoscuți ca atare de cei din jur, din Mărăști și Bărboasa. S-ar putea ca superioritatea lor să stea și în vechimea satului, deoarece se amintește într-un document de la începutul secolului al XVII-lea (1605) despre satul „Siliștea lui Dobromir” de la vărsarea Dunaviciorului (Sălașu Roșu) în Dunavăț, chiar în vatra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1926 pierde cătunul Pârlituri devenit sat Sat în comuna Lunca - 1931-1932 Sat în comuna Filipeni; înglobează satul Lunca în 1956. De atunci datează confuzia între Lunca și Filipeni. 4. Satul Fruntești: Sat în comuna Filipeni Sat ocolul Nicoreștilor - include Bărboasa și Mărăști, în 1772 Sat ocolul Berheciului, pierde Mărăști, devenit sat la recensământul populației din 1774; înglobeaz Slobozia - Filipeni, cf. Condici 1803, îl pierde în 1816; înglobează Moara lui Conachi în 1832 Sat ocolul Fundu Răcătăului - 1833 Sat ocolul Berheciului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1772 Sat ocolul Berheciului, pierde Mărăști, devenit sat la recensământul populației din 1774; înglobeaz Slobozia - Filipeni, cf. Condici 1803, îl pierde în 1816; înglobează Moara lui Conachi în 1832 Sat ocolul Fundu Răcătăului - 1833 Sat ocolul Berheciului, 1834 Pierde Bărboasa, înglobat la Oncești, în 1838 Sat în comuna Filipeni din 1865 Sat în comuna Lunca, pierde Moara lui Conachi, cf. Î.. 1876 Sat în comuna Filipeni din 1865 până astăzi 5. Satul Lunca: Fost sat pe Dunavăț în partea de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Îmi ziceau răstit din drîmb... Năzdrăvana de pădure Jumulită de secure, Scurt, furiș, Înghițea din luminiș. Din lemnoase văgăuni, Căpcăuni Îi vedeam pieziș Cum cască Buze searbăde de iască; Și întorși Ochi buboși Înnoptau subt frunți pestrițe De păroase, De bărboase Joimarițe. Și cum stam sub vânt și frig Strâns cârlig, Iscodind cu ochii treji Mai de sus de bârnă drumul, Unde seara țese fumul Multor mreji: Pe subt vreascuri văzui bine Repezită înspre mine O gușată cu găteji. Chiondorâș Căta
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ele puhoaie de ape, bombardamentele războaielor și stihiile cutremurelor însă nu le-au doborât la pământ...! Bisericile acestea-s mici mărgăritare de cult, pe două șiraguri de o parte și de alta a Văii Berheciului. Cu ani în urmă, la Bărboasa, comuna Oncești, una din așezările pitorești ale acestor regiuni bacăuane, un incendiu a mistuit o biserică datând de prin a doua jumătate a secolului al IX-lea, dar oamenii au ridicat-o la loc, din scrum, au remobilat-o și
MARIA PLOAE. ARTISTĂ REVENDICATĂ ÎN IUBIRE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354549_a_355878]
-
deschisă. Mai lătră o dată mai ușurel către încăpățânate, se roti de câteva ori pe loc, maimuțărit de capre, apoi o apucă în susul povârnișului urmărit îndeaproape de cele trei căpoase. Să fi fost paznic la stână, gândeam eu, așa cunoștea că bărboasele se urnesc doar de zăresc înaintea lor mișcare, nu la-ndemn?! Cum de ce? Așa-s lăsate de la Ăl de Sus. N-ai ce le face și basta! Dulăul o luă la deal cu zgâtiile behăind încetunel a izmeneală, ușurate că
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
aproximativ 1 km vest de sat, spre pădurea Știoborănilor, s-au descoperit fragmente de vase din secolele X-XI. Cercetare V. Trofin, 1971. Materialul se află în colecția Școlii din Tătărani. Bibliografie: Coman 1980c, p. 246; Teodor 1997c, p. 45. 9. Bărboasa (comuna Oncești), județul Bacău a) Socet: în marginea sud-estică a localității au fost găsite fragmente de vase lucrate la roată și decorate cu linii incizate orizontal sau dispuse în val, specifice secolului X. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1968
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
satul Oțelești, continuă cu Dealul Mardare (315 m), Dealul Felea (310 m), iar mai spre vest Poiana Humarului (387 m), Dealul Frunteștilor (386 m), Dealul Siliștea (339 m), Dealul Prisaca (282 m); spre vest de pârâul Dunavăț se opune Dealul Bărboasa (286 m), iar la vest de satul Bărboasa apar Dealul Pleșa (379 m), Dealul Frăția și Dealul Reprivăț (336 m). Acestea încununate vara de o încântătoare diademă de verdeață, care, ca doi străjeri stau (la est și la vest) de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dealul Felea (310 m), iar mai spre vest Poiana Humarului (387 m), Dealul Frunteștilor (386 m), Dealul Siliștea (339 m), Dealul Prisaca (282 m); spre vest de pârâul Dunavăț se opune Dealul Bărboasa (286 m), iar la vest de satul Bărboasa apar Dealul Pleșa (379 m), Dealul Frăția și Dealul Reprivăț (336 m). Acestea încununate vara de o încântătoare diademă de verdeață, care, ca doi străjeri stau (la est și la vest) de ambele părți ale comunei, cătând unul în fața altuia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1977. CADRUL ISTORIC Despre primii locuitori ai comunei Oncești ne-au vorbit descoperirile arheologice din cătunul Valea Iepei (care au identificat urme ale vieții umane încă din mileniul al III-lea d.Hr.), cele trei necropole daco-carpice descoperite în satul Bărboasa - la Gălănești, în care s- au descoperit 291morminte de incinerație, precum și așezările prefeudale din sec. al VIII-IX- lea d.Hr. de la Oncești (Poarta Țărnii). De asemenea, urme de locuire dacică, continuitate de locuire a populației romanizate după retragerea aureliană
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
marilor proprietari și au înființat sate și cătune noi ca Tarnița, Valea Iepei, Slobozia, Filipeni, deși în zonă predominau așezările răzășești ca Antohești, Oțelești, Făgheni, Oncești, Fruntești sau Mărăști, care se aflau pe vetre vechi sau foarte vechi de locuit (Bărboasa, Dealu Perjului, Velea Iepei). Primele organizări administrative în Moldova, sate, comune și târguri înzestrând țara cu mănăstiri, biserici, școli pentru formarea preoților, au fost inițiate de Alexandru cel Bun, domnul Moldovei (1400-1432), fiul lui Roman Mușat. Satele își aveau propriile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
construindu-și singuri instrumente cum ar fi trișca (instrument muzical făcut din trestie, soc etc., ca fluierul), cimpoiul, ocarina, țambalul cobza. Numeroase sate s-au format pe seama despăduririlor, a golurilor de pădure și poartă denumirea asociațiilor vegetale. Cuibărești, Lazu și Bărboasa sunt satele formate în pădurile care nu mai există astăzi, în locuri adăpostite și ușor de apărat (ca și Taula, Gorghești sau Valea Boului). Denumirea de Oncești se presupune că vine de la numele a trei frați Oncescu. Onceștii Noi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
migrator, dar mai ales datorită reformei din 1864. Dacă a mai existat o scădere demografică, ea s-a datorat epidemiilor de holeră și foamete din anii 1861 și 1864. Comuna Oncești, înființată în anul 1889, cuprindea satele Oncești, Onceștii Noi, Bărboasa, Dealu Perjului, Taula, Tomozia, Satu Nou și satele Gorghești și Valea Boului (Livezi), ultimele două până în 1952, an după care au trecut la comuna Stănișești. Aceste sate au aparținut până în anul 1900 Ținutului Putnei (Țara de Jos), după care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
plasa Stănișești, apoi la raionul Zeletin (cu sediul în comuna Răchitoasa, până în 1952, când s-a mutat la Podu Turcului), reg. Bârlad. Din 1955, com. Oncești (Lozinca) alcătuia satele Tarnița, Satu Nou, Onceștii Noi, Dealu Perjului, Taula, Onceștii Vechi și Bărboasa. Număra 3.524 de persoane, dintre care 1.759 sub 18 ani și 1.865 peste 18 ani. În 1960, se desființează raionul Zeletin și comuna aparține de raionul Bacău. În anul 1968 s-au desființat raioanele ca unități administrativ-teritoriale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Juncu, Diaconescu, Țarălungă, Vasiliu și Cucu, care erau stăpânii suprafețelor de pământ și ai tuturor bunurilor comunei, chiar până și pe unii oameni care deveniseră robii lor. La școala din Onceștii Vechi, clădită în 1899, învățau copii din Onceștii Vechi, Bărboasa, Dealu Perjului, Tomozia, Taula, Gorghești și Valea Boului. Urmând exemplul înaintașilor, învățătorul Bichescu, venit din Dealu Perjului, avea în școală 80-90 de copii. El a fost învățătorul unor viitoare notabilități locale, precum Cărpulescu, Juncu, Diaconescu, care au devenit primari, notari
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a reînființat în sat, într-un local închiriat, având ca învățătoare pe Rodica Mărmureanu. Satul a fost electrificat în anul 2003 și tot în acel an s-a pietruit drumul Drumul Mare- Taula, pe distanța de 1,2 km. Satul Bărboasa Satul Bărboasa este așezat în partea dreaptă a pârâului Berheci și este populat de vrednici răzeși ale căror ocupații sunt agricultura, creșterea animalelor, viticultura și pomicultura. Casele din Bărboasa sunt acoperite cu tablă galvanizată și frumos întreținute, stăpânii acestora fiind
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în sat, într-un local închiriat, având ca învățătoare pe Rodica Mărmureanu. Satul a fost electrificat în anul 2003 și tot în acel an s-a pietruit drumul Drumul Mare- Taula, pe distanța de 1,2 km. Satul Bărboasa Satul Bărboasa este așezat în partea dreaptă a pârâului Berheci și este populat de vrednici răzeși ale căror ocupații sunt agricultura, creșterea animalelor, viticultura și pomicultura. Casele din Bărboasa sunt acoperite cu tablă galvanizată și frumos întreținute, stăpânii acestora fiind apreciați ca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
drumul Drumul Mare- Taula, pe distanța de 1,2 km. Satul Bărboasa Satul Bărboasa este așezat în partea dreaptă a pârâului Berheci și este populat de vrednici răzeși ale căror ocupații sunt agricultura, creșterea animalelor, viticultura și pomicultura. Casele din Bărboasa sunt acoperite cu tablă galvanizată și frumos întreținute, stăpânii acestora fiind apreciați ca buni gospodari. Majoritatea locuitorilor dețin terenuri bune pentru agricultură. Amintim în acest sens familiile: Galan, Huștiu, Țarălungă, Bertea, Coman, Carp, Arhire și altele, care au lucrat cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]