592 matches
-
uscat. Unde-i omul fericit, tot pământul e rodit. Zburând cu aripile să vadă orice suflet omenesc, îngerilor, li s-au arătat la marginea unui drum de pădure pe un trunchi bătrân de copac doborât de ani și ani, o bătrânică suptă de gânduri și timpul care i-a încrețit fruntea. Era atât de tristă încât și frunzele copacilor care mai ieri foșneau în slavă, în acel moment foșneau în văgăună. Îngerașul, văzând-o, a înțeles suferința ei încrâncenată. A bătut
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1415787563.html [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
prindă colegii de taximetrie. Așa credea el că e fâșneț și ăia de la rând nu se prind. Dar roțile mașinii iar au început să facă fâss! Când schimba roata, cei de la rând râdeau cu hohote: --Ce-i, tataie, ai probleme cu bătrânica? A înțeles și s-a cumințit. A reintrat în front. Dar tunul? Strălucea în zări tot ca Fata Morgana. Nu se poate! Răbufnea uneori revoltat. Dar ăștia din jurul meu? Uite la mașina aia! Are geamuri fumurii, să nu vezi cine
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415209830.html [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
neagră, galbenă, roșie și mov. O matroană impozantă cu părul gri: fără identitate O doamnă blondă și grasă Sarica Distinsă doamna din loja oficială: alteța regală Negresa-blondă Un grup de prostituate de lux Minunata doamnă a lunii arginti Clara O bătrânică mică și uscată ca o smochină Diana-Luna-Hecate Hoașca cea bătrână și zbârcită Agar Fața-de-lună Văpaia-de-jar O fecioară cu coroniță de aur pe cap O fecioară isterică, geloasă și răzbunătoare Un grup de Fecioare-miss Mai multe doamne ce aparțin unor Grupuri
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336995265.html [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
abține. Plângea cu hohote, stârnind nedumerirea călătorilor din autobuz, care o priveau cu compasiune. Fiecare se gândea că sigur i s-a întâmplat ceva rău. Doar de durere plânge omul cu asemenea hohote. S-a mai liniștit un pic. O bătrânică cam de etatea mamei sale își făcu curajul și o întrebă curioasă, când a văzut că s-a mai potolit. - Dar ce ai pățit, maică, de plângi cu atâta durere în suflet? Ți-a murit cineva? - Nici nu-i prea
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suflete_nedespartite.html [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
-și intre în rol. Îi plăcea nespus de mult, catedra.. Diseară vii cu noi la bal? O întrebă una din colege și ea, necăsătorită. Ce bal, unde? Așadar, începea să cunoască lume. Era încântată și de gazdă. Gazda era o bătrânică drăguță și bună. Când sosi acasă, după trei săptămâni, spuse părinților: nu mai vin acasă decât peste o lună. Mă simt foarte bine acolo. Dar cu mâncarea, cum te descurci? Bătrânica mea, are grijă de mine, așa cum numai tu ai
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
lume. Era încântată și de gazdă. Gazda era o bătrânică drăguță și bună. Când sosi acasă, după trei săptămâni, spuse părinților: nu mai vin acasă decât peste o lună. Mă simt foarte bine acolo. Dar cu mâncarea, cum te descurci? Bătrânica mea, are grijă de mine, așa cum numai tu ai grijă de mine, îi zise ea, mamei. Matilda, îi zise Doina elevei de serviciu care îi dădea raportul privind prezența la clasă, unde este colegul vostru, Stoican? Sunt aproape de o lună
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
plămânii cu aerul curat al dimineții. În vecini, câinele lătra disperat. Doina încercă câteva mișcări de relaxare, apoi intră în bucătăria curată, umplu ligheanul cu apă rece. Brr! Ar fi cazul să-mi încălzesc deja, apa. E totuși, prea rece! Bătrânica, gazda ei, nu avea baie, Doina scotea de cu seară apă curată din fântână, gândind că până dimineață se mai încălzește Cei drept o contabilă, cu care se împrietenise și ea, îi făcuse propunerea să se mute cu ea, la
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
se mute cu ea, la vila din centru, a unei familii de intelectuali, plecați în străinătate. Acolo, am baie, centrală de încălzit, cu lemne. Nu se compară cu gazda ta, îi zise Luci, prietena cea nouă. - Mă mai gândesc, Luci! Bătrânica mea este foarte cumsecade, mă răsfață. Eu nu am avut bunici, așa că mă simt acum foarte bine, chiar dacă nu am condițiile tale. - Treaba ta, eu te-am invitat! Desigur, mi-ar fi mai ușor și mie, am împărți cheltuielile. Mă
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
tăiat respirația. "Pentru Dumnezeu... Ce faci?", i se adresă șoferului, încă șocată. "Julian te înșală... La mine te gândeai adineauri?", replică acesta, cu un rânjet. "Poftim??? Ce mama dracului ai spus? Cum...". "Scuză-mă, de-abia am putut să frânez. Bătrânica aia a traversat ca o inconștientă". "Nu, înainte de asta. Ce ai spus?". Taximetristul a afișat o mină uluită. "Nu am spus nimic... Pe cuvânt". A evaluat scurt situația. Omul părea sincer și, dacă ar fi insistat, s-ar fi putut
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1438016281.html [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]
-
de acolo am luat-o prin satul Poienița, Sperând că voi găsii pe frumoasa lui hangița. Am întâlnit prin zonă oameni cu un har aparte, Care duceau cu ei gânduri multe și deșarte, Într-o grădină, din satul Hațegana, o bătrânică, Impodobea, jelind, șapte cruci, cu flori de câmp, Zicând că aici îi este soțul, părinții și un frate, Care au murit sărmanii la vârste înaintate. Nana Ana, m-a rugat dacă merg înspre Crișeni, Să îi duc vorbă nanei Andronița
PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1469463925.html [Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215]
-
spre a munci în străinătate. Paradoxul vi-l explic imediat. Cei mai mulți dintre ei vor să revină măcar la pensie și drept urmare și-au clădit în satele lor părăsite niște case arătoase,cu toate dotările, în care mai trebăluiește câte o bătrânică uitată de Dumnezeu și uneori câte un nepoțel de care are grijă până îl vor lua părinții în Spania sau în Italia unde se descurcă și ei cum pot, dar nu uită să strângă banul pentru casa din sat. E
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
sport. Cele mai captivante sunt însă - cum aminteam deja - întâlnirile cu pasagerii săi deosebiți. De pildă, cu Imelda Marcos, văduva dictatorului filipinez Ferdinand Marcos, „regina pantofilor” cum i se spunea, pentru că avea vreo trei mii de perechi; sau cu o bătrânică îmbrăcată elegant, dar purtând o pălărie de modă veche, o femeie cu fața distinsă pe care se vedea că a fost foarte frumoasă cândva, dar care tot drumul „tace ca un sfinx și privește absentă pe fereastră” și despre care
MĂRTURIA UNEI EXISTENȚE REMARCABILE by http://uzp.org.ro/marturia-unei-existente-remarcabile/ [Corola-blog/BlogPost/94099_a_95391]
-
Ediția nr. 599 din 21 august 2012. Pășea cu botuța ei, anevoie, de parcă ar fi tras toate durerile lumii după ea. „Este bugăt până la inimă satului” își zicea, „doară, doară s-o-ndura oarecine de mine să mă ia”, nădăjduia bătrânica. Gâfâia sub năframa neagră. Peste treizeci Celsius și răcorirea mult așteptată, o ploaie or fie ce-o fi, nu mai venea. E prea anevoie așa. Trăgea nădejde c-o mai apuca-o pe doctoriță la dispensar. O doare, nici nu
SLAVOMIR ALMĂJAN by http://confluente.ro/articole/slavomir_alm%C4%83jan/canal [Corola-blog/BlogPost/355260_a_356589]
-
anii aiștea.” Loganul venea ... Citește mai mult Pășea cu botuța ei, anevoie, de parcă ar fi tras toate durerile lumii după ea. „Este bugăt până la inimă satului” își zicea, „doară, doară s-o-ndura oarecine de mine să mă ia”, nădăjduia bătrânica. Gâfâia sub năframa neagră. Peste treizeci Celsius și răcorirea mult așteptată, o ploaie or fie ce-o fi, nu mai venea. E prea anevoie așa. Trăgea nădejde c-o mai apuca-o pe doctoriță la dispensar. O doare, nici nu
SLAVOMIR ALMĂJAN by http://confluente.ro/articole/slavomir_alm%C4%83jan/canal [Corola-blog/BlogPost/355260_a_356589]
-
au lipsit precum vederea. Trec oameni grăbiți de nevoi, Niciunul cu dare de mână. Omenescul e putred în noi, Iar răul întruna se-adună. Amurgul se lasă domol Pe urbea noastră cea mică; Tremură pe piatră sub țol, Amărâtă, o bătrânică. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: AMĂRÂTĂ BĂTRÂNICĂ ! / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2006, Anul VI, 28 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
AMĂRÂTĂ BĂTRÂNICĂ ! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1467105129.html [Corola-blog/BlogPost/378905_a_380234]
-
Vremuri de prigoana - Cum o duceți, părinte? Ce mai faceți? - Suntem prigoniți, dar ne consolam, pentru că și Hristos a fost prigonit! Părintele nu a primit decât un conac, prin testament, de la o bătrânica care nu mai avea pe nimeni. Părintele nu are decât trei mașini străine la scară. Părintele nu locuiește decât într-o casă parohiala, care nu are decât aer condiționat și termopane. Părintele nu are decât un angajat de la stat, plătit
Liviu-Florian Jianu: Vremuri de prigoană by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-vremuri-de-prigoana/ [Corola-blog/BlogPost/339633_a_340962]
-
subsol la D-4 ,la oftalmologie. După ce terminați ,veniți din nou la mine. E clar că nu sunt primul care-a venit aici cu fișa de-angajare-n mână. Traseul e prestabilit. Pe banca de-așteptare din fața cabinetului nu e decât o bătrânică cu ochelari mari pe nas care-i bulbucă ochii ,exact ca unei vrăjitoare, în exercițiul funcțiunii. - Nici mata nu vezi, maică ? Așa de tânăr ? mă ia direct în pleasnă. - Vederea nu prea ține cont de vârstă. Și-apoi e important
FISA DE ANGAJARE de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1471761254.html [Corola-blog/BlogPost/379166_a_380495]
-
mișto de mine. Dar ,abia pot să mă mișc... După ce-ai spart o farfurie n-ai cum s-o mai lipești,chiar dacă îți pare rău .... De atunci l-am mai văzut o singură dată,pe alta bancă lângă o bătrânica ,gesticulând din mâini.Iar bătrânica ,dădea dojenitor din cap. Povestea lui m-a pus puțin pe gânduri. Până la urmă, viața nu e decât o loterie la care toți avem biletul câștigător în buzunar.Numai că, unii nu îl joacă,din
.LOTERIA VIEȚII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1474789490.html [Corola-blog/BlogPost/371445_a_372774]
-
pot să mă mișc... După ce-ai spart o farfurie n-ai cum s-o mai lipești,chiar dacă îți pare rău .... De atunci l-am mai văzut o singură dată,pe alta bancă lângă o bătrânica ,gesticulând din mâini.Iar bătrânica ,dădea dojenitor din cap. Povestea lui m-a pus puțin pe gânduri. Până la urmă, viața nu e decât o loterie la care toți avem biletul câștigător în buzunar.Numai că, unii nu îl joacă,din comoditate. Alții joacă cu ardoare
.LOTERIA VIEȚII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1474789490.html [Corola-blog/BlogPost/371445_a_372774]
-
încetișor Dacă a mai primit colinda Copiilor, sosiți în zori. Iubita mea, fetiță dragă, Chiar nimeni nu m-a colindat Căci știu că-s tare singurică Și-atât de greu cobor din pat. Și-atunci fetița dragă, scumpă Mângâie tandru bătrânica Și-i mai colindă înc-odată De plânge-n hohote bunica. Și-atât de bine ea se simte Și-i tare, tare bucuroasă Când p colindă nepoțeii Minunea e la ea în casă. M-ați făcut tare fericită În Sfânta noapte
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Paula_diana_handra_magia_craciunului_paula_diana_handra_1355731601.html [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
se schimbaseră și, deși neamul Vodenilor nu se mai afla la cârma țării, erau respectați ca „prințul și prințesa”. De altfel, erau oameni cumpătați și buni la suflet cu cei amărâți. De la un timp, se aciuase la moșia lor o bătrânică uscată și gârbovită. Din milă, îi oferiră traiul de zi cu zi și o cămăruță într-un colț al conacului unde să-și odihnească oasele trudite de bătrânețe. Sărăcuța, nici numărul anilor nu și-l mai știa. Cu timpul însă
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1423317262.html [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
-l mai știa. Cu timpul însă băbuța deveni din ce în ce mai ciudată. Slujitorii aduseră la cunoștință stăpânului că bătrâna fusese văzută noaptea cum se cațără pe ziduri și gesticulează la cineva nevăzut. Într-o bună zi, prințul Ștefan o chemă la dânsul: - Bătrânico, mi-au spus slujbașii că n-ai somn și umbli noaptea! - Boierule, mă dor mădularele și le mai dezmorțesc din când în când prin ogradă! - Bine, bine, dar pe ziduri ce cauți? Cum reușești să urci acolo unde și cei
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1423317262.html [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
sub clar de lună ca-n tinerețile mele! Am fost femeie frumoasă și vitează! Și la urma urmei ce dacă-s sub povara atâtor ani, că doar nu duc animalul în spinare, ci el mă cară pe mine! Și astfel, bătrânica ieșea în fiecare noapte cu un armăsar negru ca pana corbului, ager și puternic. Dar după un timp prințesa Ecaterina intră la bănuială. - Dragul meu, am urmărit în câteva seri de la ferestrele de sus ale conacului cum bătrânica, într-o
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1423317262.html [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
Și astfel, bătrânica ieșea în fiecare noapte cu un armăsar negru ca pana corbului, ager și puternic. Dar după un timp prințesa Ecaterina intră la bănuială. - Dragul meu, am urmărit în câteva seri de la ferestrele de sus ale conacului cum bătrânica, într-o mantie neagră, dispare călare pe armăsarul său ca o săgeată spre pădure. - Și mie mi se pare ciudat că ziua se vaită de dureri, iar noaptea cutreieră pădurile și câmpurile fără odihnă, iar în zori se întoarce cu
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1423317262.html [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
petreacă. Începuse, încă de dimineața, o ploaie măruntă, iar tunetele și fulgerele despicau cerul de la apus la răsărit și de la miazăzi spre miazănoapte. Nicolae și Floarea plecaseră cu noaptea-n cap și cu inima-n pumn, spre oraș. Nana Irina, bătrânica din colț, venise să rămână cu copiii acasă. Cei doi nu spuseseră nimănui despre ce urmau să facă, nici măcar copiilor. Cu greu, Nicolae, reușise să o convingă pe Floarea să accepte. Dar, oare acceptase cu adevărat? Oare, Nicolae chiar știa
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1457561347.html [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]