84 matches
-
secundar, la Slatina. Plecase cu puțin calabalîc, dar cu hotărîrea de a lucra. Își luase cu dînsul pînă și pămînt pentru modelaj, de teamă ca acolo unde se ducea nu va găsi din cel mai potrivit. Valiza, în care-l bătucise, rupsese mîinile hamalilor. Aceștia, aflînd de la el cu ce-și burdușise geamantanul, de era pietroi de greu, se uitaseră la dînsul ca la un smintit. La terminarea orelor, profesorii obișnuiau să-și continue șueta la un păhărel, chiar la mai
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
în Maramureș, acasă la Ion Pop, muzicantul de care pomeneam puțin mai înainte. Îmi permit să spun că am văzut o emisiune-exemplu în care am descoperit cu plăcere și bucurie inteligența și înțelepciunea omului de la țară, a țăranului cu palme bătucite de coada sapei, de coarnele plugului, de „trasul” coasei, de mânerul secerei și, după o zi-lumină de muncă în stare să spună vorbe și gânduri la care ai noștri demnitari ar trebui să ia aminte... Am văzut oameni vorbind degajat
Învârtita maramureșeană by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13331_a_14656]
-
zi Ca lacrima. Și într-adevăr Afară se strecură doar o lacrimă Care se zdrobi de pleoapele strînse Ca un pumn. Ah, ce piele groasă au pleoapele, Ca pielea de bou care trage în jug, Cît de mult s-au bătucit pleoapele apărînd ochiul de frumusețea toxică a lumii...! Pe unde să ieși din tine? Cum să Iasă omul din sine? Prin gură? Pe acolo iese doar otrava pe care o secretă Continuu inima și plămînul, Ficatul, fierea, pancreasul. Pe acolo
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/9789_a_11114]
-
de altă dată, străbate versurile sale, coroborat cu je-m'en-fiche-ismul demitologizant al poeziei postmoderne care dizolvă orice tabuuri. Erotismul poeziilor este, în același timp, diafan și truculent, amestec de promiscuitate și sublim: "Te iubeam atât de platonic,/ Încât mi se bătuciseră irișii/ Care-ți călcau sânul,/ Ca-ntr-un descântec de mai/ Și cerul horea, iubito, horea a pustiu./ Tu erai udă toată și ardeai,/ Din tâmple îți abureau vălătuci de luceferi,/ Se umpluse planeta de-un sărut argintiu;/ Senzualitatea ta
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
siguri, în schimb, că fără ei nici o bibliotecă a Galaxiei Gutenberg n-ar supraviețui unei vieți de om. Între clipa cea repede care transformă fila în pulbere și nemurirea care face din carte monument stă mâna aspră, roasă de lipici, bătucită de efort, a legătorului de carte. Povestea de astăzi e povestea lui. Nu de mult, Timișoara celebra un secol de bibliotecă publică. Moment istoric, marcat în marmură pe fațada Bibliotecii Județene Timiș. Au fost sărbătoriți atunci bibliotecarii, oameni cu vocația
Agenda2004-50-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283143_a_284472]
-
an universitar iar problemele enunțate mai sus s-au agravat. Sindicatele au inițait un protest în stil �japonez". La sfârșitul lui octombrie va avea loc o grevă de avertisment, apoi una generală. Nu știu dacă ele vor impresiona guvernul, deja bătucit în luptele cotidiene cu greviști mai hotărâți (și mai violenți) decât famelicii universitari. Însă e de notat că avem de-a face cu prima mișcare de amploare a profesorilor de facultate, după doisprezece ani de batjocură și insultă din partea foștilor
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
întorc casă, odată cu preotul - care nu mai prididește cu spoveditul copilului și cu sfințitul casei. Degeaba. Bunicul se cam întoarce, iar copilul îl călăuzește. În disperare de cauză, se hotărăsc să deschidă mormîntul, că nu-i lucru curat. Pămîntul e bătucit, sicriul e încă verde și capacul, prins bine. Cînd bagă ranga, își feresc ochii, de frică să nu orbească. Dar ce să vezi! Bunicul își doarme înainte somnul de veci. Însă e gol goluț, pe o parte, cu o palmă
Povestiri cu final schimbat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18447_a_19772]
-
aceasta terifiantă o urmărea de trei nopți. Trei nopți la rând ieșise după, sau înainte de miezul nopții, și văzuse același și-același lucru. Drumul mare în care se scurgeau și se-ntretăiau drumeagurile mici șănțuite de roți, potecile și cărările bătucite de pași, frământate-n copite, întinse și bătute în toate părțile, ca niște piei de tobă, respirând viața dealurilor din preajma orașului, cu șesurile înșelătoare, părelnice luciri de ape, colinele lin ondulate, râpele și umeri dealurilor împingându-se în piepturile altor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ținea bine o găină vie. Domnișoara Warren Încercă să se strecoare spunând „Permis de jurnalist“. Colectorul de bilete se Întoare spre ea suspicios. Putea să-l vadă? -Mi-am lăsat poșeta În tren, spuse domnișoara Warren. El colectă ultimul bilet și bătuci cartoanele, formând un teanc egal, În jurul căruia trecu fără grabă un inel elastic. Doamna, Îi explică el cu o politețe Îndărătnică, Îi spusese când ieșise pe peron că e posesoarea unui permis. Îi fluturase un cartonaș și trecuse pe lângă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Pe covorul îmbâcsit din sufragerie se desenează urma lăsată de o canapea. Mai e și urma unei vitrine, apoi micile adâncituri lăsate de picioarele scaunelor și măsuțelor. Într-un loc e un pătrat mare, pe suprafața căruia covorul s-a bătucit uniform. Tot decorul ăsta îmi pare foarte cunoscut. Tipul cu mașinuțele de curse face semn spre fotoliu și zice: — Luați loc. Trage o dușcă de bere și zice: Luați loc, să discutăm despre cum e Dumnezeu în realitate. Pătratul bătucit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Havre, Marsilia, Anvers masacraseră, sub pavăza nopții, gladiole, retezându‑le de la rădăcină cu briciurile lor tăioase de mateloți, strivind cu bocancii lor scâlciați tot ce era vegetală mai pripășită, nedemnă de custurile lor. În noaptea aceea parcurile și scuarurile fuseseră bătucite “ În mod barbar“, nefiind cruțată nici Primăria, „la doi pași de Poliție“. „Acel act barbar“, vor scrie ziarele, „fusese pricinuit de niște spirite dedate la anarhism, dacă nu de niște precupeți de flori“. La mormântul Marietei vor fi depuse jerbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
lor, căci arareori mai fremătau printr‑un zvâcnet involuntar adormiții vlăguiți de viață și mișcare, pe deplin adormiți; membrele Îi mai trădau uneori, ce‑i drept, tresăltând pe ascuns, iar pe alocuri velința se subțiase, acolo unde piatra stâncii o bătucise de atâta somn Împovărător, de atâta Încremeneală a trupurilor, ori când mai palpitase lutul trupului, când mai fojgăiseră oasele, căci velința putredă și rugoasă se mâncase de la duritatea diamantină a stâncii grotei. Zăceau cu fața‑n sus În tihna tihnită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
la antipodul oricărei idealizări. „Abisul” în care a descins bardul nu e unul cu destinație exclusiv personală, ci suficient de încăpător pentru a intra într-însul o colectivitate, cea a concetățenilor supuși unei terori epocale: „asediată cetatea și pălmile crăpate bătucesc / victoria, a cîta? / Cerne pre noi cenușiu și pustiu asudat” ( c a e ec). Autorul nu e decît un martor, un cronicar liric al unor grozăvii generalizate. Intervine uneori o impersonalizare ce se manifestă în tablourile care obiectivează dezechilibrul, degringolada
„Intoarcerea” unui poet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5971_a_7296]
-
noaptea rece doarme neîntoarsă? De ce prin al ei toi mă alergi să plâng? De ce-mi faci viața atât de furtunoasă? De ce-n pustiu mă umbli, să n-am stare? De ce în clocote mă cazi și mă suspini? De ce am bătucit cutreierând a ta carare? De ce azi sub desculți am numai spini? De ce m-ai blestemat să-mi caut fericirea Peste cărări pustii de timpuri colindate? De ce-n pădure fără pas mi-ai dus iubirea? De ce doritu-ți-ai de ea
DORUL MEU NU ARE MILĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382498_a_383827]
-
Le Havre, Marsilia, Anvers masacraseră, sub pavăza nopții, gladiole, retezîndu-le de la rădăcină cu briciurile lor tăioase de mateloți, strivind cu bocancii lor scîlciați tot ce era vegetală mai pripășită, nedemnă de custurile lor. În noaptea aceea parcurile și scuarurile fuseseră bătucite „În mod barbar“, nefiind cruțată nici Primăria, „la doi pași de Poliție“. „Acel act barbar“, vor scrie ziarele, „fusese pricinuit de niște spirite dedate la anarhism, dacă nu de niște precupeți de flori“. La mormîntul Marietei vor fi depuse jerbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
lor, căci arareori mai fremătau printr-un zvîcnet involuntar adormiții vlăguiți de viață și mișcare, pe deplin adormiți; membrele Îi mai trădau uneori, ce-i drept, tresăltînd pe ascuns, iar pe alocuri velința se subțiase, acolo unde piatra stîncii o bătucise de atîta somn Împovărător, de atîta Încremeneală a trupurilor, ori cînd mai palpitase lutul trupului, cînd mai fojgăiseră oasele, căci velința putredă și rugoasă se mîncase de la duritatea diamantină a stîncii grotei. Zăceau cu fața-n sus În tihna tihnită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
frământări și intrebări cu privire la integrarea noastră în modernitatea Europei noastre contemporane, în postmodernitatea bătrânului nostru continent. Sfinții Părinți ai Bisericii la vremea lor, se vor fi întrebat și ei multe lucruri, cu privire la soarta și destinul vieții seculare de pe acest pământ, bătucit de istorie și răsculat de eternitatea Domnului Cel Veșnic. Cu alte cuvinte, își vor fi pus problema: în ce mod ne adresăm unei lumi și unei civilizații europene, a cărei paradigmă este cât se poate de bulversată? Cum putem ajuta
DESPRE PROBLEMA EUHARISTIEI INTR-O EUROPA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360937_a_362266]
-
Ninge cu un val asurzitor de soare, Scrâșnind, înalță tabla, aburii pe casă. Bătrânul vânt ascuns în agonizare, Sub Lună-și linge rana prejudicioasă. Revino, scumpa mea, acuma e timpul, Durerile vor sta cu noi la dulce taifas... Se scurge bătucit în ceasuri răstimpul, Iar noi vom potrivi ora c-un ecou rămas. Încearcă de astăzi prima vorbă să-mi spui, Repetă-mi întrebarea ascunsă-n poveste; În lacrimi să-ncerci destinul să descompui, Și-n tăcerea ce bate la noi
SINGURI ÎN CUVÂNT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368432_a_369761]
-
spun vreodată, Căci tu rămas-ai călător. Când cerul curge lacrimi sfinte În focul dorului din mine, Atunci eu plâng fără cuvinte Să-mi lunec urma înspre tine. Anevoioasă-mi e umblarea Cu orice pas și sufletul mai greu, Și bătucită-n jale-mi e cărarea Ce duce înspre tine dragul meu. În clocot de durere-mi fierbe pasul Și tălpile desculț însângerate, De cât umblat-am după tine-o viață Și-s tot aici, iar tu ești tot departe. De
CÂND CERUL PLÂNGE PENTRU MINE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368550_a_369879]
-
Peste-un suflet fără pată. Traiul rosturi nu mai are Pentru omul stors de vlagă; Moarte-ar fi o ușurare După viața-i ca o plagă. ............ O poveste tristă-n sine Ce-aduce suferință mare, Ea în schimb mereu revine Bătucind destine amare. Otrava dragostei pierdute Se prelinge-n inimi multe; Cine stă plângând s-asculte Pe cei cu sufletele slute ? Referință Bibliografică: AMOR SIBERIAN / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1591, Anul V, 10 mai 2015. Drepturi de
AMOR SIBERIAN de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368035_a_369364]
-
pe jos, s-ar tăvăli... dacă ne-am iubi azi, doamnă, mulți s-ar uita la noi năuci și ne-or alunga în toamnă c-atunci, în vin, ei văd năluci. dacă ne-am iubi azi, doamnă, câte cărări aș bătuci... îngeri ar cânta din goarnă și iadul tot se va cruci. Referință Bibliografică: dacă ne-am iubi azi, doamnă ... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 208, Anul I, 27 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir
DACĂ NE-AM IUBI AZI, DOAMNĂ ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367395_a_368724]
-
e lumea ce poate fi știută, a omului! Dar fără lumina inteligenței e încă și mai mică! După cum sănătos nu poate fi decât cine vrea să fie sănătos, n-ar putea cineva trăi spiritual în lumină dacă pașii săi ar bătuci calea întunericului. Nimic nu e mai simplu pentru om să aibă o minte sănătoasă, frumoasă și luminată, decât fiind un om bun! Omul bun nu are nevoie de stăpânirea științelor la culmea lor, pentru că bunătatea îmbogățește cu știința omeniei la
MARIA BURCĂ. BUNĂTATEA, OMENIE LA CULMEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366881_a_368210]
-
Ninge cu un val asurzitor de soare, Scrâșnind, înalță tabla, aburii pe casă. Bătrânul vânt ascuns în agonizare, Sub Lună-și linge rana prejudicioasă. Revino, scumpa mea, acuma e timpul, Durerile vor sta cu noi la dulce taifas... Se scurge bătucit în ceasuri răstimpul, Iar noi vom potrivi ora c-un ecou rămas. Încearcă de astăzi prima vorbă să-mi spui, Repetă-mi întrebarea ascunsă-n poveste; În lacrimi să-ncerci destinul să descompui, Și-n tăcerea ce bate la noi
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
cuvintNinge cu un val asurzitor de soare,Scrâșnind, înalță tabla, aburii pe casă.Bătrânul vânt ascuns în agonizare,Sub Lună-și linge rana prejudicioasă.Revino, scumpa mea, acuma e timpul,Durerile vor sta cu noi la dulce taifas...Se scurge bătucit în ceasuri răstimpul,Iar noi vom potrivi ora c-un ecou rămas.Încearcă de astăzi prima vorbă să-mi spui,Repetă-mi întrebarea ascunsă-n poveste;În lacrimi să-ncerci destinul să descompui,Și-n tăcerea ce bate la noi
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
spune că unde nu cresc florile, nici omul nu poate să trăiască. Ce sunt actele făurite de managerul artiștilor, Viorel Nedelcu? Flori spirituale! De aceea, în jurul său trăiesc oameni, nu este niciodată izolat, nu respinge, nu se închide în egocentrism, bătucind cărările propriului interes, în detrimentul actelor de bine pentru oameni. Tot secretul de a fi așa și stimat din aceste pricini constă în a ști când să fii elastic, dar și când să fii dur ca fierul. Întocmai așa este Viorel
VIOREL NEDELCU. ARTISTUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368671_a_370000]