40 matches
-
nască și să izbăvească poporul de robia romană, robie care, spuneau bătrânii învățați de la Templu sau din sinagogi, era cea mai grea și mai umilitoare abătută vre-o dată asupra poporului evreu, din toate timpurile, nici robia egipteană nici cea babiloniană sub regele caldeu Nabucodonosor, sau cea asiriană de dinaintea celei babiloniene, condusă de Salmanasar și de urmașul acestuia Sargon nu fuseseră mai grele decât aceasta, deși privind în ansamblu, în urma cuceririi pământurilor lui Israel de către asirieni, zece seminții ale lui Israel
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
spuneau bătrânii învățați de la Templu sau din sinagogi, era cea mai grea și mai umilitoare abătută vre-o dată asupra poporului evreu, din toate timpurile, nici robia egipteană nici cea babiloniană sub regele caldeu Nabucodonosor, sau cea asiriană de dinaintea celei babiloniene, condusă de Salmanasar și de urmașul acestuia Sargon nu fuseseră mai grele decât aceasta, deși privind în ansamblu, în urma cuceririi pământurilor lui Israel de către asirieni, zece seminții ale lui Israel dipăruseră din istorie într-un timp foarte scurt, uciși sau
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
nască și să izbăvească poporul de robia romană, robie care, spuneau bătrânii învățați de la Templu sau din sinagogi, era cea mai grea și mai umilitoare abătută vre-o dată asupra poporului evreu, din toate timpurile, nici robia egipteană nici cea babiloniană sub regele caldeu Nabucodonosor, sau cea asiriană de dinaintea celei babiloniene, condusă de Salmanasar și de urmașul acestuia, Sargon, nu fuseseră mai grele decât aceasta, deși privind în ansamblu, în urma cuceririi pământurilor lui Israel de către asirieni, zece seminții ale lui Israel
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
spuneau bătrânii învățați de la Templu sau din sinagogi, era cea mai grea și mai umilitoare abătută vre-o dată asupra poporului evreu, din toate timpurile, nici robia egipteană nici cea babiloniană sub regele caldeu Nabucodonosor, sau cea asiriană de dinaintea celei babiloniene, condusă de Salmanasar și de urmașul acestuia, Sargon, nu fuseseră mai grele decât aceasta, deși privind în ansamblu, în urma cuceririi pământurilor lui Israel de către asirieni, zece seminții ale lui Israel dipăruseră din istorie într-un timp foarte scurt, uciși sau
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
era zugrăvit cu multe raze terminate cu mâini, uneori reprezentând Crucea de lumină, alteori o Stea arzătoare cu opt raze. Acest trib egiptean, solar, aparține de cea de-a opta tara atlanta. Celelalte cinci triburi: celtice, venețiene, sumeriene, tunisiene și babiloniene, toate aparțin de primul regat-sacru al Atlanților din Carpați. Interesant este faptul consemnat și în Dacia preistorică de Nicolae Densusianu, ca triburile de la vest de Carpați până la izvoarele Dunării (Pădurea Neagră) au fost ridicate de prima regină, Leukippe, atestată de
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]
-
ales când aceasta a fost analizată de-a lungul mileniilor, aparent, sub toate aspectele. Dar oare ce aduce nou acest studiu extins, perfect sistematizat și bine coordonat ideatic? În primul rând demonstrează că poemul, influențat desigur de culturile de contact: babiloniană, persană, greacă sau egipteană este opera, una fundamentală, a poporului evreu, ea răspândindu-se în lume numai în limba ebraică și chiar făcând din personajele Solomon și Sulamit eroii evrei ai cânturilor. Ca argumente aduce în prim plan descrierile de
ÎNCÂNTAREA CÂNTĂRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380029_a_381358]
-
telegramă” prin care trebuia să începem negocierile de Armistițiu după terminarea celui de Al doilea Război Mondial), și în 586 Nacuchodonosor îl atacă mâniat. Ierusalimul este distrus, templul ars, o nouă teribilă deportare istovește poporul iudeean. Această a doua captivitate babiloniană va dura mult. Suferințele ei răzbat încă până la noi: “La apa Vavilonului...”. Asemenea atâtor alte neamuri deportate, Israil s-ar fi pierdut cu totul în haosul etnic al vastului imperiu neobabilonian. (n.n: SUA este numită azi, după căderea “turnurilor
AGONIA UNIUNII EUROPENE (4) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/347331_a_348660]
-
dovezi arheologice atestă întrebuințarea unor specii medicinale sau a unor rășini și balsamuri din perioada primelor comunități umane. Constantinescu Gr. și Hațieganu E., (1986), precizau următoarele: „chiar și cele mai vechi urme scrise descoperite până în prezent din perioada civilizaților sumeriene, babiloniene, chineze sau egiptene datând din mileniile III-IV î.e.n. nu reprezintă altceva decât consemnarea datelor multimilenare transmise prin tradiție cu privire la utilizarea plantelor în scop terapeutic” . Lista unităților de competență ce trebuie formate în cadrul curriculum-ului la decizia școlii -„Plante
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Nicolas Fouquet, pe „cetățeana” Tallien ori pe țarina Caterina „cel Mare”, Eugen Ionescu îl are în vedere pe „un oarecare van Gogh” etc. Cu fervoare e abordată și eseistica. Aproape șase ani (1932-1938), pe lângă studiile consacrate alchimiei asiatice și celei babiloniene, Mircea Eliade dă la iveală textele ce vor forma volumele Fragmentarium și Oceanografie, precum și intervenții în favoarea lui Mihail Sebastian și a lui Nae Ionescu (Judaism și antisemitism, Creștinătatea față de judaism), „carnete de vacanță”, pagini de jurnal, interviuri (Convorbiri cu Lucian
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
antice (în orice caz în afara contextului lor originar). d) Această chestiune iese la iveală îndeosebi în cărțile lui Samuel și ale Regilor. Veteranii deportării se întorceau în patrie răzleț, în grupuri mici (nucleul important al populației, mai târziu numit „diasporă” babiloniană, a ales să rămână în Babilon unde își reconstruise propria viață economică) și se vedeau în fața unei țări distruse, semi-abandonate, în care pământurile, care cu jumătate de secol mai devreme au aparținut familiilor lor, fuseseră distribuite de babilonieni celor pe
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
a oprimării în Egipt și a exodului însuși (Ex 1 ș.u.) nu par să fi fost compuse în Egipt, ci mult mai târziu în Canaan. Cu alte cuvinte avem de a face cu informații despre cele două „diaspore” principale, babiloniană și egipteană, și despre raporturile lor cu centrul situat în Canaan, dar văzute mereu din perspectiva țării sfinte în epoca postexilică târzie. Atunci și descrierea problemelor religioase reflectă mai degrabă opinia țării mamă asupra celor două „diaspore” și asupra legăturilor
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
este retro-datată chiar în creație, Gen 2,1-4a (Soggin 1997, ad loc.) și apoi în cadrul evenimentelor de la muntele Sinai și în deșert, adică în preistorie. În orice caz, comentatorii s-au orientat în mod firesc spre două arii de cercetare: babiloniană și siro-cananeană. a) În Mesopotamia, încă din epoca dinastiei amoriților (circa 1830-1531 î.C.; cel mai cunoscut exponent al său a fost Hamurabi, circa 1728-1686 î.C.) descoperim o zi numită šabattu sau šapattu, corespunzând (atenție, doar ca dată, nu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
avut loc o modificare esențială când a trecut din Mesopotamia la Israel. După cum am observat, sâmbăta babiloniană nu era o zi de odihnă, ci o zi „nefastă” în care, din acest motiv, munca înceta - dar atunci cele două motivații, cea babiloniană și cea israelită, sunt complet diferite - sau, după cum ni se pare mai plauzibil, era o zi, deși nefastă, în care munca totuși nu înceta, în acest caz lipsind paralelismul formal cu sâmbăta biblică. În Biblia ebraică lipsește cea mai mică
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
luni care au supraviețuit din calendarul cananean-fenician, unde sunt atestate până la sfârșitul mileniului I î.C. Cu excepția lunii Abib, pe toate celelalte le cunoaștem din inscripții feniciene. În Iudeea însă, începând cu sfârșitul exilului, numele lor sunt înlocuite de cele babiloniene, după cum am văzut deja (cf. 16.2.b); ele sunt atestate în primul rând în papirusurile din Elefantina (cf. 5.4.d), în vreme ce în Biblia ebraică și în deuterocanonice sunt mai degrabă rare. Vă oferim o sinopsă în tabelul următor
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
repatriaților daruri însemnate în bani. Tot în Babilon, în decursul primului mileniu d.C., a fost compilată o ediție critică a Bibliei care însă nu s-a impus în favoarea Talmudului babilonian ce a dobândit caracter normativ. De-a lungul secolelor, „diaspora” babiloniană s-a distins prin spiritualitatea și cultura sa înaltă, supraviețuind practic până în zilele noastre, când în 1948-1949, în timpul primului război arabo-palestinian, s-a stins prin fuga membrilor săi sau prin exterminarea de către autoritățile irachiene. Soarta „diasporei” egiptene a fost diferită
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
2003 și care au explicat răbdător întreaga amploare a seriei tragice de evenimente. Colegului său de la muzeu, Irving Finkel, care a fost atât de amabil, încât să îmi ofere informații în privința punctelor comune ale perioadei avraamice și ale scrierii cuneiforme babiloniene, domeniu în care se prea poate ca domnia sa să fie autoritatea principală pe plan mondial. Mostra de cuneiformă care apare în această carte este rezultatul muncii sale, în timp ce unele din experiențele lui Shimon Guttman ca savant sunt un ecou al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
unui miracol grec se bazează prea mult pe caracterul irațional al geniului unui popor ca să nu vedem în această ipoteză o voință de a evita recunoașterea surselor, a influențelor, a impresiilor marcante și determinante. Așadar, o istorie a ideilor sumeriene, babiloniene, egiptene, africane ar demonstra cât se poate de clar că grecii nu sunt inventatorii dualismului, ai opoziției dintre trupul-mormânt și sufletul-șansă, ai credinței într-o viață de după moarte, ai transmigrării sufletelor, ai metensomatozei. Toate acestea n-au ieșit din creierul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
școlii germane de istorie a religiilor se Întrevede În spatele ipotezei că, la originea ei, Sophia n-a fost decît puternica Zeiță-Mamă și nu o entitate ipostazică ambiguă. Bousset justifică prezența unei Sophii inferioare, predominant negative, invocînd, conform uzanței, „Înțelepciunea astrală babiloniană devenită iraniană”75, ceea ce reprezintă remediul universal pentru a putea explica ignotum per ignotius, un lucru neînțeles printr-unul și mai neînțeles. După cel de al doilea război mondial a devenit predominantă o altă teorie: teoria originilor iudaice ale Sophiei
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
urmare, împărțirea în versuri datează din perioada premișnaică, ceea ce se coincide, de altfel, cu perioada în care scribii și-au desfășurat activitatea. În ceea ce privește toate celelalte aspecte ale transmiterii textuale în această perioadă, existau diferențe clare între tradiția palestiniană și cea babiloniană a împărțirii în versete; abia în prima jumătate a secolului al X-lea d.Hr., actuala ordine a versetelor a căpătat statutul de împărțire oficială a textului, sub îndrumarea masoreților din familia ben Așer. Deși nu este întru totul relevant
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
corpus complet și nici nu a prezentat o dezvoltare uniformă. Au existat cel puțin două mari școli sau centre de activitate masoretică, fiecare total independentă de cealaltă, cu propriile sale metode și principii; este vorba de școala răsăriteană (yatnydm) sau babiloniană și de școala apuseană (yabrum) sau palestiniană. Și mai mult, școala răsăriteană era împărțită în mai multe centre, cum ar fi Nehardea, Sura, iar mai târziu Pumbedita, fiecare având o dezvoltare proprie. Și în Palestina, la o dată mai târzie, vor
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
în cartea Psalmilor, în Iov și în Pildele lui Solomon. Între cele două sisteme de accentuare există diferențe considerabile, în sensul că accentuarea poetică este mai complicată, permițând mai multe variații decât accentuarea prozaică. Și în textele tradițiilor palestiniană și babiloniană întâlnim sisteme diferite de accentuare. Textele palestiniene, asemenea celor tiberiene, prezintă o accentuare pentru cărțile poetice și o accentuare pentru cărțile în proză. În cazul textelor babiloniene, se folosește același sistem de accentuare pentru toate cărțile. Principalele funcții ale accentelor
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
sau sub litera care reprezintă prima consoană a silabei accentuate. Accentul poate fi singurul element pe baza căruia se face distincția între cuvinte aparent identice: hba (rădăcina Wb<?) și wba (rădăcina Wb?<). În zilele noastre, fiecare comunitate iudaică (așkenazi, sefaradică, babiloniană, yemenită etc.) folosește diferite intonații în lectura publică a textului biblic. Mai mult chiar, există diferențe chiar și între formele de intonare a textului Torei, a lecturilor din Profeți, a cărții Plângerilor. Prin urmare, este destul de complicat să precizăm în ce măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
și stabilitate cultural-europeană după elenismul care i-a slujit pentru coagularea sa asiatico-africană- europeană, inițial, apoi pe scară globală. Dacă "miracolul grec" este înțeles când este privit în cadrul legăturilor culturale elene dintre ionieni, ahei și eolieni, ale influențelor orientale egiptene, babiloniene, persane, atunci și înțelegerea rolului creștinismului de liant spiritual între marea varietate de populații, limbaje și culturi europene presupune evidențierea capacităților sale de sinteză dogmatică și ritualică între catolici, ortodocși, protestanți, neoprotestanți, dar nu ca o realizare definitivă, cum preconiza
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
zălog, adică o ființă trăitoare în Marele de Sus. Se vede nevoită să-l sacrifice chiar pe Dumuzi, soțul ei, zeul-păstor. Este de bănuit că, potrivit acestei convenții, au năvălit la stînă duhurile rele. Varianta a doua a morții, cea babiloniană, arată încă o dată, prin Iștar, că moartea este atotbiruitoare și că poate fi, cel mult, păcălită. Împotriva ei sunt eficiente doar leacurile miraculoase: burduful cu apa vieții (în mitul babilonian la care facem referință), buruiana vieții (din Epopeea lui Ghilgameș
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
suprapunerea, de contopirea unor valori sinonimice pînă la tautologie. Ne trezim cu o mare migrație de semne amestecate, de limbaje incoerente, care pot fi puse, ca izvorînd inițial, cînd pe seama riturilor ezoterice egiptene, cînd a zodiacelor asiatice chineze sau/și babiloniene, cînd a miturilor greco-italice. Albumele sunt copios ilustrate, tratatele și dicționarele așteaptă în rafturi; rămîne decriptarea semnelor, în datele aparente sau, pe cît posibil, în zbuciumata lor istorie, a mutațiilor formale și de sens. Cînd se propun repere metodologice, riscăm
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]