1,163 matches
-
Cultural > Patrimoniu > ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Am fost și rămân a fi cu gândul la baștină, de unde sunt, de la nordul republicii, mai sus de Bălți, pământ de unde vine și actrița renumită, despre care voi scrie, din mare respect și dragoste. Ziua, în care întâlneam un actor, o consideram zi, ce m-a înălțat, o zi divină
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
literatură, de poezie. Era Iacob Burghiu. Scria versuri. Acum, citind cartea lui Pavel Pelin “Privitor ca la teatru”, îl descopăr pe actorul Iacob Burghiu și imediat mă întorc în acea iarnă a anului 1977, probabil, când în satul meu de baștină, s-a jucat spectacolul cu actorii de la Bălți. A fost prima mea întâlnire cu scena casei noastre de cultură ospitaliere, prima mea întâlnire cu Limba cea română și cu inspirația, creația, frumosul veritabil. Iacob Burghiu a fost unul din actorii
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
această măreață împlinire încă nu le văzuse, dar le prefigura revelator. “Nu putea tăvălugul ateu al bolșevismului, cu tot tartorul întunericului de partea lui, să facă una cu țărâna ceea ce au închipuit, cu talent și dăruire, bunicii și străbunicii la baștinile lor ca fiind lumea lui Dumnezeu pe pământ”, își va fi zicând cel pornit să confirme asta. Colindând toate satele basarabene și călcând drumuri străine ca să ajungă la Moscova, Kiev, Lvov, Munchen, Viena, urcând potecile stâncoase ale Sf. Munte Athos
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
scop(3). Mediatizată pe tot mapamondul, găselnița „rrom/român” scutește orice român de amintita problematică existențială, prin însăși confundarea românilor cu rromii . Adică cu țiganii(4). Împrăștiați în mulțime de țări, din momentul cînd și-au lăsat meleagurile lor de baștină din nord-vestul Indiei și au început să migreze prin toate țările Europei, țiganii au tot fost „cetățeni ai planetei”. De dimensiunile unei adevărate tragedii a devenit pentru noi și faptul că toată vitejia fără de margini a românilor care în decembrie
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
aproape de obârșii! Privesc în Sala de festivități a Bibliotecii Marin Preda din Alexandria, Teleorman, la cei mulți chemați și... cinste alexandrenilor foarte mulți prezenți. Din nou doamna Buică ne poartă cu sfătoșenia de bunică prin timp îndărăt, la satul de baștină, Crăciunul din inima domniei Sale, la frumoasele vacanțe din ultimii ani, când a cutreerat prin America, Balcic, Cuba și nu-i uită pe prietenii săi scriitorii, despre care afirmă că au scris cărți care i s-au lipit de inimă... Mă
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
condus treburile coloniei, să nu uităm că au stăpânit această țara minunată timp de cinci secole, erau considerați în Portugalia ca fiind portughezi de categoria a II-a, având nevoie de aprobări speciale pentru a merge în țara lor de baștină. Este adevărat că mulți dintre ei erau membrii unor familii mixte, dar de aici și până a pierde drepturile cetățenești dobândite prin naștere sau moștenite de la părinți, a fost o cale lungă a neînțelegerii din partea mea. Printre cei rămași și
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
onestitate, termenii Onoare, Virtute, își pierd sensul consfințit în dicționare și libertatea de a circula în societate, necontrolat, din gură în gură. Emilia Țuțuianu: Cum vezi conflictul dintre generații? Cum te simți ca pui de basarabean dezrădăcinat de locurile de baștină? Boris David: Așa cum l-am simțit pe pielea mea de adolescent, pe pielea mea de tată cu copil adolescent. Acum, la bătrânețe, urmărind ce se petrece în jurul meu, încep să mă sperii de perspectivele acestor relații dintre copii și părinți
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
ore de meditație gratuite, în casa familiei Leancă, din spatele Căminului Cultural, unde locuia în gazdă. Era și ea o rătăcită pe tărâmuri dobrogene. La terminarea facultății, dintre toate ofertele de la repartiție, a dorit, ca și Mircea, să părăsească regiunea de baștină, încercând să uite o poveste tristă de dragoste, pentru a experimenta singurătatea pe alte meleaguri și, cum i-a plăcut din totdeauna marea, a preferat un loc de muncă aproape de mare. Altul mai aproape ca acesta nu a găsit, așa că
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
literar, care a punctat principalele calități ale scriiturii distinsului autor, membru al USR, dar și al Uniunii Scriitorilor din Ucraina, domnia-sa fiind scriitor român de expresie ucrainiană, originar din Sighet, Maramureș. Așa se face că, despre Maramureș, locul de baștină al autorului prezentat, a vorbit în cuvinte elogiatoare și pline de emoție, domnul profesor Grig Gociu, a cărui studenție s-a petrecut pe meleaguri ardelene și maramureșene, distinsul vorbitor, însă, fiind și un romancier de forță, autor al unei trilogii
EVENIMENT CULTURAL PE MALUL DUNĂRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1436965562.html [Corola-blog/BlogPost/374792_a_376121]
-
ore de meditație gratuite, în casa familiei Leancă, din spatele Căminului Cultural, unde locuia în gazdă. Era și ea o rătăcită pe tărâmuri dobrogene. La terminarea facultății, dintre toate ofertele de la repartiție, a dorit, ca și Mircea, să părăsească regiunea de baștină, încercând să uite o poveste tristă de dragoste, pentru a experimenta singurătatea pe alte meleaguri și, cum i-a plăcut din totdeauna marea, a preferat un loc de muncă aproape de mare. Altul mai aproape ca acesta nu a găsit, așa că
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
scris, devenind pentru domnia sa ca un lucru între patimă și înălțare. Extrem de rodnic în creația sa, poetul și prozatorul Mihai Leonte și-a zămislit continuu, carte după carte. Fără îndoială cărțile domniei sale au cinstirea cuvenită. Meleagurile natale Bunești - locul de baștină, n-au rămas mai prejos, prețuindu-l pentru întreaga sa activitate literară ca Cetățean de Onoare, iarăși eu Constanța Abălașei-Donosă, pictor , grafician și poet, am încercat să-l descriu în cuvinte. Voi începe cu însăși versurile autorului. ,, Căutam visuri în
UN POET VISĂTOR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_leonte_un_poet_visato_constanta_abalasei_donosa_1393954212.html [Corola-blog/BlogPost/347633_a_348962]
-
marea se va liniști, ca de obicei. Un bătrân vecin m-a rugat să-l iau și pe el în barcă. Moșul avea deja 72 de ani, însă mai fusese cu mine și nu avea rău de mare, era de baștină de pe malul Dunării, din Galați. De multe ori, atât eu cât și alți colegi de pescuit, la insistența cunoscuților sau turiștilor, mai luam în larg câte un însoțitor. Când sunt doi în barcă, este uneori mai plăcut de ieșit pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423658456.html [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
de azi, dar așa s-a întâmplat. Iar acești năpăstuiți au fost trimiși la muncă forțată în îndepărtata Rusie, obligați să se adapteze la traiul impus. Însă, gospodari fiind, românii basarabeni au supraviețuit, astfel încât unii chiar s-au întors la baștina lor. Cu alte cuvinte, mărturiile din acest volum sunt cutremurătoare, pentru că reflectă realitățile trăite, istorie autentică care nu poate fi contrazisă și nici comparată. Aceste izvoare sunt frânturi din istoria tragică a poporului român din Basarabia, din care trebuie să
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/Recenzie_sa_nu_ne_razbun_stelian_gombos_1395299500.html [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
avem de unde să citim și de la cine să învățăm! Toate personajele lui Octavian Curpaș sunt exemple de tenacitate și perseverență, într-o luptă continuă pentru adaptarea la lumi străine tradițiilor și datinilor strămoșești. Ei rezonează deopotrivă cu țara lor de baștină și cu țările care i-au adoptat. Despărțiri, revederi, scrisori și evenimente care se succed cu repeziciune, dau un ritm alert, care te tine cufundat între paginile cărții. Transformările din viața acestor oameni sunt asemeni unor torente, o luptă interminabilă
O FRÂNTURĂ DIN ISTORIA EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/O_frantura_din_istoria_emigratiei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/356529_a_357858]
-
multor generații de oameni, care își propun să atingă marginea hotarelor. Cine însă să le fi dat lor, mă rog, Stăpânului Spațiu aceste puteri de gând, această minunată mașină care să-i ajute să-și cunoască mai bine „locul de baștină” al propriei planete pe care o locuiesc dar mai ales care să cunoască ungherele ascunse ale atâtor Universuri? P.S. Povestea pare a se sfârși înainte de a o termina.Simt că sunt aproape să fiu scutierul credincios, sluga prea plecată a
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Ultima_poveste_pentru_anamaria_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
de rău trecut deja de 11 ani în eternitate Petre Ciobanu, fiul satului, care se stabilise cu traiul în orașul Brașov, cel care ani de-a rândul, ajutat fiind de alți doi cupceni, a trudit la apariția monografiei istorice a baștinii. Pe urmă câțiva ani n-am prea avut prin cine să transmitem ceea ce am publicat eu aici, și doamna Mariana acolo, dar niciodată n-am uitat una de alta. Tocmai din această pricină eu personal am doar primele volume de
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
niciodată n-am uitat una de alta. Tocmai din această pricină eu personal am doar primele volume de poezie ale doamnei, iar domnia sa doar o parte din cărțile mele. Pe urmă deși cu mare întârziere au ajuns totuși aici, la baștină, două cărți importante de ale doamnei scriitoare din Timișoara. E vorba despre cărțile dedicate a doi mari cupceni ai tuturor timpurilor și anume «Vasile Plăvan - boabe de lacrimi» și «Petru Ciobanu, un iubitor de neam». (Despre ambii am publicat și
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
ca un fir neîntrerupt mereu dorul de Bucovina, a ajuns până la noi. Ne-am dori mai multe volume, căci în toate predomină dorul de unde își are rădăcinile scriitoarea pe care ne-am dori s-o revedem într-o zi la baștina părinților. Cărțile ei, ca de altfel și cele ale lui Vasile Plăvan, Petre Ciobanu, cât și cele scrise despre ei, prin ziarele bucovinene, își ocupă și vor mai ocupa locul în biblioteca muzeului istoric al satului Cupca, aflat în incinta
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
unor intelectuali din acest sat bucovinean, la care și-a adus contribuția nemijlocită și autoarea acestor rânduri, fiind chiar directoarea lui pe principii obștești. Felicitări minunatei doamne Mariana Gurza, această ostenitoare pe altarul cuvântului scris, această neobosită iubitoare de neam, baștină, grai și credință. Succese, scrieri alese în continuare, sănătate deplină, dragoste de neam și glie și fie ca bunul Dumnezeu, sfânta Fecioară Maria și Sfinții arhangheli Mihail și Gavriil, ocrotitorii bisericii și ai satului Cupca, s-o aibă mereu în
POETA CU SUFLET DE ÎNGER de ELEONORA SCHIPOR în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/eleonora_schipor_1497182129.html [Corola-blog/BlogPost/364771_a_366100]
-
se mai poartă!”), depășiți ce să mai spun, de ce adică tot ce este frumos să înceapă cu ei și să se termine tot cu ei !? Păi, ăștialalți ce au? Barbu, musceleanul și fala noastră în materie de genii (rucărean de baștină, cum cu acribie documentară susține venerabilul profesor Gh. Pârnuță) în a cărui operă întâlnești și lirism și simetrie riguroasă, împletind matematica cu viziunea filozofică în poetica sa, apoi Minulescu, Ionel și Păstorel Teodoreanu, Lucian Blaga, V.Voiculescu, greu de înțeles
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_iii_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
ani de acasă, transplantându-se apoi dintr-un bun simț și o bună creștere într-un teritoriu străin, care înseamnă tot acasă, doar că de dincolo, conaționalii noștri ajungând să stabilească un pod de legătură între România, ca țară de baștină pe care au părăsit-o și noua patrie unde au ales să-și ducă traiul mai departe. Primele valuri de români care au plecat de pe meleagurile noastre, sunt cei care au ajuns pe continentul nord-american spre sfârșitul sec. al XIX
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1440035715.html [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
își exprimă sensibilitatea la atașamentul nostru, al celor rămași acasă, în a releva și consemna în carte valorile locale, cele moștenite și cele ale timpului nostru. Distinsa doamnă cu reședința la Bacău s-a declarat solidară cu osârdia celor de la baștină și s-a arătat dispusă să ni se alăture. Concret, mi-a propus să intermediez demersul său către oficialitățile locale, prin care urma să doneze comunei, într-un spațiu adecvat, circa patruzeci de lucrări de artă plastică, domnia sa fiind și
ÎNSEMNE CIVILIZATOARE ALE SATULUI (SAU) PICTORIŢA BĂCĂUANĂ TAMARA ANTAL S-A ÎNTORS APOTEOTIC ACASĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1443548703.html [Corola-blog/BlogPost/343922_a_345251]
-
iunie-august 2014, organizatorii vor publica Antologia cuprinzând textele laureaților. Ea va fi popularizată în cadrul Salonului Internațional de Carte, la alte evenimente importatnte, organizate de Academia Europeană a Societății Civile. Vezi http://festivalnationalrv.blogspot.com Faza finală va avea loc la baștina poetei Renata Verejanu - localitatea Verejeni, r-nul Ocnița, baștina unde poeta s-a născut, și la Chișinău - baștina unde poeta trăiește de o viață. Festivalul Internațional de Poezie ”Renata Verejanu” va oferi următoarele premii: Premiul I, II, III la fiecare secțiune
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ”RENATA VEREJANU” de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Festivalul_international_de_p_renata_verejanu_1392235805.html [Corola-blog/BlogPost/341905_a_343234]
-
laureaților. Ea va fi popularizată în cadrul Salonului Internațional de Carte, la alte evenimente importatnte, organizate de Academia Europeană a Societății Civile. Vezi http://festivalnationalrv.blogspot.com Faza finală va avea loc la baștina poetei Renata Verejanu - localitatea Verejeni, r-nul Ocnița, baștina unde poeta s-a născut, și la Chișinău - baștina unde poeta trăiește de o viață. Festivalul Internațional de Poezie ”Renata Verejanu” va oferi următoarele premii: Premiul I, II, III la fiecare secțiune și Trofeul Festivalului. Academia Europeană a Societății Civile
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ”RENATA VEREJANU” de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Festivalul_international_de_p_renata_verejanu_1392235805.html [Corola-blog/BlogPost/341905_a_343234]
-
Carte, la alte evenimente importatnte, organizate de Academia Europeană a Societății Civile. Vezi http://festivalnationalrv.blogspot.com Faza finală va avea loc la baștina poetei Renata Verejanu - localitatea Verejeni, r-nul Ocnița, baștina unde poeta s-a născut, și la Chișinău - baștina unde poeta trăiește de o viață. Festivalul Internațional de Poezie ”Renata Verejanu” va oferi următoarele premii: Premiul I, II, III la fiecare secțiune și Trofeul Festivalului. Academia Europeană a Societății Civile, autor de proiect Referință Bibliografică: Festivalul Internațional de Poezie
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ”RENATA VEREJANU” de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Festivalul_international_de_p_renata_verejanu_1392235805.html [Corola-blog/BlogPost/341905_a_343234]