1,574 matches
-
în pahar cu fum gândurile negre nori între ciulini Doamne de ce viața fie Iad și Rai de ce-nțelepciunea-i scrisă pentru noi de ce buze tandre roagă-se în vai iar în simțăminte nu avem altoi lada mea de zestre are bătături timpul meu umblat-a-n bolovani desculți lustruiesc pocalul îl așez pe stări musafirii-n viață nu-s numai inculți mi-amăgesc dorința în culturi de stări se întorc acasă de pe drumuri vechi vâjâie apusul spuma de ninsori stau pe
LADA DE ZESTRE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1449557631.html [Corola-blog/BlogPost/342668_a_343997]
-
îmblânzindu-mi vina ori somn din care nu mă voi trezi sunt singur ca un mugur de credință și-s încăpățânat în a zărì: nu mai aștept Hristosul de priìnță - doar liniște - în fine - -aș năzuì cad ierarhìi cerești în bătătură și urlu în neștire prin sahare: am vrut să știu ce-i dincolo de ură - mă mulțumesc c-un cântec de plecare... ...nu-s sfânt - nici ucigaș de meserie: zadarnic așteptai struguri în vie... --------------------- Adrian BOTEZ Adjud, Vrancea 25 mai 2016
DESCÂNTECE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1464129585.html [Corola-blog/BlogPost/378983_a_380312]
-
am întrebat De sunt sau nu fericele bărbat - Când nu ți-e foame, ești ca săturat. * Unii întorc lumea pe dos Ca să-și găsească-acel prinos - Și rezultatul li-i un drum cu dus-întors. * La mine iată cum e fericirea: În bătătura mea, ridic privirea - Și, hop, pe poartă-mi intră împlinirea. * De vreți și voi un Eros, cu săgeata, Nu ferecați pe dinăuntru poarta - Și-n scârțâit ușor, vă va surâde soarta. Referință Bibliografică: NU FERECAȚI PE DINĂUNTRU POARTA / Gheorghe Pârlea
NU FERECAŢI PE DINĂUNTRU POARTA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1458497895.html [Corola-blog/BlogPost/365972_a_367301]
-
meritate, valoarea operei poetului. El a reținut și versuri care încântă - „ Sunt un munte fugit în pământ/m-am întors în fântânile mele de rocă bătrână/prea se cățăraseră mulți pe umerii mei/prea multe tălpi mi-astupaseră stelele cu bătături de țărână”. De asemenea - „ Frunzele vremii întoarce-le/toamnă, când intră în carte mioarcele/toamnă sărută-le, toamnă, deschide-le/pământul când stau și-l ascultă gravidele/ să vezi tu atunci cum mai ard vetrele/ s-auzi cum mai cântă
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ben_corlaciu.html [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură, iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_din_ciclul_stan_virgil_1388224489.html [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
stârnit la simpla pronunțare a expresiei mai sus amintite. Așadar, meditând atent, am avut senzația că și în mine există dorul de acasă, dorul de locul copilăriei mele cu tot ce presupune acest areal: părinți, frați, primii prieteni, jocurile copilăriei, bătătura casei cu ceea ce înseamnă aceasta. Și cum să nu-ți alerge gândurile spre văi și poieni, spre râul în care te-ai bălăcit până ai învățat să înoți, spre anumite întâmplări menite să aibă un rol determinant în alegerea viitorului
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar.html [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
tactilă. Ori de câte ori am o răfuială cu mine, mă răzbun pe cale haptică, „exportându-mi” emoțiile prin canalele nevăzute ale buricelelor degetelor. Pe vremuri, senzația de ușurare mi-o procurau acordurile pe chitară. Eram în stare să exersez la nesfârșit, până făceam bătături la degete. Mai târziu, am insistat pe lângă părinții mei până mi-au cumpărat o pianină. Loveam tastele cu ardoare, dar degetele mele sunt mici... În perioada agitată de după evenimentele din decembrie "89 mi-am descoperit dexteritatea de a bate rapid
METODA PĂTRĂŢELELOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_metoda_p_gabriela_calutiu_sonnenberg_1346645522.html [Corola-blog/BlogPost/343891_a_345220]
-
că văzurăm că sunt semne de ploaie, și nu mai țânurăm cont. Apucarăm s-alegem doar câțiva! - Aleg acuma, aleg! - Mamaie, punem la fiert? o întrebă Ionuț. - Punem, mamaie, punem acuma! Să aprind mai întâi focu’! - Pune pe pirostrii în bătătură! Vă aduc eu crăci acuma! zise tata Nițu. Da’ Leta unde e? - Păi nu fu cu voi!? - Fu, da’ când ajunsărăm acas’ nu știu încotro o luă! - Aici! coborî Leta de pe scările casei. Mă schimbai! - Te-oi fi udat, te
2. TATA NIŢU (POVESTIRE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1463821304.html [Corola-blog/BlogPost/385045_a_386374]
-
teleagă... ...Dumnezeul lumii e cenușă n-a lăsat pe nicăieri vreo ușă *** NEPUTINȚE MISTICE bat clopotele neputința lumii de-a-și duce-n liniști trai cuviincios bat clopotele neștiința lumii de-a găsi-n ceasuri miezul cel gustos degeaba plâng în bătătură pomii degeaba-și risipesc apele-arginții: de peste tot se furișează domnii vampirii-și tot ascut la lună dinții ce nobilă-i Grădina cu-a ei îngeri... - de peste tot vin incendiatorii de ești Hristos ori numai om - tot sângeri culegi din praf
VREMURI FARA CEAS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Vremuri_fara_ceas.html [Corola-blog/BlogPost/342602_a_343931]
-
Acasa > Impact > Relatare > POVESTE Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1563 din 12 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Trei găinușe albe și înciorecate avea Muica Lina pe bătătură. Și pe Grivu, un dulău negru și bătrâior. Atât. Ăsta îi era tot avutul. Ba nu! Dobândise un ajutor prin grija preotului. Creițarii primiți astfel îi erau prea destul, de-o baniță de boabe, când și când, pentru oare și
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1428821281.html [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]
-
s-o ignor.Parcă stăteam încordat mereu sau îmi rămăsese cămașa mult prea mică (nu te miști, că-i sare-un nasture). Mamaie nu stătea înăuntru, era cumva...între. Adică înăuntrul ăsta se termina într-o terasă deschisă, ca o bătătură stearpă, a nimănui. E clar, am zis noi, o fi soacră-sa și-l monitorizează din pridvor, să n-o ia pe ulei! După un calup de publicitate de o naivitate soră cu autismul (animații oligofrene cu mingi de fotbal
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români by https://republica.ro/nicio-fapta-buna-nu-ramane-nepedepsita-fictiune-cu-romani [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
am să zbor!”. Paradoxal era că nimeni nu-l credea și nu îl lua în serios, nici măcar familia lui care făceau glume pe seama lui. De pildă tatăl lui îi spunea: Măi Aurele, tu vei zbura când va zbura porcul din bătătura noastră. În ciuda neîncrederii și a piedicilor puse de unii sau de alții, Aurel Vlaicu reușește să zboare cu primul avion construit de el în România, la 17 iunie 2010. Totuși, cum se poate explica sau ce reprezintă dorința de a
ZBORUL – O POVESTE FĂRĂ SFÂRŞIT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1402997723.html [Corola-blog/BlogPost/349788_a_351117]
-
entrata. Che odio contagioso ha cinto îl terreno da gioco? I bimbi în fasce sono adulți E sputano la rabbia dallo scooter che Ronza come un grillo con le elitre consumate dalla stradă. EXPERIMENTAL Dacă degetele mele nu ar avea bătături de creion, Aș reuși să redau locul acesta perfect sincronizat Cu sonatele lui Chopen. O saptămână întreaga am umblat în paltonul vechi Și am uitat să-i deschid ușa postașului. Luni dimineața devreme, La marginea bucății de pâine unsa cu
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1424872314.html [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
mai mari te gudurai ca un cățel când treceau pe lângă tine mirosind a lavanduri străine nu-ți mai plăcea sudoarea mea nu mai mirosea a rouă și a pâine caldă palma mea nu te mai putea mângâia devenise aspră și bătăturile de sapă ori de coasă nu te mai alintau așa că și eu m-am lăsat sedus de cucoane perverse profitam de averea lor iar ele de carnea mea ecologică înnebuneau de nechezatul de armăsar pursânge prea sătule de saloanele reci
MĂ UIT LA POZA TA ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ma_uit_la_poza_ta_tara_george_safir_1373524451.html [Corola-blog/BlogPost/363903_a_365232]
-
2)iertarea celor cărora noi le-am greșit, 3)iertarea de sine, 4) iertarea păcatelor și a greșelilor de către Dumnezeu. (17) Greșiților noștri le iertăm greu. Sau dacă iertăm nu uităm. (Și iertarea fără uitare e ca și cum nu ar fi, bătătură fără câine, gură fără dinți). Ne iertăm și mai greu pe noi înșine. Și această ținere de minte otrăvește. Spre a dobândi pacea lăuntrică trebuie să ajungem prin căință, dincolo de căință: la a ne ierta. Cel mai greu ne vine
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/_stelian_gombos_1331540457.html [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
asupra lui?! Acesta, mai vârstnic și deci, mintos, luă seama, își iscodi mezinul și, pe dată pricepu ce-l mistuia. Îi vorbi de una, de alta, făcându-l pe moment să-și uite neliniștile. Dar a doua zi îi călcă bătătura Vătafului și-i desluși gândurile umbroase ce-l apăsau pe Filu. Grija de frate îi dăduse curajul să-l supere cu vorba pe namila de om lat în umeri, supt la mijloc, cu picioare lungi pe a căror rotunjime ițarii
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
niște ziduri de cetăți. Gerul aspru, care face să scrâșnească încheieturile caselor, face atmosfera de afară de neuitat. Nici câinii, altfel agitați, nu se mai aud. S-au îngrămădit în culcușuri ferite de ger. La fel au procedat și orătăniile din bătătură. Hornurile caselor scot un fum gros aidoma unei locomotive care urcă pe cărbune, care urcă cu greu în pantă. Sobele din case gem sub furia focului. Căldura lui la gura sobei ne deapănă amintiri plăcute... ca o alinare a sufletului
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1484418488.html [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
poate de Terente Dar să pândim momentul când luna e-n eclipsă Să cerem de la nasa pe vară o elipsă Și-o să-i privim de sus pe cei ce azi ne-njură Să nu cădem de teamă, la ei în bătătură Dar vremile se schimbă și poate-avem norocul Când cade o păpușă o alta îi ia locul Că asta e menirea popicelor, subtilă Să cadă la soroace lovite de o bilă Nisipul din clepsidră s-a scurs ireversibil Ne vom plimba
NU-MI MAI CĂLCA PE VISE de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_mi_mai_calca_pe_vise_.html [Corola-blog/BlogPost/359608_a_360937]
-
casa, oile și oleacă de pădure ce-o avem. El e ascultător, nu iese din vorba mea și, că tot ziceați de nunți, poate îă găsesc și-o fată vrednică, să-l însor. Vreau și eu să văz nepoți prin bătătură, că fata mea, cum bag eu seamă, nu vrea să facă. -Dar ce fată o vrea să aibă o soacră așa aprigă ca tine? Că, de, cu bărbatul petreci bine noaptea, dar ziua stai cu soacra, da ce zic eu
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
de ieri A prins să ningă de ieri; Nu se mai văd urmele pe poteca fântânii. Pe pisc, printre rânduri de peri, Trag de săniuțe copiii. Un bătrân cu luleaua în gură Coboară în cârjă pe scări; Privește zăpada din bătătură Și expiră aburi pe nări. În claie fânu-i jumate, Vitele zbiară-n ocol... La biserică clopotul bate... Ninsoarea cade domol. La crâșmă, poteca-i bătută; E mare zarvă-năuntru - Un brunet încearc-o lăută, Iar alții... joacă barbutu’. E vremea târzie
A PRINS SĂ NINGĂ DE IERI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1451906991.html [Corola-blog/BlogPost/369682_a_371011]
-
aseară îi anunțase din nou să fie pregătiți pentru dimineața asta, că vine să-i ia pe la cinci. În curtea Ursarilor însă domnea o liniște deplină. Nici orătăniile nu se treziseră să ceară de mâncare, din simplul motiv că-n bătătura lor nu existau orătănii. Neculai claxonă de vreo trei-patru ori prelung, însă fără niciun rezultat. Nimic, în afara claxonului, nu tulbură liniștea din curte ... și, pare-se, nici pe cea din casă. O undă de îngrijorare se cuibări, fără să ceară
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
din 24 mai 2017 Toate Articolele Autorului PARTEA A DOUA Fiindcă era sfârșit de zi de vară cu soarele ajuns la chindie și sătenii încă nu se întorseseră de la culesul roadelor sau cu vitele de la pășunat, drumul era pustiu. Pe bătăturile caselor nu se vedea țipenie de om. Gospodinele rămase acasă trebăluiau grăbite prin cuhnii, cu grija mălaiului și a terminării fierturii pentru cină. Așa că Petrică nu avu parte să întâlnească, până acum, pe cineva. Totuși, îi ieși norocul în cale
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]