110 matches
-
intuiție bazată pe ceva de tipul unei contopiri cu obiectele experienței’’ . Astfel Popper ne face un portret romantic al ’’geniului științific’’: intuiție deosebită, fantezie creatoare, independență în gândire și atitudine critică necruțătoare. Modelul inductiv, pe care îl consideră de propagandă baconiană, este înlocuit cu modelul ipotetico-deductiv. Aceasta pentru că noi nu pornim de la observații pure (considerate astăzi un mit epistemologic), ci întotdeauna avem anumite ipoteze pe care le lansăm în exterior. Nu avem o observație, ci o facem. Noi avem zilnic anumite
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
din Highate a lordului Arundel. 1626-1627 William Rawley începe publicarea operelor postume: apar, tipărite într-un singur volum "Sylva Sylvarum" [SS] și "New Atlantis" [NA] (London: Printed for William Lee). Acest volum compozit va deveni cea mai populară dintre scrierile baconiene de-a lungul secolului al XVII-lea (17 ediții până la sfârșitul secolului). 1629-1659 Rawley publică "Certaine Miscellany Works" (London: Printed by I. Hauiland for Humphrey Robinson, 1629), "Operum moralium et civilium" (Londini: Exculum typis Edwardi Griffini, 1638), "Resuscitatio" [ alături de "Viață
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
după ultima versiune în SEH I: 1-18] (London: Printed by Sarah Griffin, for William Lee, 1657), "Opuscula varia posthuma" (Londini: Ex officina R.Danielis, 1658). O gândire enciclopedica și originală, dublată de un remarcabil talent literar, a făcut ca scrierile baconiene să inspire mișcări intelectuale precum marile proiecte de reformă religioasă și socială din Anglia anilor 1640-1660, înființarea primelor academii științifice în Anglia și Franța, Iluminismul francez sau proiectul unei științe universale de tip inductiv. Opere principale: Essays (1597); The Two
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
Accentuarea unilaterală a rolului analizei și al inducției în cunoaștere, în detrimentul sintezei și al deducției, conceperea pur analitică a experimentului (menit să separe unele de altele 'formele' sau 'naturile' prezente în corpuri pentru a determina esență fiecăreia) au conferit metodei baconiene un caracter metafizic (nondialectic). Bacon a scris și o utopie neterminata, Noua Atlantidă imaginând o societate organizată pe baze raționale, științifice, dar în care erau menținute diferențieri de clasă. Acesta a influențat gândirea asupra unei probleme de etică aplicată, eutanasia
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
făceau parte din catedre universitare bine consolidate), acceptați de Societatea Regală engleză de științe, au fost mai creativi. Noile științe experimentale care au înflorit în Anglia fructificau și multe cunoștințe ale țesătorilor, sticlarilor, navigatorilor și altor meseriași. Dacă centrul științei baconiene a rămas Anglia, țările bătrânului continent au dat mari matematicieni. Până pe la 1830 Franța, îndeosebi L'École polytechnique înființată în anul 1790, apoi Anglia, Germania și alte țări. Lipsesc referiri clarificatoare cu privire la situația științelor sociale. Totuși, ele pot fi găsite
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
the invitation to a direct reading of the Bible în Hebrew, to the wish for a reform of university knowledge still linked to a scholarly model leaning towards aestheticism, în favor of a knowledge system closer to a modern scientific Baconian utilitarianism, up to the great attention reserved to a canon of classical authors spread by the lațe medieval and humanistic culture, considered essential to foster the moral virtues of young people and to promote the growth of individual conscience, encouraging
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
scoase ceasul din vestă. „Dumnezeule, mai aveam o Întâlnire. Mă veți scuza.“ Se despărțise de noi, iar noi rămăsesem să discutăm. „Acum totul e clar. Englezii lansează propunerea masonică pentru a-i coaliza pe toți inițiații din Europa În jurul proiectului baconian.“ „Dar proiectul reușește numai pe jumătate: ideea pe care baconienii o elaborează e atât de fascinantă, Încât produce rezultate contrarii așteptărilor lor. Filonul numit scoțian vede În noua bisericuță un mod de a reconstitui succesiunea și ia contact cu templierii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
veți scuza.“ Se despărțise de noi, iar noi rămăsesem să discutăm. „Acum totul e clar. Englezii lansează propunerea masonică pentru a-i coaliza pe toți inițiații din Europa În jurul proiectului baconian.“ „Dar proiectul reușește numai pe jumătate: ideea pe care baconienii o elaborează e atât de fascinantă, Încât produce rezultate contrarii așteptărilor lor. Filonul numit scoțian vede În noua bisericuță un mod de a reconstitui succesiunea și ia contact cu templierii germani.“ „Agliè găsește Întâmplarea de neînțeles. Evident. Numai noi, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
victimele lui. Admiteți Însă că suntem pe cale să redescoperim o raționalitate imanentă a istoriei.“ „Raționalitatea istoriei este efectul unei bune rescrieri a Torei“, zise Diotallevi. „Iar noi asta facem, și fie pururea binecuvântat numele Celui Preaînalt.“ „Bun“, zise Belbo. „Acum baconienii au Saint-Martin-des-Champs, aripa neotemplieră franco-germană se dizolvă Într-o miriadă de secte... Dar Încă n-am hotărât despre ce secret e vorba.“ „Aici să vă văd“, zise Diotallevi. „Tu pe noi? Suntem implicați toți, dacă nu ne descurcăm onorabil, lăsăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
prea puțin clare. Una/i să faci să danseze un fir cu plumb și alta să construiești un mecanism atât de precis, Încât să fie luminat de soare exact În secunda nimerită. Motiv pentru care Templierii calculaseră șase secole. Aripa baconiană se apucă de lucru În direcția aceasta și Încearcă să-i atragă de partea ei pe toți inițiații pe care caută cu disperare să-i contacteze. Coincidență deloc Întâmplătoare, omul Rozacruceenilor, Salomon de Caus, scrie pentru Richelieu un tratat despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Litke, care În 1836 publică rezultatele cercetărilor sale despre comportamentul pendulului În cursul unei navigații În jurul lumii? Și asta pe cheltuiala Academiei Imperiale de Științe din Sankt Petersburg. De ce și rușii? Și dacă Între timp un grup, unul de filiație baconiană, s-ar fi hotărât să descopere secretul curenților fără hartă și fără pendul, interogând din nou, de la Început, respirația șarpelui? Iată că puteau fi luate de bune intuițiile lui Salon: mai mult sau mai puțin pe timpul lui Foucault, lumea industrială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
hotărât să descopere secretul curenților fără hartă și fără pendul, interogând din nou, de la Început, respirația șarpelui? Iată că puteau fi luate de bune intuițiile lui Salon: mai mult sau mai puțin pe timpul lui Foucault, lumea industrială, creație a aripii baconiene, Începe să sape rețelele metropolitane În inima marilor orașe europene. „E adevărat“, zicea Belbo, „secolul al XIX-lea e obsedat de subterane, Jean Valjean, Fantomas și Javert, Rocambole, un Întreg du-te-vino prin galerii și canale de colectare. Doamne, dacă stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Charpentier, Les mystères de la cathédrale de Chartres, Paris, Laffont, 1966, pp. 55-56) Acum aveam Întreaga modernitate parcursă de niște cârtițe laborioase care perforau subsolul, spionând planeta pe dedesubt. Dar trebuia să mai fie și altceva, o altă ispravă pe care baconienii o inițiaseră și ale cărei rezultate, ale cărei etape erau sub ochii tuturor, și nimeni nu-și dăduse seama... Pentru că, găurind solul, se sondau straturile profunde, Însă celții și templierii nu se mărginiseră să perforeze puțuri, ci Își plantaseră știfturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
crezut că-și petrecuse vacanța chircindu-se peste sulurile rabinilor lui. Dar În realitate ne gândeam la altceva. Într-adevăr, În zilele ce au urmat am fost În stare să punem la punct Încet, Încet, și curentele situate În afara filonului baconian. De exemplu, masonologia curentă Îi vede pe Iluminații din Bavaria, care urmăreau distrugerea națiunilor și destabilizarea statului, ca pe niște inspiratori nu numai ai anarhismului lui Bakunin, dar și ai marxismului Însuși. Pueril. Iluminații erau niște provocatori pe care baconienii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
baconian. De exemplu, masonologia curentă Îi vede pe Iluminații din Bavaria, care urmăreau distrugerea națiunilor și destabilizarea statului, ca pe niște inspiratori nu numai ai anarhismului lui Bakunin, dar și ai marxismului Însuși. Pueril. Iluminații erau niște provocatori pe care baconienii Îi infiltraseră printre teutonici, dar la cu totul altceva se gândeau Marx și Engels când Își Începeau Manifestul din ’48 cu fraza elocventă. „O stafie bântuie prin Europa“. De ce oare tocmai metafora aceea, atât de gotică? Manifestul comunist face aluzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
din ’48 cu fraza elocventă. „O stafie bântuie prin Europa“. De ce oare tocmai metafora aceea, atât de gotică? Manifestul comunist face aluzie sarcastic la fantomatica goană după Plan care agită istoria continentului de câteva secole. Și propune o alternativă, atât baconienilor, cât și neotemplierilor. Marx era evreu, poate că la Început era un purtător de cuvânt al rabinilor din Gerona sau din Safed și Încerca să implice În căutare Întregul popor al lui Dumnezeu. Pe urmă inițiativa Îl antrenează, el identifică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
În exil În Regat, cu proletariatul, trădează așteptările inspiratorilor săi, răstoarnă liniile de orientare ale mesianismului iudaic. Templieri din toate țările, uniți-vă. Harta În mâna muncitorilor. Splendid! Ce altă justificare mai bună pentru comunism? „Da“, zicea Belbo, „dar și baconienii Își au accidentele lor de parcurs, nu credeți? Unii dintre ai lor o iau pe tangențială cu un vis scientist și sfârșesc Într-o fundătură. Vorbesc despre cei de la sfârșitul dinastiei, unii ca Einstein, ca Fermi, care, căutând secretul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
să se țină pe o singură linie, altfel ce iezuiți ar mai fi?“ Ne-am disputat Îndelung asupra propunerii mele și până la urmă am hotărât, de comun acord, că era mai bună ipoteza inițială: Rozacruceeni erau momeala aruncată francezilor de către baconieni și de către nemți. Dar iezuiții, imediat ce apăruseră manifestele, le Înțeleseseră jocul. Și se aruncaseră imediat În el, pentru a stârni confuzie. Scopul iezuiților fusese, evident, acela de a Împiedica reunirea grupurilor englez și german cu cel francez, și orice lovitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
care ar fi trebuit să tragă o concluzie din talmeș-balmeșul răbdător și centenar al tuturor crâmpeielor de adevăr și de minciună pe care ei le adunau. „Iezuiții“, zicea Diotallevi, „Înțeleseseră ceea ce nici bieții templieri de altădată, de la Provins, nici aripa baconiană nu intuiseră, și anume că reconstituirea hărții putea fi obținută pe cale combinatorie, altfel spus cu procedee ce le anticipau pe cele ale creierelor electronice moderne! Iezuiții au fost primii care l-au inventat pe Abulafia! Părintele Kircher citește toate tratatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
pe paulicieni, ca să nu mai vorbim de Postel și de Saint-Germain. Iar ceea ce deplângea el era faptul că aceste forme de misticism templier anulaseră credibilitatea masoneriei, care, dimpotrivă, tocmai ea era o societate de persoane oneste și dintr-o bucată. Baconienii inventaseră masoneria cum ar fi inventat Rick’s Bar din Casablanca, neotemplierismul iezuit considera de nimic invenția lor, iar Luchet era trimis pe post de killer ca să expulzeze toate grupurile care nu erau de orientare baconiană. Însă În felul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
și dintr-o bucată. Baconienii inventaseră masoneria cum ar fi inventat Rick’s Bar din Casablanca, neotemplierismul iezuit considera de nimic invenția lor, iar Luchet era trimis pe post de killer ca să expulzeze toate grupurile care nu erau de orientare baconiană. Însă În felul ăsta trebuia să ținem cont de un alt fapt, pe care bietul Agliè nu și-l putea lua În sarcină. De ce oare de Maistre, care era omul iezuiților, chiar cu șapte ani mai Înainte ca marchizul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
inițiativă pauliciană“. „Normal“, zise Belbo. „E clar că În momentul de care vorbim grupul ierusalemit s-a Împărțit În trei ramuri. Prima, prin cabaliștii spanioli și provensali, a ajuns să inspire aripa neotemplieră, a doua a fost absorbită de aripa baconiană, iar membrii ei au devenit oameni de știință și bancheri. Împotriva acestora din urmă se dezlănțuie iezuiții. Dar mai este o a treia ramură, și aceasta s-a stabilit În Rusia. Evreii ruși sunt În bună parte mici negustori și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
curte. Evident că Între ei și ierusalemitani nu pot exista fuziuni. Deci sunt interesați să-i discrediteze pe evrei și, prin evrei - au Învățat asta de la iezuiți -, Își pun În dificultate adversarii din exterior, atât pe neotemplieri, cât și pe baconieni.“ 92 Nu poate exista nici o Îndoială aici. Cu toată puterea și teroarea lui Satana, domnia Regelui triumfător al Israelului se apropie de lumea noastră ce nu s-a primenit; Regele născut din sângele Sionului, Anti-Cristul se apropie de tronul puterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Planul din Provins și fiecare grup ia textul ideal din acel Plan, Îi schimbă pur și simplu subiectul și-l atribuie adversarului. După ce Rozacruceenii dau primele semne În Franța, iezuiții Întorc planul invers: discreditându-i pe Rozacruceeni, Îi discreditează pe baconieni și masoneria engleză ce abia lua naștere. Când iezuiții inventează neotemplierismul, marchizul de Luchet le atribuie planul neotemplierilor. Iezuiții, care tocmai se debarasează acum și de neotemplieri, prin Barruel Îl copiază pe Luchet, dar atribuie planul tuturor francmasonilor În general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
masoneria engleză ce abia lua naștere. Când iezuiții inventează neotemplierismul, marchizul de Luchet le atribuie planul neotemplierilor. Iezuiții, care tocmai se debarasează acum și de neotemplieri, prin Barruel Îl copiază pe Luchet, dar atribuie planul tuturor francmasonilor În general. Contraofensivă baconiană. Puricând toate textele polemicii liberale și laicizante, descoperiserăm că, de la Michelet și Quinet și până la Garibaldi și Gioberti, Ordonanța li se atribuia iezuiților (și poate că ideea venea de la templierul Pascal și de la prietenii săi). Tema devenea populară odată cu Evreul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]