145 matches
-
albă și cum un capăt de creion am tot timpul în haina de piele, mă apuc să desenez, capul împanglicat al doamnei Angela, acum îmi vorbește despre pisici, Mițu, Leopold, Dimanche, o pisicuță albă, născută duminica și, în vacarmul limbii babilonice a celor doi copii, desenez, chipul sever al lui Nicolae, Mi-ai spus la telefon că vrei să mă întrebi despre cineva anume, Da, doamnă! Despre cine oare, ce faci? Desenezi? Da! Să văd! Formidabil! prinde desenul meu între degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
origini până în prezent: „Dl. Ilarie Voronca scrie un fel de poezie pentru care declararea școalei literare ar fi o ușurință făcută cititorului. E futurism, dadaism sau suprarealism? Sunt toate și nici una. Lipsa copulației obicinuite între cuvinte, a ortografiei și arhitectura babilonică a paginei aparțin futurismului. Împerecherea întâmplătoare a imaginilor (metoda scoaterii din pălărie) este dadaismul. Iar pretenția de ocultism mai semnificativ decât realitatea prin extragerea esenței lucrurilor aparține suprarealismului. // Dar nici ortografia nu-i așa de originală în absența sa, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de ani și avea la activ vreo 30 de cărți - dacă le-am numărat bine, adică vreo zece mii de pagini! - mi-a mărturisit, într-un interviu că spaima sa cea mai mare e să nu-și poată duce la capăt babilonicul proiect. Atunci lucra la al 88-lea personaj. Și mai spunea că după ce va termina proiectul, dacă totul va fi bine, ar mai avea de scris câteva cărți pentru că e un mare nesățios. Într-adevăr, în Cei O Sută, scriitorul
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
din „Dilema veche“ din intervalul 2006-2012, Vintilă Mihăilescu scoate o antologie nostimă despre ciudățeniile vieții publice din România. Cu o cultură antropologică care îl califică drept observator versat al fenomenelor colective, profesorul universitar de la SNSPA trece prin analiză o varietate babilonică de teme actuale: manele, cîini maidanezi, înmormîntări, obiceiuri culinare (de la sarmale și porcul de Cră- ciun pînă la etosul grătarului), clanuri țigănești, vrăjitoare, campanii de vaccinare, recorduri neaoșe, sondaje de opinie, invective pe internet, parveniți moderni, dispariția țărănimii, revoltele de
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
tot vorbește pe la televiziuni, cât și ,Codul lui Vlădescu"... ,Legile lui...", ,Codul lui..." Privim la televizor cu reală aroganță și mândrie patriotică, că uite, Doamne, parcă majorității miniștrilor tăricenieni li s-ar fi implantat câte-o ge(a)nă de la ,babilonicul" rege Hammurabi... Ay, mamă, ce demnitari avem! -De fapt, bădițule, zice Haralampy, îi avem pe cei care îi merităm - înseamnă că suntem un popor de inteligenți, nu? -Lampy dragă, îl dezmiardă soacră-sa, mai lasă-n trăznet ghinarsu' și hai
Anul câinelui începe cu mușcături... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10915_a_12240]
-
Lidia Ciocoiu, pe editoarea de la Curtea Veche, pe Silvia Colfescu, neobosită și tenace. Din lansările de carte nimeni nu pricepe nimic fiindcă la stand nu existau... microfoane. în jur se desfășurau la acea oră manifestări similare, dar cu microfon. Bruiaj babilonic. îl întîlnesc pe Gerhard Csejka, pe T. O. Bobe care-și încheie sejurul la Academia Schloss Solitude cu o lansare la standul Academiei. Volumul arată perfect, se intitulează Zentrifugen. Mă bucur că tradiția prezenței autorilor bursieri români la această generoasă
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
casele tale par a fi cîteva memorii/ pe care nimeni nu le mai răsfoiește" (Lucia). Neîmplinirea e un destin, nu un program, oricît de insolite ar fi punctele negativ-morale ale acestuia, oricît s-ar vrea demonstrativ un asemenea program în babilonicul centru, capabil a atrage și a respinge concomitent, oricum asezonat cu multă artă "nimic din ceea ce ți-ai închipuit acolo/ nu poate fi împlinit aici, în Queens,/ între tablouri, între albume de artă,/ între Monday și Friday, job, metrou,/ Saturday
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
de stufoasă că, în lipsa unei busole, cititorul resimțea o dezorientare acută. Acum se întîmplă același lucru, căci sentimentul că rătăcești întro luxurianță de detalii extravagante nu te părăsește de-a lungul lecturii. Subiectele sunt de nișă și felurimea lor e babilonică: experiențe extatice, șamani și vrăjitori, urcarea sufletului la ceruri și geomanție medievală, îngerii neamurilor și magia lui Giordano Bruno, eschatologie cerească și demonizarea cosmosului, mandala și schemele mnemotehnice, dualisme gnostice și viziunea lui Isaia, divinații și simpatii pneumatice etc. Culianu
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
pe trunchi/ capul Limbii Române" ( Discurs electoral). Viziunea poetului e una translirică, obiectivă. E cea a patriei care devine melos cu miză cosmică și chiar se propune ca un substitut al transcendenței (modelul îndepărtat îl constituie motivul biblic al robiei babilonice a israeliților, de unde timbrul profetic, incisivitatea rostirii): Au zăpăcit,/ au încurcat pînă și/ lacrima bătrînei măicuțe,/ pînă și apa/ copilăriei noastre./ Frate, ei urăsc/ cîntecul tău./ Ei urăsc cîntecul/ care arată Prutului/ pe unde să curgă./ Noi credem în izbîndă
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
direcțiile, cu un impresionant elan al cumulării de imagini, concepte, impresii din numeroase domenii, cu o dispoziție a varietății menită a asigura augustului apetit textual un meniu pe măsură. Iată o elegie compusă din materii eteroclite, cu o seducătoare înfățișare babilonică: "îmi lipesc urechea de palma ta ascultînd, ca dintr-un ghioc/ adînc, cum se ivesc din lut pretexte ca, nervură cu nervură să/ mă invoci pe mine, copacul meu gînditor// acest stetoscop le știe pe toate/ cum mă respiri pînă
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
jos, ci numai ordonă să i se deschidă portiera. De la distanță, privi binaua. - E interesantă, zise, dar de ce nu e în stil rumînesc? . - O face din beton armat și scoate tot efectul numai dincontur, neputând aplica ornamentații. . - Parcă are ceva babilonic sau american. Arhitecții ăștiamoderni!... Însă impune, se simțea nevoie de un astfel de locaș. . - Asta și este intenția, tanti, de a da impresia de grandios,explică Hangerliu strivind pe furiș o sămânță de floareasoarelui, găsită în buzunarul pardesiului. . - Trebuie să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
evreu; în subconștientul lui spunea „a fost evreu ca și mine” și-i era teamă săși mărturisească asta. Mecanic, Del Chiaro mai întoarse o pagină și încă una. Scriitura era sobră, exactă, în îmbinări unghiulare, nerotunjite, amintind cumva de robia babilonică. Absența oricărui ornament, oricărei ilustrații plastice îți poruncea prin sugerare, autoritar, de pe fiecare pagină: „Să nu-ți faci chip cioplit”... Surprins, apropie cartea mai mult de lumină. În josul paginii era o semnătură cu litere latine, cu majusculele mult înflorite, culoarea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
familiilor cu nume bun din Barcelona, dinaintea unei asemenea influențe. Spre o și mai mare bătaie de joc, Jausá avea neobrăzarea să iasă la plimbare cu nevasta și cu Marisela Într-o trăsură, duminica, În toiul dimineții, oferind astfel spectacolul babilonic al depravării În fața ochilor tuturor copilașilor nestricați ce se nimereau pe Paseo de Gracia, În drum spre slujba de la ora unsprezece. PÎnă și ziarele se făceau ecoul privirii semețe și trufașe a negresei, care contempla publicul barcelonez „așa cum o regină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
se oprea și ridica ochii spre strada biciuită de ploaie și mânjită de noroi, spre câmpurile și dealurile înverzite și spălate, spre văzduhul cutreierat de nouri bulbucați, simțea deodată cum în sufletul lui se prăbușeau toate clădirile monumentale, cu zgomot babilonic de cuvinte stoarse de adevăratul înțeles, nelăsând în urma lor nici măcar ruine, ci numai un gol sterp, cenușiu și nesfârșit de necăcios. Și atunci avea impresia clară și sugrumătoare că îi fuge pământul de sub picioare și că rămâne plutind în neant
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Ierusalim, după ce-l sfinți și pe când își încheia rugăciunea se coborî iarăși foc și arse de tot și sacrificiile de pe altar, umplându-se templul de mărirea Domnului (II Cronici Cap. VII 7). Acest foc sfânt fu păstrat până-n timpul exilului babilonic (Lecitic. Cap VI 12-13), iar după cărțile Macabeilor (II Macab. Cap. I 19-22) chiar până la dărâmarea Ierusalimului și a templului al doilea, de către Romani. Moise fu cel dintâi, care institui o normă în ceia ce privea sacrificiile și rândui un
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
națiune a început săți devină din ce în ce mai absurd. Cred că înțeleg acum sensul ascuns al acestei afirmații oarecum stranii. În urma propriei cercetări aprofundate, descoperim asemănările și abandonăm diferențele. Roman a pornit de la niște diferențe și a ajuns să prezinte un Park babilonic în care fiecare peisaj e o articulare la fel de plauzibilă a unei locuiri umane, un alt versant al aceluiași munte“. Dincolo de aparență se ascunde „o Arcadie a națiunilor, politică și subversivă“, remarcă Liviana Dan, șeful secției de Artă Contemporană a Muzeului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
istoria politică.“ Dar miza era mult mai mare: „Mă apăsa povara întregii mele vieți, care îmi era și-mi este și moartea“, notează Unamuno de la început. Condițiile în care scrie (și altceva aproape că nici nu scrie), izolarea în atmosfera babilonică și „de carnaval“, cum observa Jean Cassou, a capitalei franceze (să ne gândim doar că Unamuno ajunge la Paris în 1924, anul publicării primului manifest suprarealist!), experiența singurătății în mijlocul furnicarului uman, întrebările privitoare la legitimitatea exilului, spaima lacerantă de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
la masa de biliard, s-a luat de niște tineri și a tulburat ordinea publicè, recitè el sintagma binecunoscutè a bibliei-regulament, Scandalagiul, un bèrbat înalt și uscèțiv, care abia se ține pe picioare de beat ce e, utilizând un idiom babilonic aproape incomprehensibil, dè replici vehemențe unei persoane care, apreciind dupè direcția întâmplètoare a gesticulèrilor sale, nu se aflè printre cei de fațè, dar pe care, acesta, stimulat de aburii alcoolului, o vede aievea, în carne și oase, dându-i târcoale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
spunea atunci e mereu valabil și merită să constituie o temă de reflecție curentă: "Însă precum în politică nu suntem pentru utopii, așa și în literatură nu suntem nici pentru pedantism, nici pentru șarlatanism; suntem pentru adevăratul progres. Urâm confuziile babilonice, urâm ignoranța și mediocritatea ascunse sub cuvinte răsunătoare, dar reci de simț". Aceasta voia să însemne, în fond, preeminența valorilor, principiu apărat și cu alte ocazii, dar mai ales la investirea lui Cuza ca domn: "La legi nouă, om nou
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Dumnezu îmi va da până la capăt puterea să trec și prin această probă infernală, promit tuturor că-mi voi duce și le voi duce crucea. Neamul acesta românesc nu mai trebuie batjocorit, încercat peste o jumătate de veac de robia babilonică a Rusiei comuniste, el s-a salvat totuși și a rămas în mare parte neatins de rău. Mă rog pentru învierea lui. În toată această încercare prin care am trecut, m-au sprijinit și mi-au stat alături români, evrei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]