76 matches
-
tipărește „nucleul“ de câteva capitole, din romanu-i de debut apărut peste un deceniu, Marele zid, Iași, Editura Junimea, 1981), că-i doctor în filologie al ieșenei Universități „Alexandru Ioan Cuza“, din anul 2001, în urma susținerii excelentei teze „Complexul Bacovia“ și bacovianismul (an în care devine și membru al Uniunii Scriitorilor din România) - etc. -, lucrarea își constelează prin anotimpuri, din 1981 și până în anul 2015, cronicile / recenziile făcute fundamentalelor cărți theodor-codriene de strălucite personalități ale criticii / istoriei literare valahe: (I) „constelația“ celor
ION PACHIA-TATOMIRESCU : OPERĂ ÎN POLIEDRICĂ LUMINĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496030478.html [Corola-blog/BlogPost/372630_a_373959]
-
frumusețe, minuni pe zi ce trece pier, spaima începe din nou să mă roadă în acest oraș, mai crâncenă; nu cumva voi înnebuni?" (p. 176). Individul își pierde contururile clare, identitatea este pulverizată. Starea de dezagregare interioară se rezolvă în bacovianism sau în bufonerie (p. 171-172). Discontinuitățile interioare vorbesc despre "un suflet mort" (p. 186), "deprimat, năucit" (p. 179) sau, ca o ultimă degradare: "o, sunt așa caraghios; mi-e sufletul spart; curg toate stelele" (p. 188-189). Deprimarea are simultan o
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]
-
periodice, O. s-a arătat interesat de examinarea literaturii sub aspect tipologic (tematic și compozițional). Analizele, bine conduse, sunt orientate spre identificarea/delimitarea dimensiunilor individualizante ale operei într-un context mai larg, sistematizat în temeiul unei idei integratoare. Astfel, eseul Bacovianismul este o schiță-aplicație cu dublă deschidere: spre imaginea de ansamblu a fenomenului și spre nuanțele particulare, cristalizate original în creația unei pleiade de poeți români contemporani. Bacovia e văzut ca un element catalitic, și nu ca model imitat. Eseul semnalează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288552_a_289881]
-
11. 2000, Medalia jubiliară "M. Eminescu", sub semnătura președintelui Emil Constantinescu. Devine membru al Centrului Academic Internațional "Mihai Eminescu" din Chișinău. Inclus în dicționarul Who`s Who, Cambridge, Anglia. 2001. Își susține doctoratul în filologie cu teza "Complexul Bacovia" și bacovianismul. Devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. I se acordă titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Huși, prin Hotărârea nr. 7/2001. Începe colaborarea la revista piteșteană "Argeș". 2002. Apar volumele Fragmentele lui Lamparia, Fundația "Scrisul românesc", Craiova și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fost ultima lui erezie" (p. 262). Cezar Ivănescu este cel de al treilea mare poet al morții, după Eminescu și Bacovia și exegetul emite ipoteza sau sugestia că originalitatea poetului transmodern de care se ocupă vine din sinteza eminescianismului cu bacovianismul. Criticul total adoptă un ton și o atitudine polemică față de cei care-l consideră pe Cezar Ivănescu manierist sau autopastișator. Poetul s-a născut prin cezariană, într-un spital aflat sub bombardament, și cineva i-a scăpat câteva picături de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a incompatibilității iubirii în raportul dintre Eros și Thanatos". În planul efectelor produse de "complexul Bacovia", cel mai important e "negativul stilistic", care împinge poezia spre un "grad zero", despărțind-o de toate iluziile și convențiile. Ultimul capitol discută despre Bacovianism, definit, într-un loc, ca "lipsa absolută de soluție a lumii creștine care s-a lepădat de Dumnezeu". Între alte aspecte, e subliniată legătura dintre acest fenomen și "noua generație" interbelică, "liberă" (Eliade, Cioran ș.a.), ai cărei componenți, în ciuda concepțiilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
parte dintre istoricii literari care au respectul textului, atitudine datorită căreia ajunge la unele concluzii judicioase, venite dintr-o perspectivă modernă, mai ales în capitolul dedicat structurilor stilistice, definite, generic, prin "negativul stilistic". În pagini care analizează componente esențiale pentru bacovianism, se discută despre cromatică, olfactiv, muzicalitate, metaforism, ritm, rimă. Este partea cea mai realizată, în care conceptele generale sunt puse la contribuție cu mai mare eficiență și în același respect față de cuvântul unui poet. Evidențiez în mod deosebit subcapitolul despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vastă lucrare științifică de severă formulă universitară care se angajează și în descrierea universului ficțional, realizată cu lungi ocoluri și intertextualizări fericite cu tot parcursul literaturii române, de la Neagoe Basarab, Miron Costin și Cantemir până la autorii contemporani. În felul acesta bacovianismul devine, în spiritul "pro domo" al cărții, o dimensiune infernală a literaturii române. Bacovia este înscris într-un cerc foarte mare deși, evident, e un autor extrem de concentrat ca și Ion Barbu și, spre deosebire de Arghezi și Blaga, analitic, s-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
oricâtă abnegație ar cheltui, critica e departe de a-i descifra enigma existențială și estetică. Fenomenul Bacovia, de o unicitate indiscutabilă, este interpretat prin prisma "complexelor de cultură" care caută să deslușească, acum cu argumente noi, și alte dimensiuni ale bacovianismului. Harnicul exeget pune în mișcare multă știință și o arguție impresionantă, pornind de la găsirea de explicații a intrării târzii a lui Bacovia în circuitul critic major și a derutei în situarea operei sale nu numai pe scara valorilor, ci și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
complexul Bacovia", cu mobilizarea unei uriașe și convingătoare demonstrații, din care nu lipsesc "diferența ontologică", "eroarea existențială", "tragicul ființial"; și, ca o încununare aplicativă, chestiunea "negativului stilistic". Laitmotivul acestei atotcuprinzătoare cărți este mereu posibila șansă de îmbogățire a ideii de bacovianism, de unicitate a poetului, examinat la nivelul atmosferei și al profunzimii. Nimic pare să nu scape privirii ciclopice a infatigabilului exeget. Cartea aceasta, atât de complexă, merită o discuție serioasă, echilibrată, din care să lipsească atât superlativismul impudic, cât și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dominantă și tehnica de căpătâi la "ultimul" Bacovia fără a uita că prozasticul se înfiltrează încă din faza inițială ("E toamnă, e foșnet, e somn.../ Copacii, pe stradă, oftează;/ E tuse, e plânset, e gol.../ Și-i frig, și burează"). Bacovianismul presupune și această "proză" a cotidianul nereprezentabil. Solitarul se raportează tot mai mult la lume, ascultă "derizorii ecouri", informează la modul jurnalistic: "Un manifest,/ Iarmaroc/ De principii./ S-a oploșit în cetate, -/ Noi nu-i complicăm/ Manifestul,/ Comunicăm/ Ca partizanii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Codreanu cu al său Complex Bacovia (2002), un opus impunător prin obiective, proporțiile investigației, dar în primul rând prin rezultatele atât de convingătoare la toate nivelurile: caracteristicile imaginarului poetic, cronotopul acestui univers aflat sub semnul negativului stilistic, dubla descendență a bacovianismului (Eminescu și simbolismul), reprezentanții acestuia în timp și spațiu. Totul este făcut cu o suverană stăpânire a unui imens material, investigat fără crispări și complexe (inutile), cu delimitări, nuanțări și preluări critice, autorul fiind permanent interesat de a controla și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
părți care se susțin reciproc, fără șansa reală de a minimaliza sau ignora un capitol sau altul: cap. I Introducere: la judecata criticii sau "complexul Cenușăresei"; cap. II Narcisul bacovian; cap. III "Complexul Bacovia"; cap. IV Negativul stilistic; cap. V Bacovianismul, care propune o radiografie completă și complexă asupra vieții și operei poetului, proză de idei de cea mai bună calitate realizată cu probitate, dar uneori cu un surplus de pasiune și orgoliu. Vreau să spun că e relativ ușor de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
alte cuvinte, mereu este de descoperit ceva esențial, datorită metodei folosite și ochiului sagace al celui care cercetează straturile de profunzime ale unei opere ce mai are destule lucruri de "ascuns" și de "arătat". Pentru a putea ajunge la esența bacovianismului, Theodor Codreanu explică de ce "eticheta simbolistă" a împiedicat pentru mult timp o receptare corectă a autorului băcăuan, după un excurs necesar în critica interbelică. Găsește totuși loc și timp să vadă în Bacovia "ipostaza literară și morală a Cenușăresei", dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de program și nu un semn al declinului valoric, cum s-a crezut mult timp. În schimb, repetițiile bacoviene, remarcate de mai toți comentatorii, au "radicalitatea negativului stilistic". Cu toată motivația și prudența, pe care le afișează la început, capitolul Bacovianismul reprezintă o sinteză echilibrată despre modul în care se particularizează arhetipul de repliere la nivel național și european; cu observația că doar poetul din Bacău întrupează acest arhetip "în toată puritatea sa". Discutând despre prebacovieni, reia exemplele și aprecierile lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o părticică din arhetipul bacovian se ascunde în fiecare din noi, dovadă a universalismului său" (pag. 435). În caz contrar, întâlnirea dintre poet și cititori ar fi ratată. Dar cea mai spectaculoasă demonstrație (la acest capitol) este aceea legată de "bacovianismul originar" al lui Titu Maiorescu. Dacă Poetul venea direct din condiția de Cenușăreasă, asumându-și umilința acesteia ca mască pentru cei din jur, viitorul "spiritus rector" venea din poziția de Prințesă, asumându-și masca de aristocrat. Eroii lui Caragiale din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
născut capodopere atât la noi, cât și pe alte meridiane. Dintre contemporani, Th. Codreanu discută succint pe Constantin Virgil Gheorghiu (1916-1992) și Horia Stamatu (1912-1989), ca o dovadă că exilul a produs "cea mai tulburătoare și mai puternică ipostază a bacovianismului"; dintre cei care și-au desfășurat activitatea în interiorul granițelor naționale, preferă pe moldoveni: Ovidiu Genaru, Sergiu Adam, Cezar Ivănescu sau Ion Tudor Iovan, nu numai pentru valoarea intrinsecă a poeziei lor, nu numai pentru faptul că ilustrează atât de variat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dintre cei care și-au desfășurat activitatea în interiorul granițelor naționale, preferă pe moldoveni: Ovidiu Genaru, Sergiu Adam, Cezar Ivănescu sau Ion Tudor Iovan, nu numai pentru valoarea intrinsecă a poeziei lor, nu numai pentru faptul că ilustrează atât de variat bacovianismul la cele mai rafinate cote, dar și pentru că sunt, în ultimul timp, ostentativ și nemeritat ignorați de către "instanțele" bucureștene. Nici de data aceasta, vasluianul Th. Codreanu nu uită să-și verse năduful pe corifeii postmodernismului românesc, care au vidat poezia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
structurat în cinci secțiuni, diferite ca orientare tematica și ca maniera de abordare: I. Introducere la judecata criticii sau "Complexul Cenușăresei" (p. 1-60); II. Narcisul bacovian (p. 60-126); 111. "Complexul Bacovia" (p. 126-241); IV. Negativul stilistic (p. 241-420) și V. Bacovianismul (p. 420-522), la care se adaugă o Bibliografie selectivă (p. 522-544), precum și o listă cu Indice de nume. După ce sintetizează studiile și opiniile critice pertinente ale antecesorilor sau exegeților contemporani emise pe marginea poeziei / operei lui George Bacovia, dl. Th.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
p. 163). Criticul intuiește o alchimie asumată superior: "Am văzut că Bacovia procedează, totuși, ca un alchimist. El încearcă să-și repudieze narcisismul, limitele eului, făcând un pas inițiatic decisiv (...). Această mișcare produsă la nivelul imaginarului constituie veritabila originalitate a bacovianismului. Având o conștiință de alchimist, Bacovia nu s-a mulțumit, însă, niciodată cu încremenirea propusă de "complexul Meduzei". De aceea el nici nu este un poet monocord, cum încă se mai crede." (op. cit., p. 211). În multitudinea de aspecte surprinse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
structură exigentă, situare diacronică și sincronică a tezei elaborate, dezvoltare concentrică a ideii, la fiecare întoarcere asupra problematicii discutate se simte progresia înregistrată în paginile eseului. Introducere: la judecata criticii sau "Complexul Cenușăresei", Narcisul bacovian, "Complexul Bacovia", Negativul stilistic și Bacovianismul. George Bacovia este singular în istoria literaturii, afirmația se sustrage truismului prin demersul hermeneutic din paginile cărții lui Theodor Codreanu, demonstrație riguroasă a ipotezei lansată în Introducere, cu atât mai fundamentată științific, cu cât ea a plecat, se vede, dintr-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dintr-o pasiune autentică pentru lirica bacoviană. "Mai greu e de stabilit de ce este Bacovia unic și ce importanță are această unicitate pentru soarta literaturii moderne. (...) Tragismul condiției umane atinge cota unui zero absolut. Pentru cadrele cercetării de față, enigma bacovianismului trebuie căutată chiar în sintagma acelui zero absolut al pesimismului bacovian, aparent." Enigma bacovianismului... ideea suscită reacții contradictorii din partea lectorului poeziei bacoviene, prozei lui, și familiarizat cu receptarea critică a lui Bacovia: dacă poetul "Plumbului" este ușor descifrabil, nu există
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Bacovia unic și ce importanță are această unicitate pentru soarta literaturii moderne. (...) Tragismul condiției umane atinge cota unui zero absolut. Pentru cadrele cercetării de față, enigma bacovianismului trebuie căutată chiar în sintagma acelui zero absolut al pesimismului bacovian, aparent." Enigma bacovianismului... ideea suscită reacții contradictorii din partea lectorului poeziei bacoviene, prozei lui, și familiarizat cu receptarea critică a lui Bacovia: dacă poetul "Plumbului" este ușor descifrabil, nu există enigma; dacă lucrurile nu stau așa, pretenția descifrării enigmei este riscantă. Theodor Codreanu își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu analiza tendințelor, receptării critice a lui George Bacovia. Destinul autorului a stat sub semnul diagnosticelor ismelor, de care nici astăzi nu s-a eliberat de tot: "Înțelegem că eticheta simbolistă a constituit principalul obstacol în calea veritabilei consacrări a bacovianismului. Poetul a constituit "material ilustrator" pentru disputele criticilor în marginea a ceea ce își imaginau ei că este simbolismul. S-a convenit, în cele din urmă, că simbolismul implică o acută conștiință a artificiului poetic." Faptul că lirica bacoviană răspundea ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a artificiului poetic." Faptul că lirica bacoviană răspundea ca element ilustrator ismelor, încă poate fi interpretat în cheia unora mai noi, oferă contra-argumentul cel mai clar la teza simplității, a decadentismului. Ismele noi din lirica plumbului anulează ismele vechi, iar bacovianismul le șterge pe toate, în virtutea mecanismului călinescian care descrie modul în care creația își susține cauza: "Opera critică cea mai desăvârșită și mai plină de urmări este marea creație însăși. Ea surprinde prin noutatea ei, reface concepția despre lume și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]