37 matches
-
să-mi reiau locul cât mai repede pe sofele moi de intri pân'la genunchi și cu un pahar în față bolborosindu-și gheața cu cine știe ce amestec de Johny Wallker sau Jeff Daniel's de Tenneessee pe tejgheaua aurită a bărulețului dinăuntru, dincolo de culoarea neagră și discretă a geamurilor ... Bag samă că nici după “9 ani” de Americă bătătorită n-am prea scăpat de gândirea mea tributară vechilor sechele și lozinci egalitarist-comuniste, adică ce-aș fi vrut? - un loc la masa
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Las_vegas_ul_cu_pacatele_lui_si_noi_.html [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
Continuând peripluul, imediat după hotelul Lido, dădeai de cafeneaua Katanga, loc nu prea popular pentru „poporul muncitor", mai ales că era împânzit de străini, studenți de culoare, bișnițari, „parașute" și trăgători cu urechea de pe la secu'. Popular și plăcut era însă bărulețul din gang de la „Unic”, numit și „La chinezu" deoarece unul dintre primii barmani de acolo, nea Ionel parcă-l chema, semăna leit cu un kitai. Acolo puteai bea ieftin o cafea naturală dacă erai de-al casei, sau un „nechezol
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_deceniul_sapte_george_roca_1378505679.html [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
tot Luvrul n-am stat în total decat o oră. Dar fetele mele m-au înțeles și, la rândul meu, m-am revanșat lăsându-le să colinde cât vor ele prin Galeriile La Fayette. În timpul ăsta am stat într-un băruleț, am băut bere și am mai cizelat niște catrene. În particular n-au cumpărat nimic, totul era prea scump. Nu luați copii în excursie ! Sfatul nr. 3 - Limitele de vârstă pe care vi le propun sunt: - până în 12 ani - exclus
DOM, DOM SĂ-NĂLŢĂM ! de DAN NOREA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405928770.html [Corola-blog/BlogPost/343495_a_344824]
-
ceva care să le vină. Suntem cei mai mari fani și mergem la toate concertele lor!” spuneau anul trecut cei doi fani ai olandezilor. De data aceasta, se pare că fanii celor doi le pregătesc artstilor o invitație la un băruleț pe care l-au denumit chiar „BZN”! Cei de la BZN au o mulțime de fani nu doar în România, ci în toată lumea, care îi iubesc pentru simplitatea și modestia cu care își interpretează piesele, dar cel mai mult pentru amintirile
Ce surprize le pregatesc fanii celor de la BZN? by http://www.zilesinopti.ro/articole/5896/ce-surprize-le-pregatesc-fanii-celor-de-la-bzn [Corola-blog/BlogPost/98014_a_99306]
-
nu eram sigur că te pot avea. Scuză-mă, tu m-ai lovit. În ce sens nu erai sigur? — În toate sensurile. Câtuși de puțin lămurită. S-o lăsăm baltă. Cel puțin deocamdată. Două străzi mai încolo, am găsit un băruleț bizar underground, cu pereți roșii și o masă de biliard. În jurul genunchilor noștri se încolăceau vălătuci de fum - barmanul a explicat că încercau să recreeze zilele de glorie dinaintea interdicției fumatului - și, la cerere, i-am povestit lui Aidan despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
un război al nervilor cu spatele meu îngrijorat ca să pot ședea liniștit la Louie, sau în camera de hotel a cuiva, sau chiar la foco rojo unde se muta uneori jocul. Acolo erau târfele în fundal; în față era un băruleț pe unde o frecau soldații, înainte să devină bârlogul preferat al turiștilor. Soldații citeau benzi desenate, mâncau fasole, și beau pulque. Pe grinzi umblau șobolanii. Fetele găteau, măturau sau citeau și ele, sau își spălau părul în curte. Un copchil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
care nu se mai află de mult printre cei vii) ne-a spus în acele zile îngândurat: „Nu suntem bine așezați în pagină”. Aluzie la situația noastră geopolitică și deformație profesională! Într-o seară, aflându-ne câțiva prieteni într-un băruleț din Piața Amzei (transformat ulterior într-o agenție CEC), Marcel Mihalaș, cel mai milităros dintre noi, a rostit una din replicile sale memorabile: „Ce-ar fi să-i batem”, adică noi pe ei. Efectul provenea din voita confuzie între confruntarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
GOPO 2011 pentru cel mai bun scurt-metraj. Pe vremea când era doar un scenariu, 10 a participat la concursul HBO/TIFF. Irina (Irina Teodorescu) hotărăște să se despartă de Vlad (Andrei Aradits). Ei se înțeleg să se întâlnească într-un băruleț ca să poată avea o ultimă discuție - dar Vlad are un plan numai de el știut. Scurtmetrajul a fost prezentat la TIFF, în 2010. Apele tac se întâmplă în România anului 1986. Gregor (Toma Cuzin) și Vali (Andi Vasluianu) vor să
1 mai, ziua filmului românesc - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70211_a_71536]
-
dramatic, afirma despre chinezii din insule: "Sînt o pată galbenă pe steagul francez de care îmi este rușine". După ce participanții defilară prin fața tribunei ca să-l felicite pe orator, Paul și Pierre Levergos se duseră să bea ceva la unul din bărulețele din port, înainte de a se întoarce la Punaauia. Koke era foarte palid și părea extenuat. Fură nevoiți să meargă încet, Paul sprijinindu-se de bastonul al cărui mîner nu mai reprezenta un falus în erecție, ci o tahitiană dezbrăcată. Șchiopăta
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
nouă. în schimb, reluarea temelor ca într-o orchestrație amplă e de fapt o repetare a marilor experiențe pentru recompunerea întregului - lupta binelui cu răul, a lui Dumnezeu cu Diavolul, a Dumnezeului tău cu Dumnezeul meu: "Dumnezeul tău e în bărulețul trupului meu". excepțioanl. de cîte ori am vorbit noi despre asta, ba eu chiar susțineam că Dumnezeul meu e în barul trupului meu și că Diavolul e chiar sosia lui, dacă nu cumva e tot el. și tu te supărai
Viena, cartea și scrisoarea by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/14310_a_15635]
-
Pis și la oamenii de bronz sfârtecat ai lui Ipousteguy. Avea să se-ntrebe mereu când li se va termina-ncremenirea, când, în ce amurg aveau să se așeze, obosite, pe soclurile lor, aveau să-njure impersonal și să populeze apoi bărulețele și locantele din jur, pălăvrăgind despre cîte-n lună și-n stele. Un Apocalips al statuilor avea să-i pară de-atunci mereu mai plauzibil decât unul al celor vii. Existau și super-artiștii, se zvonea, și unii oameni-statuie pretindeau chiar, sorbind
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
puritatea originară a artei lor, suind iarăși pe lăzile umile de portocale, în hainele lor obișnuite, nerași, privind trecătorii de parc-ar fi vrut să-i scuipe și nedîndu-și măcar osteneala să stea nemișcați. Când venea vorba despre super-artiști, în bărulețe se lăsa atâta tăcere, că se auzea zăpada foșnind peste gheața canalelor. Respectul și venerația tuturor se-ndrepta către cei ce ridicaseră această artă la o-nălțime inimaginabilă. E drept că trebuia să fii tu însuți un super-cunoscător ca să-i
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
bibliografia facultativă, ochii Elenei străluceau: încă unul, parcă spunea, și-l depunea peste mormanul deja adunat. Fu o mare tristețe atunci când așezămintele culturale se închiseră și fetelor nu le mai rămase altceva de făcut decât să-și omoare timpul prin bărulețe și magazine. Conștiinciozitatea le descumpănise: terminaseră referatele și acum nu mai aveau nimic de făcut. Într-o vineri, se întâlniră întâmplător pe stradă cu Erika și Liviu. El avea niște ochelari de soare care nu-l prindeau deloc, iar ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
cârnații condimentați ai Desdemonei de pe țevile de Încălzire. Curăță cu mătura pânzele de păianjen și puse un covor peste podeaua de pământ. Aduse jos pielea de zebră a lui Jimmy Zizmo și o prinse pe perete. În fața chiuvetei construi un băruleț din deșeuri de cherestea și Îl acoperi cu plăci de gresie desperecheate: arabescuri În alb și albastru, table de șah napolitane, dragoni roșii heraldici și ceramică Pewabic locală, de culoarea pământului. În loc de mese, puse În picioare tamburi de cablu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mp. Un schimb forțat, pe care familia Tăcu nu l-a acceptat și a plecat efectiv cu lucrurile În stradă. Cărțile - o bibliotecă onorabilă, dl Tăcu fiind om de carte și scriitor - și un pat le-a așezat Într-un băruleț. Desființat din această pricina, reducându-se și mai drastic posibilitățile de susținere financiară ale soților Tăcu. Iată acum povestea casei de pe Aleea Grigore Ghica Vodă nr. 43. În 2 august 1930, Constantin Chirilovici cumpărase de la colonelul Neștian o parcela de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
am din nou textul meu dispărut dacă m-aș hotărî la timp și-aș apăsa pe tasta de recuperare. Ce ușurare. Numai că la gândul că, voind, aș putea să-mi amintesc, uit imediat. N-o să mă mai duc prin bărulețe să dezintegrez mici nave cu proiectile trasoare atât timp cât monstrul nu te dezintegrează pe tine. Aici e mai frumos, dezintegrezi gânduri. E o galaxie de mii și mii de asteroizi, toți În șir, albi sau verzi, și-i creezi tu. Fiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Wagner: m-a onorat cu prietenia lui, și m-a ucis dându-mi adevărul și m-a ucis dezvăluindu-mi ce anume vreau de fapt și mi-a dezvăluit de ce lucru anume, dorindu-l, mă tem. Poveste care Începe prin bărulețe. Nevoia de a fi Îndrăgostit. Unele lucruri le simți venind, nu te Îndrăgostești fiindcă te-n Îndrăgostești; te Îndrăgostești pentru că În acea perioadă aveai o disperată nevoie de a te Îndrăgosti. În perioadele În care ai o poftă nebună de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
simțeam această nevoie chiar În perioada aceea când, de puțin timp, mă lăsasem de băut. Raport Între ficat și inimă. O nouă dragoste e un bun motiv să te apuci iar de băut. Cineva cu care să te duci prin bărulețe. Să te simți bine. Micul bar e scurt, furtiv. Îți Îngăduie o așteptare lungă, dulce toată ziua, până când te duci să te ascunzi În penumbră, pe fotoliile de piele, la șase după-amiază nu e nimeni, clientela sordidă o să vină seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de răceala paharelor și Între o frunte și cealaltă sunt cele două pahare - cu paharul cu picior nu poți. Ora scurtă din micul bar. Pe urmă vei aștepta tremurând o altă zi. Nu există șantajul certitudinii. Cine se Îndrăgostește prin bărulețe n-are nevoie de o femeie numai a lui. Câte unii și-o Împrumută unul altuia. Figura lui. El Îi acorda multă libertate, era mereu plecat În călătorie. Suspecta lui liberalitate: puteam să telefonez și la miezul nopții, el era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mult, viața În doi devenise cât se poate de Încordată. E cazul să ne despărțim? Atunci să ne despărțim. Nu, mai stai, să mai vorbim. Nu, așa nu se poate să meargă. În sfârșit, problema era Sandra. Când umbli prin bărulețe, drama pasională nu e cu cine te afli, ci pe cine părăsești. Atunci are loc cina cu doctorul Wagner. La conferință tocmai dăduse unui provocator o definiție a psihanalizei: „La psychanalyse? C’est qu’entre l’homme et la femme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
păi îți vine ușor. Armata e viața ta. Ție-ți place să te plimbi pe biloaiele astea prăfuite împușcând tot ce mișcă. Eu însă m-am angajat cu gândul la pensie. Zece ani de tras, iau biștarii, apoi cumpăr un băruleț pe undeva și angajez o chelneriță ca să stau la taclale cu clienții în timp ce banii curg gârlă în cont. Femeia se uită la ferastră. Un alt jet de gaz lumină peisajul învăluit în cețuri. Fața-i era ca de piatră. ― Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
surprinzător, foarte ferchezuită. Era soare. Mi-am pus ochelarii, mi-am îndoit mânecile cămășii, am înnodat puloverul în jurul taliei de parcă aș fi fost pe Mediterana. Ca să întrețin iluzia, mi-am cumpărat un espresso aproape decent și un croasant de la un băruleț italian. Ajungând din nou pe stradă, sub influența unui val de energie de la cafea, mestecând la croasant, am fost înconjurată deodată de vreo treizeci de puștoaice de bani gata, îmbrăcate scump și pline de accesorii pe măsură, care au apărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Îndrăgească afacerea. — Dar mai Îmbătrîniți și voi, nu? — N-avem Încotro. Dacă te gîndești bine, nimeni nu poate lupta cu vîrsta. Ei, o să mă debarasez eu cîndva de clienții vechi. Zău că mi-ar plăcea să am și eu un băruleț al meu... sau o stație de benzină... — Ai știut de la Început ce fel de băieți sînt aceia și cu ce se ocupă ? — Da. Cum mă apropii eu, se schimbă la față și o Întind. Nici n-apuc să scot o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
scrie corect. — Știi, zâmbi Stevie, ascultând râsetele, uneori chiar îmi lipsesc zilele de demult, înainte ca totul să devină atât de serios. Lucram la reportaje dimineața, apoi luam un prânz copios și aveam după-amiaza liberă. Obișnuiam să mergem la un băruleț unde aveau stripteuze... — Stevie! Fran era uluită. — Erau adevărate veterane. Mai rele de gură ca Roseanne. Treceau pe toată lumea din public prin ciur și dârmon în timp ce-și scoteau chiloții. Bineînțeles, Stevie se smulse din visare și reveni în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
pe departe cuibul de desfrâu la care se aștepta ea. Nici urmă de jocuri de noroc, whisky și femei pierdute. The Feathers era un mic pub de pe una din străduțele lăturalnice din Woodbury, care se putea lăuda cu doar două bărulețe, fiecare nu mai mare decât o sufragerie și decorat într-un stil destul de intim. Ora de închidere, observă Fran, părea să fie un concept care le scăpa. Polițiștii au un acord nescris cu cei de pe-aici. Lasă un bar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]