66 matches
-
fost principalul îndrumător al campaniei de eradicare a malariei în România, președinte al Comitretului de epidemiologie și al Comisiei de malarie de pa lângă Ministerul Sănătății. Numele său rămâne legat de realizarea primelor vaccinuri antiholerice, de eradicarea malariei, de biologia bacteriofagului, de tratamentul prin impaludre al sifilisului nervos. A publicat numeroase studii științifice în țară și peste hotare. A fost membru al unor reputate societăți medicale din Bruxelles, Londra, Paris. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ-ROMÂNĂ 14 februarie - Cuv. Auxențiu, Maron și Avraam
Agenda2004-7-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282076_a_283405]
-
pacienții imunosupresați. În anul 1885, dr. Escherich, cel care a descris bacteria, a sugerat că aceasta poate produce atât infecții intestinale cât și urinare. E. Coli poate dobândi proprietăți ce-l fac virulent prin transferul de ADN via plasmide sau bacteriofagi. Se cunosc 6 clase de E. Coli care pot produce boli intestinale la om. Toți aceștia conțin factori virulenți ce afectează procesele celulare ale epiteliului intestinal al gazdei, favorizând aderența sau invadarea de către E. Coli a mucoasei. S-a izolat
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Journalistic/92059_a_92554]
-
Un virus inofensiv ce trăiește pe pielea noastră poate fi folosit în tratarea acneei, informează Cercetătorii de la Universitatea din California (Los Angeles) și de la Universitatea din Pittsburgh au găsit 11 versiuni diferite din familia bacteriofagilor. Ei urmează să efectueze mai multe cercetări de laborator pentru a vedea cât de benefice sunt pentru tratarea acneei. Unul dintre coordonatorii cercetării spune că: „acneea afectează milioane de persoane, dar există foarte puține tratamente care să aibă efecte sigure
Virușii ar putea fi folosiți pentru scăpa de acnee () [Corola-journal/Journalistic/65730_a_67055]
-
microbiologi: aceste bacterii păreau să nu aibă „paraziți”. Unii au ajuns la concluzia că tocmai acest fenomen ar explica abundența bacteriilor SAR11. Însă un studiu recent a arătat că aceste microorganisme nu sunt invulnerabile: bacteriile SAR 11 au și ele bacteriofagii lor. Într-un articol publicat în Nature, o echipă de cercetători de la Oregon State University a anunțat că a descoperit misterioșii bacteriofagi care atacă bacteriile SAR 11. A încerca să descoperi un anumit virus în apa oceanului pare o sarcină
Vezi care este cea mai răspândită creatură de pe Pământ by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64930_a_66255]
-
Însă un studiu recent a arătat că aceste microorganisme nu sunt invulnerabile: bacteriile SAR 11 au și ele bacteriofagii lor. Într-un articol publicat în Nature, o echipă de cercetători de la Oregon State University a anunțat că a descoperit misterioșii bacteriofagi care atacă bacteriile SAR 11. A încerca să descoperi un anumit virus în apa oceanului pare o sarcină imposibilă, de vreme ce un litru de apă de mare conține miliarde de asemenea entități. Cu ajutorul tehnicilor moderne de genetică pot fi obținute secvențe
Vezi care este cea mai răspândită creatură de pe Pământ by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64930_a_66255]
-
oceanului pare o sarcină imposibilă, de vreme ce un litru de apă de mare conține miliarde de asemenea entități. Cu ajutorul tehnicilor moderne de genetică pot fi obținute secvențe ADN din aceste virusuri, dar nu se poate face legătura dintre un anumit virus bacteriofag și o anumită specie de bacterie-gazdă. Însă cercetătorii de la Oregon State University au abordat problema într-un mod ingenios: au folosit o tehnică utilizată în homeopatie, diluând o cantitate de apă de mare în apă pură, în asemenea măsură încât
Vezi care este cea mai răspândită creatură de pe Pământ by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64930_a_66255]
-
și el că în această evidență stau și soluțiile căutate. în 1889, Paul Jean (n.1861), în studiile sale microbiologice folosește și termenul de „antibiot“. Lupta dintre bacterii, va fi descoperită și între viruși și între ciuperci. Apare și termenul „bacteriofag“, vizibili doar la microscopul electronic. Încă din 1640, John Parkinson, recomanda în tratarea rănilor, o pomadă pe bază de mucegaiuri, în cartea Theatrum botanicum. în 1876, fizicianul englez John Tyndall (1820 - 1893) observase că un strat de Penycillium împiedică pătrunderea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mare; * filanță = apare la culturile starter de producție pentru iaurt în urma degenerării culturilor sau a prezenței lui Lactobacillus acidophylus, dar și a unor streptococi producători de polizaharide solubile în apă; * coagulare întârziată însoțită de acidifiere lentă = existența în lapte a bacteriofagilor sau a unor inhibitori (antibiotice); * prezența de gaze în cantitate mare = datorată contaminării culturii starter de producție cu microorganisme capabile să fermenteze lactoza; este cazul bacteriilor coliforme sau a drojdiilor, când apare gustul și mirosul de drojdie sau fructe. Cantitățile
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
un rol tot mai important. Combaterea biologică a agenților fitopatogeni se poate realiza în prezent prin bacteriofagie, hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
un rol tot mai important. Combaterea biologică a agenților fitopatogeni se poate realiza în prezent prin bacteriofagie, hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Descifrează codul genomic al bacteriei Haemophilus influenzae și participă la decodificarea genomului uman în grupa Celera, creată în 1998. Conduce Institutul de genomuri sintetice împreună cu J. Craig Venter 82, unde realizează genomul sintetic al unui virus intitulat Phi X 174 bacteriofag. Se angajează în realizarea de "combustibil biologic" prin recombinarea algelor cu alte organisme, la scară industrială. James Watson, Francis Crick și Maurice Wilkins descoperă structura acidului nucleic, conținătorul bagajului genetic al celulei, fapt pentru care devin laureați al Premiului Nobel
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
chlamidiile și PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 48 mycoplasmele sunt rezistente la betalactamine. Mecanismele rezistenței genetice dobândite pot fi cromozomiale, prin mutații la nivelul cromozomilor, sau extracromozomiale, mediate de fragmente autonome de ADN bacterian de tipul plasmidelor, transpozomilor și bacteriofagilor. Cele mai frecvente consecințe ale mutațiilor genetice sunt modificările proteinelor ”țintă” pentru antibiotice, scăderea permeabilității învelișului bacterian, blocarea activării antibioticelor administrate ca precursori inactivi, efluxul unor compuși periplasmatici sau din interiorul celulei bacteriene. Rezistența la beta-lactamine se dezvoltă prin mecanisme
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Gram, aspectul morfologic este de bețișoare cu capete îngroșate, în care se evidențiază granulații metacromatice, dispuse în formă de litere chinezești. Tulpinile izolate la om pot avea fenotip toxigen (tox+) sau netoxigen (tox-), capacitatea de toxigeneză fiind transmisă prin intermediul unui bacteriofag. Toxina tulpinilor toxigene este factorul principal de virulență al C. diphteriae. INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 95 C. diphteriae rămâne cantonat la poarta de intrare, unde se multiplică și produce fenomene inflamatorii locale caracteristice, edem și false membrane. Toxina produsă la poarta
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
bacteriile gram negative sunt rezistente la vancomicină, chlamidiile și mycoplasmele sunt rezistente la betalactamine. Mecanismele rezistenței genetice dobândite pot fi cromozomiale, prin mutații la nivelul cromozomilor, sau extracromozomiale, mediate de fragmente autonome de ADN bacterian de tipul plasmidelor, transpozomilor și bacteriofagilor. Cele mai frecvente consecințe ale mutațiilor genetice sunt modificările proteinelor ”țintă” pentru antibiotice, scăderea permeabilității învelișului bacterian, blocarea activării antibioticelor administrate ca precursori inactivi, efluxul unor compuși periplasmatici sau din interiorul celulei bacteriene. Rezistența la beta-lactamine se dezvoltă prin mecanisme
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Gram, aspectul morfologic este de bețișoare cu capete îngroșate, în care se evidențiază granulații metacromatice, dispuse în formă de litere chinezești. Tulpinile izolate la om pot avea fenotip toxigen (tox+) sau netoxigen (tox-), capacitatea de toxigeneză fiind transmisă prin intermediul unui bacteriofag. Toxina tulpinilor toxigene este factorul principal de virulență al C. diphteriae. C. diphteriae rămâne cantonat la poarta de intrare, unde se multiplică și produce fenomene inflamatorii locale caracteristice, edemul și falsele membrane. Toxina produsă la poarta de intrare difuzează în organism
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
al unei lucrări separate), dintre care: a. genul bacteriei: francisella, gardnerella, haemophilus, legionella, moraxella etc; b. însușirea: bacterioid; bacterian; c. proprietatea: bacteriopexic; bacteriostatic; d. scopul: bacteriotrop; e. efectul: bacteriotoxină; f. substanța: bacteriocine; g. agentul: bactericid; h. virusul care parazitează bacteriile: bacteriofagul. Bacil: metaforă generică Dezvoltă următoarele tipare cognitive: a. caracteristici și "istoria" conceptului: bacil Bordet-Gengou; bacil Ducrey; bacil Hansen; bacil Koch; bacil Pfeiffer etc. b. boala pe care o determină: bacil piocianic, bacil tific, bacil tuberculos etc. În limbajul medical, coerența
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
premiul Nobel, 1978), izolarea câtorva virusuri oncogene animale și umane. B. EPOCA GENOMICĂ a început în 1970, odată cu lucrările chimistului molecularist belgian Walter Fiers (n. 1931). Acest cercetător a adus, încă din 1962, o contri buție notabilă la descifrarea genomului bacteriofagului phi X 174,90 pentru ca în 1972 să întreprindă, împreună cu colaboratorii săi un studiu de secvențio nalizare a genei ce codifică proteina de înveliș a bacteriofagului MS2. Numele de genomică a fost introdus în știință de către Thomas H. Roderick. El
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Acest cercetător a adus, încă din 1962, o contri buție notabilă la descifrarea genomului bacteriofagului phi X 174,90 pentru ca în 1972 să întreprindă, împreună cu colaboratorii săi un studiu de secvențio nalizare a genei ce codifică proteina de înveliș a bacteriofagului MS2. Numele de genomică a fost introdus în știință de către Thomas H. Roderick. El definea prin acest termen o nouă disciplină de mapare-secvenționalizare a ADN ce include analiza bioinformatică a tuturor informațiilor și tehnicilor care pot realiza acest obiectiv. Reiese
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
la eucariote. Cum s-a mai precizat, aceste „pachete de ADN“, cu un primer ARN la 5' terminus, au fost evidențiate în 1968 de soții Reiji și Tsuneo Okazaki, în timpul studiilor pe care le făceau asupra replicării ADN-ului unor bacteriofagi ADN în celulele de E. coli. În ce privește catena înaintată leading strand (registrul inferior), ADN polimeraza delta (δ) clădește așezând nucleotidele în mod continuu, pe catenă neexistând goluri. Pe parcursul întregului proces al replicării ADN, în orice împrejurare în care apare necesitatea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]