5,989 matches
-
Despre altcineva, un vechi prieten din România, devenit și el californian de decenii, constată de asemenea că e hipermimetic, priceput în a lua ,forma vasului". În acest context nu tocmai prielnic pentru cineva care luptă din răsputeri împotriva ,pulverizării eului", bătrînețea își înșfacă pe neașteptate prada, acționînd ca un factor agravant. Curînd după stabilirea la Los Angeles, își amintește ea, citise articole ,de-a dreptul canibalice" despre oamenii trecuți de 65 de ani. Ori, ei i se părea în mod ciudat
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
Cifrele care măsoară vîrsta sînt o convenție, un mijloc lesnicios de comunicare practică. Eu am trăit grăbit (...) Și pentru că am fost grăbită am ajuns prea devreme la vîrsta pe care am împlinit-o". Multe sînt însemnările care revin la obsesia bătrîneții ce nu mai poate fi ignorată. Constată că a devenit treptat ,transparentă" pentru cei din jur, conversația din familie o omite, nepoții o iau adesea în bășcălie; ea, care avea oroare la ideea de a trăi ostracizată, se simte, cînd
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
vom găsi similitudini mai degrabă cu primul Heidegger decât cu al doilea. Noica abordează și el, ,în interes de serviciu" - se subînțelege: în calitate de filozof - anumite piese literare 5. Este vorba de un poem, Luceafărul, și de un basm, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. De altfel, în privința Luceafărului, Noica subliniază că și Eminescu a pornit tot de la un basm. Ca atare, spre deosebire de cel de-al doilea Heidegger, referințele literare ale lui Noica nu sunt surse solemne, din cultura înaltă. Dimpotrivă
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
lumea individualului, își întind mâna - dar mâinile lor nu se prind" (Sentimentul românesc..., p. 93). Noica adaugă: ,Lumea necesității și cea a contingenței nu s-au întâlnit. Dar s-au căutat" (Sentimentul românesc..., p. 99). În schimb, basmul Tinerețe fără bătrânețe vine să ilustreze reușita modelului ontologic (Sentimentul românesc..., pp. 103-133). Căci Făt-Frumos este individualul care vrea cu tot dinadinsul să iasă din ordinea devenirii întru devenire (împărăția tatălui său) și să intre în ordinea superioară a devenirii întru ființă. Este
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
devenire (împărăția tatălui său) și să intre în ordinea superioară a devenirii întru ființă. Este vorba de o ordine superioară, de un general întru care el - individualul - s-a născut și care i-a fost făgăduit la naștere (tinerețea fără bătrânețe). Alexandru Dragomir și interpretarea platoniciană a Scrisorii pierdute Ajungem acum la Dragomir 6. Poziția acestuia este una foarte contemporană, de inspirație hermeneutică. El se ghidează după principiul oricărei interpretări care spune că ,oricine creează ș...ț spune mai puțin decât
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
de primul), două cărți scrise în trecut de doi poeți, unul mai tehnic și mai senzual decît celălalt - acești Paganini și Vivaldi ai manie(li)rismului contemporan -, alături de care cititorul poate trăi fericit în monogamie cu poezia pînă la adînci bătrîneți. Ethernul pheminin este o selecție cu cele mai inspirate poeme pe tema femininului din creația lui Șerban Foarță. Apărut la Chișinău, volumul adună poeme mai vechi, cu siguranță necunoscute dincolo de Prut, și altele mai noi, selecția fiind excelent făcută și
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
solară, pictându-și eroic autoportretele. în Botticelli, Octavian Paler vede triumful operei asupra biografiei, nu și-l poate imagina pe acesta decât tînăr, ca pictura lui hedonistă, și asta nu doar pentru că pictorul nu ne-a lăsat nici un autoportret de bătrânețe, când era neputincios, părăsit de prieteni și de admiratori. Marii artiști rămân în conștiința noastră prin vârsta artei lor. Solitudinea e principalul lor aliat și punctul lor vulnerabil. ,N-am prieteni de nici un fel, și nici nu vreau", zice Michelangelo
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
țărânilor de-a lungul vremurilor. Povestea lor nu îmi inspiră nimic din ceea ce ar putea semăna cu milă, compasiunea, etc. Acum sunt oameni foarte bogați. Dacă să muncesc la IMEB sau la Tractorul Brașov este suficient pentru a deveni la bătrânețe foarte bogat - atunci vreau și eu să mă angajez unde au muncit ei. Oamenii simplii muncesc toată viața și sfârșesc în cvasisaracie, cu pensii ridicole și cu o bătrânețe urâtă. Pe ei, doar pentru că îi cheamă mai știu eu cum
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
IMEB sau la Tractorul Brașov este suficient pentru a deveni la bătrânețe foarte bogat - atunci vreau și eu să mă angajez unde au muncit ei. Oamenii simplii muncesc toată viața și sfârșesc în cvasisaracie, cu pensii ridicole și cu o bătrânețe urâtă. Pe ei, doar pentru că îi cheamă mai știu eu cum, soarta îi răsfăța acum cu averi frumușele. Repet, averi dobândite cum??? invidia, Pazvante, este o boală grea.... Mă întreb câți ani ai? Mă întreb dacă ai idee cum era
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
curs călimara... Probabil că în fiecare zi românii pățesc ceia ce spui tu, eu sunt indignat de bătrâni adică citește aici : http://www.tetatet.ro/blog/post/view.php?post id=460 să nu se înțeleagă faptul că am ceva împotriva bătrâneții dar oamenii ăștia sunt întruchiparea nemulțumirii a bombănelii a văicărelii, da să se apuce să mai facă ceva pentru ei nici vorbă. Cu bătrânii care ne duc țară de râpă ce facem ? Și nu mă refer la unii care chiar
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
stat de vorbă mult, mi-a spus numai lucruri care m-au lăsat pe gânduri. O singură problemă avea. Era bătrân...” Mihai îți urez “La mulți ani!”... mai vorbim pe la 70 de ani și vedem cum se pune atunci problemă bătrâneții... cand o să facem recenzii la boli în loc de filme. Mihai.. era o ironie..
Scriitorul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82812_a_84137]
-
sindromul aripi tăiate. Insomniac? Credeam că sunt singura care la ora asta nu doarme și nici nu (mai) este în oraș. scrie-mi pe mail și-ți dau numărul unui psihoterapeut. aripile tăiate la tinerețe dau în depresie cronică la bătrânețe. e mai ușor să previi decât să tratezi... am zis că sunt mai mică decât tine, dar tata chiar nu... n-ai cum o să-ți scriu pe mail, si asta pentru că m-ai făcut să zâmbesc citindu-ți răspunsul. nu
Frumoşii nebuni ai marilor oraşe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82904_a_84229]
-
mai luat nicio diplomă, să trecem la analiza concretă a articolului. Vasăzică monumentele prezentate au o valoare neglijabila și noroc cu Boia care ne-a deschis ochii în legătură cu istoria românilor că altfel ne-am fi crezut buricul pământului până la adânci bătrâneți. Suferi de prezenteism băiatule. Lasă cărțile postdecembriste și pune mâna pe o istorie evenimențiala serioasă că e mai mult decât evident că ești ignorant în materie de istorie. Bine că n-a scris și Marx ceva de biserică de la Densus
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
structurii personale.Craciunul înseamnă altceva pentru fiecare; dacă nu vrei să însemne copilărie, gaseste-i alt înțeles... Bunătatea nu e calendaristica și nu începe cu primul cadou cumparat.Adevarul e că sărbătorile nu mai schimba nimic în noi...Resimțim doar bătrânețea unui “Moș Crăciun” plictisit să tot caute cadouri prin magazine, sub privirile mustrătoare: mai slăbește dom’le și vezi cum scapi de costum că roshul nu mai e în trend de ceva vreme. Fixația ta pt Crăciun își schimbă cam
Craciun de Sade by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83021_a_84346]
-
de duzină de limbi străine, dintre care cel puțin două moarte și crede-ma pe cuvînt: nimeni n-a murit din asta. Ulcerul se tratează astăzi mai lesne decît blenoragia. Iar ridurile sînt doar un disconfort firesc care vine odată cu bătrînețea. Dacă-i întrebi, unii nici nu mai știu pentru ce studiază. Sînt multi care-și închipuie că dă bine. Dar aparențele înșală. Dacă te plimbi afectat pe plaja din Vama Veche mototolind în mînă o broșurica Galimard și comentînd acid
Supradoza de studii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83062_a_84387]
-
și se bucura în ochii confraților de un respect amestecat cu dispreț. Fusese ani la rînd directorul Teatrului Național și al Gazetei literare. îi știam cărțile, despre unele scrisesem, formîndu-mi o idee destul de clară. Poetul (la tinerețe și apoi la bătrînețe) mi se părea remarcabil, acoperit, ca și în cazul lui Bogza, de prestigiul prozatorului (acesta, ocupînd vîrsta adultă), mult mai greu de apreciat, din cauza compromisurilor. Două feluri de proză a publicat Zaharia Stancu. Pe de o parte, erau romanele datorate
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
porți cu tine, în sufletul tău de cînd faci meseria asta de actor în România sau aiurea? - Clasa moartă a lui Kantor. L-am văzut în 1977, la Festivalul de la Nancy, unde mersesem cu Teatrul Tineretului, cu spectacolul Tinerețe fără bătrînețe al Cătălinei Buzoianu. Clasa moartă m-a zdruncinat profund... - Ce te nedumirește cel mai tare cînd vii în România? - Faptul că trebuie să-mi întrețin fata, material, și acum, deși am făcut-o, firesc, cînd era studentă. Și-a terminat
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
iubește numai securea și nu bea cântecele ca pe sânge și moartea pe colina verde mai înaltă decât marea o Doamne vreau să văd acum ceea ce trebuie să vină moartea mea Doamne și trecerea mea în lacrimi. * * * De ce îmi tem bătrânețea moartea care mă năpădește țipătul? Mă tem o Doamne mă tem de sufletul meu și de ziua care sprijinită de zid mă taie-n bucăți o Doamne mă tem mă tem de noaptea care stă deja în fața satelor și-n
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
țin să fie plătiți cum se cuvine. Ianuarie e o lună grea, după întunericul ultimelor luni acum începe să fie gri intens și acest gri e ascuns de ceață și când nu ninge e trist á mourir. René vorbește de bătrânețe, de nesiguranță, de amenințarea cu falimentul dacă Iter Laponicum nu se va vinde bine. René se simte singur, dezamăgit de viață, uitând că eu sunt în fața lui, e ca și cum eu am devenit o parte din el care trebuie să simtă
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
-mă îndelung. El se uita furios la mine, surprins de vederea mea. Patul nostru se găsea lângă cămăruța lor în care ei încercau zadarnic să învie tinerețea. Zgomotele din camera îndrăgostiților jignesc adânc pe cei care se află în umbra bătrâneții, sexualitatea devenind pentru ei un perpetuu subiect plin de repetate umilințe. Chiar și în cazuri excepționale, nimeni nu poate să închidă ochii peste un corp de femeie devenit ca o pungă dezumflată și nici să-și astupe nările de mirosul
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
după ce am citit Axel's Castle, studiul din 1931 al lui Edmund Wilson despre simbolism, am descoperit într-o revistă (criticul american mă fascinase și căutam tot ce se putea în legătură cu el) o mărturisire, pe care autorul o făcea la bătrînețe, despre spaima de care este încercat că, într-o zi, va fi "depășit" de literatură, nu-i va mai plăcea nici ce, nici cum se scrie, pur și simplu nemaiînțelegîndu-și timpul. Eram foarte tînăr pe atunci și totuși neliniștea lui
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
un alt element pe care-l are în comun cu scriitorul brazilian), Olga Tokarczuk reușește să construiască o lume electrizantă al cărei centru de greutate îl constituie Cartea, un alt nume dintre multele posibile - Graal, piatra filozofală, elixirul tinereții fără bătrînețe - pentru obiectul fascinației de veacuri a tuturor căutătorilor. Cei care pleacă în această călătorie sînt personaje emblematice - Marchizul cărturar, Veronica prostituata de lux dornică de iubire, Gauche (Stîngul) copilul-vizitiu analfabet și mut, posesor al tainelor naturii, - la fel cum sînt
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]
-
pornire proprie, ci pentru că vrea să fie "la înălțime" pentru copiii ei, dar și pentru a nu face notă discordantă în această nouă ambianță în care, spune ea, numai exteriorul contează. Așa, "nu mai e o ființă împuținată în zdrențele bătrâneții, ci revine de la egal la egal în câmpul acțiunii umane". Atunci confuzia crește fiindcă rolurile se inversează. Întrebări fără răspuns apar: cine e încă tânăr și cine mai bătrân? Cine e părintele protector și cine copil supus? Cine e mai
Memoria salvată by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15407_a_16732]
-
câmpul acțiunii umane". Atunci confuzia crește fiindcă rolurile se inversează. Întrebări fără răspuns apar: cine e încă tânăr și cine mai bătrân? Cine e părintele protector și cine copil supus? Cine e mai trist: adevăratul bătrân sau cel care în bătrânețea celuilalt își vede propria bătrânețe prezentă și viitoare? Des phrases courtes, ma chérie mizează pe ideea repetării unei situații de viață. Tânără, mama își părăsește satul și părinții pentru a merge la școală ca să devină profesoară. Autoarea abandonează provincia și
Memoria salvată by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15407_a_16732]
-
crește fiindcă rolurile se inversează. Întrebări fără răspuns apar: cine e încă tânăr și cine mai bătrân? Cine e părintele protector și cine copil supus? Cine e mai trist: adevăratul bătrân sau cel care în bătrânețea celuilalt își vede propria bătrânețe prezentă și viitoare? Des phrases courtes, ma chérie mizează pe ideea repetării unei situații de viață. Tânără, mama își părăsește satul și părinții pentru a merge la școală ca să devină profesoară. Autoarea abandonează provincia și se stabilește la Paris spre
Memoria salvată by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15407_a_16732]