402 matches
-
La vie en prose, CRC, 1990, 14; Constantin Cubleșan, Despre miopie, ALA, 1990, 21; Diana Adamek, Regatul de imagini, TR, 1990, 22; Valeriu Cristea, Realism critic, CC, 1990, 1; Gh. Perian, Un roman al vieții particulare, VTRA, 1990, 6; Adriana Babeți, Dioptrii, O, 1990, 7; Gabriela Omăt, Personaj și persona, VR, 1990, 6; Țeposu, Istoria, 155-156; Dicț. scriit. rom., I, 284-285; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 63-65; Alex. Ștefănescu, Întâlnire cu literatura bună, RL, 2001, 8; Adriana Babeți, Ada & companionii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285751_a_287080]
-
6; Adriana Babeți, Dioptrii, O, 1990, 7; Gabriela Omăt, Personaj și persona, VR, 1990, 6; Țeposu, Istoria, 155-156; Dicț. scriit. rom., I, 284-285; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 63-65; Alex. Ștefănescu, Întâlnire cu literatura bună, RL, 2001, 8; Adriana Babeți, Ada & companionii, O, 2001, 4; Gabriela Glăvan, Kinoparadisurile artificiale, O, 2001, 4; Ilinca Ilian, Ordine versus entropie, O, 2001, 4; Mircea Iorgulescu, Lectură incandescentă, „22”, 2001, 50; Carmen Mușat, Traseele memoriei, OC, 2001, 54; Daniel Cristea-Enache, Tatăl a avut dreptate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285751_a_287080]
-
poligrafice, de regulă, produse ale unor experimente, în care unitatea stilistică se realizează în diverse grade, în funcție de intenția artistică sau de talentul autorilor (în literatura română, de ex., romanul Femeia în roșu, semnat de Mircea Nedelciu, Mircea Mihaieș și Adriana Babeți). V. eterogenitate, funcții ale limbii, polifonie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN POLISEMIE. Se numește polisemie proprietatea unui semn lingvistic de a avea mai multe sensuri (sau semnificații). Remarcată la sfîrșitul secolului al XIX-lea de Michel Bréal, polisemia a devenit un
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1995, 6-9; Cornel Ungureanu, Pe cont propriu, O, 1995, 10; Alex. Ștefănescu, Exercițiu intelectual, RL, 1995, 30; Ioana Pârvulescu, Relele lumii, RL, 1995, 39; Vasile Popovici, Explorări în oglindă, O, 1998, 6; Mihai Dragolea, La oglindă, VTRA, 1998, 12; Adriana Babeți, Femeia lângă oglindă, RL, 1999, 34; Petraș, Panorama, 189-190. D.B.-D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286253_a_287582]
-
uită însă pe nimeni. Sunt amintite contribuții mai mult sau mai puțin importante. De la Eugen Todoran sau Virgil Vintilescu la Iosif Cheie-Pantea sau Pompiliu Crăciunescu, la grupul constituit sub numele de A treia Europă (pe care îl coordonează alături de Adriana Babeți), profesorul timișorean notează, comentează subiectele de cercetare realizate sau în derulare care au în centru preocupărilor Fenomenul Slavici. "Dosarul" este realizat la "zi". Ultima informație conținută de acesta se referă la cea de-a doua ediție Vatamaniuc a operelor complete
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
literară”, „Tribuna”, „Vatra”, „Steaua”, „22”, „A treia Europă”, „Familia” și „Luceafărul”), precum și la „Banatica” (Tübingen), „Knjizevni reci” și „Lumina” (Pancevo). Din 1990 este secretarul Asociației Scriitorilor din Timiș, iar din 1995 profesor la Universitatea de Vest din Timișoara. Împreună cu Adriana Babeți conduce Cercul de Studii al Literaturilor Europei Centrale „A Treia Europă” și coordonează colecția omonimă a Editurii Polirom. În 2000-2001 a fost director al Teatrului Național din Timișoara. A mai semnat Anemone Popescu, Ganea și C. Tiberiu. Dacă e adevărat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
1980-1990; Proza românească de azi, vol. I: Cucerirea tradiției, București, 1985; Mircea Eliade și literatura exilului, București, 1995; La vest de Eden. O introducere în literatura exilului, I-II, Timișoara, 1995-2000; Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (în colaborare cu Adriana Babeți), Iași, 1997; A muri în Tibet. Jurnal, Iași, 1998; Fragmente despre teatru, postfață Gheorghe Jurma, Reșița, 1998; Europa Centrală. Memorie, Paradis, Apocalipsă, Iași, 1999 (în colaborare); Viața și opera lui Petru E. Oance (Tata Oancea), poet, sculptor și jurnalist, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
vremii ar fi lipsită de astfel de intenții? Prin urmare, dacă e să aleg între viziunea Manuelei Tănăsescu și cea a lui Mircea Anghelescu, o aleg pe a doua. Chiar dacă simt nevoia să o nuanțez. Comentând ipotezele istoricului literar, Adriana Babeți formulează câteva rețineri și propune un alt răspuns. Pe de o parte, are dreptate să constate: "A încerca să persuadezi o facțiune a boierimii moldave printr-un gest literar într-o perioadă în care funcția cărții (de tip "belle lettre
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
controla, în unul al gândirii simbolice, unde soluțiile epice sunt oricând posibile. Mă tem însă că și un astfel de gest trădează mentalitatea sa. Descoperirea literaturii Și totuși, cele două puncte de vedere (al lui Mircea Anghelescu și al Adrianei Babeți), deși aparent contradictorii, nu se exclud. Este adevărat că, în locul unei cazuistici exterioare, unele răspunsuri trebuie căutate chiar în natura discursului literar. Primele părți ale Istoriei ieroglifice sunt foarte dramatizate: personajele sunt lăsate să vorbească, să se manifeste prin intermediul discursurilor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
69, 77, 78, 80, 84, 86, 94, 98, 99, 132, 133, 136, 181, 186, 197, 220, 223, 230, 246 Artemidoros, 207 Arvinte, Vasile, 192, 246 Augustin, Sfântul, 69, 84, 90, 96, 101, 102, 106, 112, 132, 246 Avianus, 184 B Babeți, Adriana, 28, 246 Bacci, Andrea, 152 Bădărău, Dan, 70, 79, 246 Baltrušaitis, Jurgis, 108, 225, 246 Barbu, Daniel, 37, 57 Barbu, Violeta, 48 Besseyre, Marianne, 97, 246 Beullens, Pieter, 95, 97, 246 Bianu, Ioan, 9, 22, 57, 246 Bîlbă, Corneliu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
frumusețe și o muzicalitate intrinseci". 22 Mircea Anghelescu, "Barocul și retorica persuasiunii în Istoria ieroglifică", în vol. Scriitori și curente, Editura Eminescu, București, 1982, p. 44. 23 Idem, p. 45. 24 Idem, p. 46. 25 Idem, pp. 46-47. 26 Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 156. 27 Ibidem. 28 Idem, p. 157. 29 Fapt demonstrat de Gabriel Mihăilescu, Universul baroc al "Istoriei ieroglifice" între retorică și imaginar, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
frumusețe și o muzicalitate intrinseci". 58 Mircea Anghelescu, Barocul și retorica persuasiunii în Istoria ieroglifică, în vol. Scriitori și curente, Editura Eminescu, București, 1982, p. 44. 59 Idem, p. 45. 60 Idem, p. 46. 61 Idem, p. 46-47. 62 Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 156. 63 Ibidem. 64 Idem, p. 157. 65 Fapt demonstrat de Gabriel Mihăilescu, Universul baroc al "Istoriei ieroglifice" între retorică și imaginar, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
românesc, sunt incluse trei articole despre actualitatea clasicului I.L.Caragiale, iar Gabriel Marineasa se înfățișează în ipostaza de prozator. De reținut și faptul că la începuturile publicației este consemnată activitatea cenaclului „Pavel Dan”. În timp, la F.s. mai scriu Adriana Babeți, Gh. Pruncuț, Val Antim, Eugen Dorcescu ș.a. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287071_a_288400]
-
Cluj-Napoca, 2001. Tămâianu-Morita, Emma, "Valorizarea integralismului în lingvistica japoneză. Câteva repere", în Studia Universitatis "Babeș-Bolyai" - Philologica, vol. 46, nr. 4, 2001, pp. 107-116. Tel Quel, Pentru o teorie a textului. Antologie "Tel Quel" 1960-1971, introducere, antologie și traducere de Adriana Babeți și Delia Șepețean-Vasiliu, Univers, București, 1980. Veronika Teliya, Natalya Bragina, Elena Oparina și Irina Sandomirskaya, "Phraseology as a Language of Culture: Its Role in the Representation of a Cultural Mentality", în A.P. Cowie (ed.), Phraseology, pp. 55-78. Thun, Harald, "Quelques
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
p. 115. 142 Ibidem, pp. 146-151. 143 Ibidem, pp. 221-230. 144 Julia Kristeva, "Problemele structurării textului" ["Problèmes de la structuration du texte", 1969], în Tel Quel, Pentru o teorie a textului. Antologie "Tel Quel" 1960-1971, introducere, antologie și traducere de Adriana Babeți și Delia Șepețean-Vasiliu, Univers, București, 1980, p. 266. 145 Philippe Sollers, "Nivelurile semantice ale unui text modern" ["Niveaux sémantiques d'un texte moderne", 1968], în Tel Quel, Pentru o teorie a textului, p. 280. 146 Ibidem. 147 Gérard Genette, Palimpsestes
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Călin Cristea. Se valorifică în mod constant documente inedite (I. L. Caragiale, Pompiliu Constantinescu, D. Caracostea, Tudor Arghezi, Salvatore Quasimodo). Cronicile literare sunt susținute cu onestitate profesională de Cornel Ungureanu, Șerban Foarță, Alexandra Indrieș, Nicolae Ciobanu, Lucian Alexiu, Alexandru Ruja, Adriana Babeți, Vasile Popovici, Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Mircea Mihăieș, Mircea Pora, Corina Ciocârlie ș.a. Periodic, revista organizează colocvii, anchete literare, dialoguri. În numărul 2/1967, la colocviul Specificul național și exigențele expresiei artistice participă Andrei A. Lillin, Sorin Titel, Ovidiu Cotruș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
constituită la Timișoara în 26 decembrie a.c. aduce la cunoștința vechii conduceri a Asociației Scriitorilor că nu ne mai reprezintă în nici un fel, și mai ales din punct de vedere moral”. Comitetul de coordonare interimar al revistei, constituit din Adriana Babeți, Antoaneta C. Iordache, Mircea Mihăieș, Cornel Ungureanu (numărul 1/1990), este urmat de noul colegiu de redacție format din redactorul-șef Mircea Mihăieș, redactorul-șef adjunct Cornel Ungureanu, secretarul general de redacție Adriana Babeți, redactorii Lucian Alexiu, Paul Eugen Banciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
interimar al revistei, constituit din Adriana Babeți, Antoaneta C. Iordache, Mircea Mihăieș, Cornel Ungureanu (numărul 1/1990), este urmat de noul colegiu de redacție format din redactorul-șef Mircea Mihăieș, redactorul-șef adjunct Cornel Ungureanu, secretarul general de redacție Adriana Babeți, redactorii Lucian Alexiu, Paul Eugen Banciu, Iosif Costinaș, Viorel Marineasa, Daniel Vighi, Marcel Tolcea, cărora li se vor adăuga mai târziu Corina Victoria Bădulescu și Dorian Branea. Noul program vizează schimbări de esență, menționate în articolul lui Cornel Ungureanu din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
Hăulică, Mihai Șora, Petru Creția, Dan Petrescu, Luca Pițu, Gabriel Liiceanu, Sofia Arcan, Florin Bănescu, Anamaria Beligan ș.a. Livius Ciocârlie colaborează cu ample fragmente de jurnal, impregnate de verva autoironiei sceptice. Studii, eseuri, conferințe, evocări dau Horia Roman Patapievici, Adriana Babeți, Smaranda Vultur, Simion Mioc, Corina Ciocârlie, Dorian Branea, Paul Eugen Banciu, Marcel Tolcea, Daniel Vighi, Mircea Pora ș.a. Prezențe constante rămân Cornel Ungureanu, Vasile Popovici, Viorel Marineasa, Mircea Mihăieș, G. I. Tohăneanu, Alexandru Ruja. Interesul pentru documente inedite nu dispare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
asimilată acestui personaj, i se poate atribui același eroism straniu, calificat cu referință la dandy nu că victorie în război, "ci doar, din când în când, bătălii subtile, grațioase, cu ceea ce era mediocru, banal, conformist și vulgar în lumea lor" [Babeți, p.129]. În românul secolului al XIX-lea, problema eroismului modern e ridicată în toată gravitatea, urmărindu-se mai cu seamă simptomul degradării progresive a eroului, un proces lent, gradual și, se pare, fatal. Este evident că dacă le vom
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
119. Morală Parizienei este una a negarii, incluzând un repertoriu de forme asemănător cu cele ale dandy-ului, care poate fi considerat omolog masculin al mondenei franceze: indiferență, nepăsarea, ignorarea convențiilor, provocarea, subversiunea, refuzul, capriciul, tupeul, insolenta, impertinenta, cinismul [v.Babeți, p.184]. Dar contestarea pe care o practică este subtilă, plină de tact. Structura morală a Parizienei se caracterizează prin maximalizarea posibilităților de afirmare. Pariziana este o nouă formă originală de individualizare feminină. Menționarea vârstei este secundară în constituirea portretului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Misérable et glorieuse la femme au XIXe siècle,Fayard, Paris, 1980 AUERBACH, Eric, Mimesis. Reprezentarea realității în literatura occidentală, Polirom, Iași, 2000 AUGÉ, Marc, Non-Lieux, Seuil, Paris, 1992 AURÉGAN, Piere, Flaubert, Nathan, Paris, 1991 AURÉGAN, Piere, Flaubert, Nathan, Paris, 1991 BABEȚI, Adriana, Dandysmul. O istorie, Polirom, Iași, 2004 BACHELARD, Gaston, La poétique de l'espace, P.U.F., Paris, 1957 BAFARO, Georges, Nana. Zola, Ellipse, Paris, 2000 BAHTIN, Mihail, Probleme de literatură și estetică, Univers, București, 1982 BALANDIER, Georges, Le Détour
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
impresionează "felul în care creeaza o vestimentație, un interior, un machiaj, o cină festivă sau un dejun frugal, o conversatie, un joc, o plimbare, un bal, are ceva din grația și inefabilul lucrurilor gratuit efemere, făcute din pură plăcere" [v.Babeți, p.191]. 112 "M. Toutin-Laroche (...) compară leș femmes à des roses" [Zola, La Curée, p.47]; doamna Dambreuse se aseamănă cu "une fleur de haute culture" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.261]; "l'on tolérait l'excentricité de Clorinde, à
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de beauté: la beauté involontaire et la beauté volontaire; la beauté naturelle et la beauté sociale" [Girardin, t.II, 1986, p.335-336]. Fiind variată, aceasta frumusețe artificială are un mare avantaj asupra frumuseții naturale. 162 Subscriem perspectivei pe care Adriana Babeți o are asupra fenomenului dandysmului că opera de artă și o considerăm apropiată înțelegerii fenomenului femeii pariziene, cum ambele personaje vin din aceeași epoca și din același mediu social: "Fiind propria lor realizare estetică, propria capodoperă, compunându-și viața, până la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
stare să "opereze" asupra realului, să îl transfigureze, "dandy-ul are curajul de a-si afirmă libertatea, are îndrăzneala de a face dintr-un veșmânt o poezie și, în consecință, de a proclama victoria calității și a individului asupra produsului" [Babeți, p. 239, Scaraffia, p.109]. 163 "La féminité est en pârtie une question d'apparence", constată cu justețe Anne Higonnet [1991, p.249]. 164 Chiar și pentru mama firea fiicei sale rămâne ascunsă: "Voyez-vous, cousin, cette enfant-là... personne n'a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]