28 matches
-
basamac, barul “Brooklin”, Busuioacă Bohotin, berică, “bihoreană”, bărbați băuți bălăngănindu-se, borîtură, buticari, barosani, boși, barăci, basmale, băsmăluțe, batice, batiste, bluze bordo, băști, bikini, burci, blănuri bengoase, borangic, broderie bănățeană, beteală, botoșei bebeluși, bumbac, bretele, bulendre, belciuge, bomfaiere, bolțari, barde, bărdițe, bricege, butoiașe, budane, bidoane, bărdace, butii borțoase, beschii, baroase, bucșe, burlane, butelii, broaște, biciclete bușite, brichete, bibelouri bălțate, bătătoare, baloane, bocanci, bentonită, biciuri, biscuiți, bulion basarabenesc, bureți, baclavale, boia, boiele, borș, bomboane, bojoci, buturi, buturele, boașe berbec, batoane, balamucuri bizare
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Bazar.html [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
reeditată, după ce a fost completată cu versuri noi ți i-a fist modificat titlul îm "Săgeți. Carul cu proști și alte poeme". A continuat cu volumele "Vatra" (1980), "Parodii și epigrame" (1981), "Versuri lirice și satirice, Rezonanțe" (1985), "Penița și bărdița" (1988), "Fulgere basarabene", "Eu nu mă las de limba noastră, de limba noastră cea română" (1997), " Leul n-are frigider", "Pălăria gândurilor mele" (2000), "Puncte de reper" (2003) ș. a. O altă latură a creației sale au fost cărțile pentru pentru
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
trimis „în surghiun” la Telenești; i-a fost suspendat spectacolul „Umbra Domnului” și arestată cartea „Săgeți” (1972). Spiritul critic intransigent al scriitorului se manifestă îndeosebi în cărțile: „Zodia musafirului” (1970), „Oglinzi” (1974), „Parodii și epigrame” (1981), „Cadențe” (1985), „Penița și bărdița” (1988); „Săgeți, carul cu proști și alte poeme” (reeditat, 1990), „Fulgere basarabene” (1992) ș.a. Este autorul unor culegeri de poezie pentru cei mici: „Poiana veselă” (1963), „Ploaie cu soare” (1964), „Vînătorul” (1965), „Ce culoare are vîntul?” (1968), „Umbrela” (1970) ș.a.
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
Chișinău, 1965; „Stele verzi”, Chișinău, 1967; „Zodia musafirului”, Chișinău, 1970; „Versuri”, Chișinău, 1970; „Săgeți”, Chișinău, 1972; „Oglinzi”, Chișinău, 1974; „Urzicuțe”, Chișinău, 1979; „Între patru ochi”, Chișinău, 1979; „Vatra”, Chișinău, 1980; „Parodii și epigrame”, Chișinău, 1981; „Cadențe”, Chișinău, 1985; „Penița și bărdița”, Chișinău, 1988; „Săgeți, carul cu proști și alte poeme” (reeditat), Chișinău, 1990; „Fulgere basarabene”, Chișinău, 1992; „Fulgere basarabene. Săgeata”, Chișinău, 1997; „Pălăria gîndurilor mele”, Chișinău, 2000; „Punctul de reper”, Chișinău, 2000; „Leul n-are frigider”, Chișinău, 2000; „Moldovenii în cer
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
să simtă nimic și continuă să dea ciocane, poate băutura l-a imunizat la orice durere. Deoarece sesiza un oarecare dezechilibru de forțe între pumnii ăluia și briceagul fratelui, uneori îi punea ăluia în mînă un cuțit sau chiar o bărdiță găsită pe undeva prin spatele barului. În orice propoziție, cît de scurtă, Radu băga măcar cîte un sînge și-și însoțea vorbele cu gesturi largi și ochi strălucitori. Cînd a fost săltat de poliție, fratele a întins spășit mîinile să
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
o părere, auzi ceva : o bătaie în ușă ? Câinele se repezi înaintea ei, dar se întoarse repede și se ascunse după ea. Bătaia se repetă. De data asta mai tare. Trase zăvorul, deschise ușa cu fereală. Cu cealaltă mână apucă bărdița, să-i fie aproape. În prag, un bătrân. Încă în putere, cu barba castanie înspicată, cu pletele deja albe, se sprijinea într-o cârjă mai înaltă decât el. Glasul se amesteca în vuietul furtunii și răbufnirea de vânt îl făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Comandamentului Poliției, la Chestură. Un evreu atent, care a fost scos cu lovituri din casa lui din cartierul Podul Bucșinescu, a confirmat că În afară de soldați români și germani, care au făcut arestări, a văzut „mulți mahalagii civili, Înarmați cu ciomege, bărdițe și chiar pistoale. Mahalagii și gardieni publici Înarmați cu bastoane de cauciuc loveau pe evreii din convoi”. Tribunalul care În 1948 i-a condamnat pe acești cetățeni i-a descris pe ajutorii oamenilor de ordine - soldați, polițiști, jandarmi - fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
o tehnologie de prelucrare manuală, originală. Tehnica pieptănarilor din zona Transilvaniei folosește focul pentru Îndreptatul cornului. După ce cornul a fost Încălzit În foc, ținut cu un clește lung este băgat În tipare pentru Îndreptare. Despicau cornul cu o securice numită bărdiță după care tăiau dinții mici subțiri și deși cu fierăstrăul cu dinți mărunți numit custură, iar dinții mari și rari Îi tăiau cu fierăstrăul cu dinți mari și groși numit tridentos, iar pentru degroșat foloseau o pilă dură numit rașpă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
tatăl său la tăiat în pădure. După ce au trecut de marginea pădurii, în plină toamnă au văzut două femei dezbrăcate în pielea goală care învârteau pe lângă un copac un gânj. Din când în când se opreau și cu câte o bărdiță băteau pene de lemn în tulpina copacului. Una spunea: - îi bat o pană în inimă. - Eu îi bat una în plămâni-răspundea cealaltă. - Acum am să-i bat una în creierul capului. Când i-au văzut pe cei doi bărbați, au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a aduna cele trebuincioase traiului sărăcăcios din colibele noastre. Strângeam fără a șovăi din preaplinul dărniciei codrilor cu care ne înfrățisem. Brațele ni se umpleau de vreascuri, iar coșurile ni se încărcau de hribi și felurite poame 138. Sub ascuțișul bărdițelor și topoarelor, mânuite de vajnici pădurari, cădeau brazi bătrâni. Erau legați și trași cu huțanii spre joagăre pentru a-i preface în bușteni. Dălți și rindele îi așteptau prin șoproanele dulgherilor. Pe sub cetini, ne îndreptam spre case. Ne feream de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cuiului și baterea altuia era nevoie, ci doar de una: baterea cuiului nou. Economie deci și de timp și de energie, adică vlagă salvată de la irosire, de investit mai cu folos la prășit ori cosit. Și ți trebuia doar o bărdiță, nu un clește, un ciocan, bașca bani În pungă... - Da, Moti, ne caracterizează risipa. Motiv pentru care mai avem o vorbă: cuiul Îndreptat nu-i bun de nimic. - Corect. Asta-i valabilă și la cuiul din lemn, care Îndoit nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
îndărăt, că de nu, să știi că-ți crește nasul cît olul, ceea ce n-ar vrea nimene. Femeile, cumpărînd oale pentru lapte, le iau astfel că vîră mîna în ele. Cînd e lună plină, să nu intri în casă cu bărdița pe umăr, căci se vor strica blidele din casă. Să nu leși oala la soare, căci cînd vei mai fierbe în ea va mirosi urît. Cînd scoate mortul din casă, dă cu oala după el, ca să se spargă toate relele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
simț al observației. Îmbină lirismul sentimental (scrie și lirică propriu-zisă) cu notația ironică și satirică, maliția cu poanta umoristică, particularități evidente și în următoarele volume: Stele verzi (1967), Oglinzi (1974), Parodii și epigrame (1976), Vatra (1980), Rezonanțe (1985), Penița și bărdița (1988), Săgeți (1990), Fulgere basarabene (1997). Debutul și evoluția lui C. s-au așezat sub influența benefică a lui G. Topîrceanu, de la care a asimilat dezinvoltura versificării, simplitatea expresiei și arta poantei. Umorul și satira, uneori de tipul celor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
Chișinău, 1979; Între patru ochi, Chișinău, 1979; Vacanța lui Tropoțel, Chișinău, 1980; Vatra, Chișinău, 1980; Luminișuri, Chișinău, 1983; Drum deschis - Put’otcrât, Chișinău, 1984; Rezonanțe, Chișinău, 1985; Tropoțel ajunge primul, Chișinău, 1985; Zurgălăi, Chișinău, 1987; Comedii, Chișinău, 1988; Penița și bărdița, Chișinău, 1988; Săgeți, Chișinău, 1990; Zâmbăreți și cucuieți, Chișinău, 1990; În ajun de Anul Nou, Chișinău, 1992; Fulgere basarabene, Chișinău, 1997. Traduceri: Heine, Poezii, Chișinău, 1959 (în colaborare cu P. Starostin); S. Oleinik, Satiră și umor, Chișinău, 1965; Krâlov, Fabule
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
Oșlobeni, depreciindu-i comerțul pe toată Valea Cracăului. Și parfumul de cracatiță plutea pătrunzător și fără sfârșit în aerul răcoros al înserării. - S-o îngropăm! hotărî Adela într-o fulgerare genială. Am înhumat cadavrul într-un mormânt adânc, săpat cu bărdița birjarului. Deasupra mormântului am așezat un bolovan - modest monument funerar - și, împăcați în suflet de isprava făcută, am plecat. Umbrele serii ne învăluiră repede. În curând mantia cerului fu bătută de toate pietrele prețioase cu care se împodobește de la începutul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
omoară pe-amândoi, Dorine! Și-mi rămân copilașii orfani de mamă, Dorine! Pleacă! Dispari cât mai iute! Nu mi-ar fi prea moale dacă ar afla că te am drăguț!.. Dispari că nenorocirea-i gata, Dorine! Ariton și-a potrivit bărdița la brâul de la spate, a sărit din podul grajdului în mijlocul standoalei și de acolo a pătruns valvârtej în bătătură. Dar, spre surprinderea lui, Dorin, nicăieri, bicicleta, nicăieri... de parcă toate s-au topit în boarea zorilor-de zi... Fereastra era și ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pe amândoi! Tu visezi, bărbate! Tu ai visat, Aritoane! Ai nebunit, omule!.. Vino-ți în fire! Și și-a făcut semnul crucii... Bine că te-ai închinat, coniță!.. Și a schițat un gest ce trăda intenția de a-și aduce bărdița la vedere... Copiii, Aritoane!.. Eu, moartă... tu, la pușcărie!.. Iartă!.. Așa mai merge! Așa mai înțeleg și eu vorba muierească... Dar ai vrut să mă prostești de la obraz!.. Bine!.. Îți voi cruța viața! Dar poftește puțin afară, că trezim copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
presă, adică mă duc eu înaintea ei, nu se poate să tacă așa, la nesfârșit, o să vrea fata asta ceva, în definitiv, toate au vrut câte ceva, bani, roluri, mașină. Niște boarfe, iar lumea e rea, vorbește și ea, taie cu bărdița sau cuțitul, cu vorba, bârfa la români, despre asta-i vorba, iubito, explică Octavă insistent...) — Poftim?, Codrescu s-a uitat lung la ea, păi, de ce nu vă mutați?, ce-i inerția asta?, ați terminat facultatea? — Anul trecut. — Îmbrăcați-vă, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Dumnezeu cu cărțile voastre! M-am săturat! Când să adorm și eu, dă-i cu popa, dă-i cu trefla, hă, hă, hă, tobă, pică, dubă, frunză,renz, frenț ... Ori plecați în dormitorul de-alături, ori vă tai cărțile cu bărdița! Am plecat, ce era să facem. După nici o partidă, numai ce-l vedem pe George la noi în pragul ușii, zâmbind amar: - Hai băi, întoarceți-vă înapoi, că de când ați plecat voi n-am reușit să adorm, că toți țânțarii
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
în sine era considerată un pericol pentru sănătatea sa; așadar mama avea nemaipomenita șansă de a se lăsa chiuretată pe o masă de spital. Ăsta era un adevărat privilegiu, într-o țară în care singurul mod contraceptiv erau doar cuțitul, bărdița, ceaiul de mătrăgună, ura de sine transformată într-un soi de afecțiune imunodeficitară. Tot felul de legende urbane circulau despre fete mutilate pe viață încercând să pună capăt unor sarcini nedorite. Se pare că unele își provocau avortul aruncându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
mai interesează... În dormitor e o liniște groasă. O liniște latentă, aș putea spune. Nebănuind nimic, patul moțăie nestingherit, cu spinarea Întinsă, În forma-i binecunoscută. Ca și masivul șifonier, patul e o piesă veche, primită de la părinți. Bâjbâi după bărdița mea de tranșat carnea (o țin tot timpul după ușă... În caz că...). Realizez că aici am nevoie de artileria grea. Îndepărtez ușor, cu mare grijă pledurile și Înlătur salteaua groasă, din care Încep să curgă tot felul de ațișoare. Rămâne scheletul
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ca mai oricare alta. Ion pe afară, pe la păsări și pe la vite. Ilinca, prin casă, cu dereticatul, cu copilașii, cu făcutul mâncării pentru peste zi. La un timp, Casap a năvălit în casă, ca un apucat: în mâini - cu o bărdiță. În cameră mai era fata cea mare. și, de îndată, a început să loveacă gâtul nevestii, cu tăișul bărdiței. De multe ori. Cu rapiditate. Până când femeia a căzut din picioare. Pe urmă nu s-a lăsat până ce nu i-a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cu făcutul mâncării pentru peste zi. La un timp, Casap a năvălit în casă, ca un apucat: în mâini - cu o bărdiță. În cameră mai era fata cea mare. și, de îndată, a început să loveacă gâtul nevestii, cu tăișul bărdiței. De multe ori. Cu rapiditate. Până când femeia a căzut din picioare. Pe urmă nu s-a lăsat până ce nu i-a desprins capul de trup. A dat cu piciorul în el, a zvârlit bărdița și a ieșit afară, în fugă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
să loveacă gâtul nevestii, cu tăișul bărdiței. De multe ori. Cu rapiditate. Până când femeia a căzut din picioare. Pe urmă nu s-a lăsat până ce nu i-a desprins capul de trup. A dat cu piciorul în el, a zvârlit bărdița și a ieșit afară, în fugă. A ieșit și pe poartă. În drum, lume, ca de obicei, în ziua de joi, când, în sat, era un fel de zi de târg. El, vesel, striga, tuturor: gata! Am ucis satana. Am
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
mă-ta și lui Cîrteală al tău! Darie se apropie amenințător, convins că nu va fi nevoie de o demonstrație de forță. De obicei, în astfel de situații, Saveta o lua la picior. De data aceasta, muierea pune mîna pe bărdiță. Vino, bețivanule! Te ciopîrțesc și... la valiză cu tine! Darie este pus într-o situație pe care n-a mai întîlnit-o. Dacă dădea înapoi, se crea un precedent și autoritatea sa se ducea naibii. Dacă ar fi avansat și Saveta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]