24 matches
-
prețioasă, o antologabilă tratare livrescă a iubirii ca poem, în care Shakespeare, Byron și Heine sunt invocați spre a defini erosul vampiric, delirant și pervers. Și din Ion Minulescu se reproduce, în deschiderea numărului 4, Romanța unui rege asiatic, o badinerie cu recuzită macabră, pe motivul amorului sadic criptat în statuile feminine dintr-un parc, văzute ca „o sută de poeme trăite-n altă lume”. Notabilă e și inserarea, alături de textul minulescian, a poemului Tanit de Iuliu Cezar Săvescu, precursorul simbolist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
vădesc și meșteșug, ceea ce le-a asigurat succesul. Tipărită postum, în volumul Opere complete (1920), piesa La 30 de ani - poate după Paul-Bernard Rosier -, un amestec de farsă și vodevil, s-a jucat stagiuni de-a rândul. Tonul surâzător, de badinerie, este acela care convine cel mai mult comediografului, cum se întâmplă în sprințara idilă Dragoste de cioban. În schimb, Lizi („Convorbiri literare”, 1894) este o melodramă întocmită după regulile genului (lacrimi, taine, dezvăluiri senzaționale). P.-M. e un scriitor cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
delir fantasmatic”, beție, veninuri, filtre erotice, nevroze, aiurări agonice florale ca la D. Anghel, triade și majuscule magice ca la Maurice Maeterlinck și Ion Minulescu - „trei cerșetoare: Visul, Dragostea, Durerea” -, pastelul impresionist, cu cețuri irizate și „cocorii pistruind paloarea serii”, badinerii rococo, pantofi de mătase, Pierrotul alb etc. Nou e însă personajul liric, insolit pentru spațiul românesc, marcat sensibil de lectura Contesei de Noailles, la care trimit nu doar accesele de superbie, îndrăzneala imaginilor senzuale, scepticismul religios și chiar apostazia, plânsul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
literatura română, revelează structura acestei personalități de tip estet, creator de stil în integralitatea manifestărilor sale. Aici contează înainte de toate modul rostirii, iar acesta este singular în epocă: o scriitură dezinhibată, unde se trece cu eleganță de la registrul grav la badinerie, de la solemnitate la familiaritate, unde, în locul unei severități profesorale, sunt preferate tonul bonom, gluma, persiflarea și autopersiflarea. Valorificând modele livrești și populare în ingenioase alternări lexicale, O. realizează, prin cizelarea relației dintre cuvinte (arhaice, populare, neologice), efecte neașteptate, de un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
face ca unele stihuri să fie puse și pe note. Poetul era, în fond, ca și prietenii săi I. Păun-Pincio și D. Anghel, un sentimental meditativ, atras când și când de detașarea ironică a lui Alfred de Musset ori de badineria lui Heine, din a cărui operă a și tradus. Avea, de asemenea, afinități cu Arvers, al cărui Sonet îl tălmăcește în „Lumea ilustrată” (1891). Meșteșugar al versului simplu, laconic, muzical, poetul își conturează sentimentele în piruete verbale grațioase, ca mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287230_a_288559]
-
de veleitari. Inutil să mai adaug că „poezia” frizerilor, croitorilor, plutonierilor majori e omagială, cu „sentimente alese” pentru partid, pentru „Tovarășul” și „Tovarășa”. *Nu o dată, Carmen se comportă ca „une petite aguicheuse”, adică provocator, șocant, mai ales sub aspect verbal. Badineriile, picanteriile, tachineriile, formulările sale explicite țin de un anume „program”. Prin ele vrea să demonstreze - întrucît presupune că unii s-ar mai îndoi de asta - că e „fată deșteaptă”, independentă, emancipată, puternică. în biroul nostru, telefonul e pe masa mea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
jocului cinematografic. Astfel privită, povestea se transformă într-un de-a v-ați ascunselea amoroso filosofic, o hârjoană a sensurilor ce se cer căutate tocmai pentru că nu sunt deloc căutate ! și a simțurilor. Cele trei personaje principale participă la o badinerie a cărei miză este enormă (există ceva mai important decât dragostea ? !), ca și cum n-ar ști despre ce este vorba și fermecător de neatenți la miza/mizele politico-poltroniste din jur Și, chiar dacă finalul îl aruncă pe fiecare în parte pe un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
divulgînd un secret "misionarism", alternează cu secvențe jucăușe, autoironice. Stăpîn pe un discurs suplu, Adam Puslojiš evită redundanța sforăitoare, aerul de superioritate fără fisuri, acceptînd a se relativiza, a glumi cu sinele său spre a dobîndi încrederea cititorului. Cu o badinerie funebrală: "în curînd / în curînd fraților / în curînd fraților mei buni / aici va rămîne doar un fir // de țărînă aurită!" (La țară, strategic vorbind). Sau cu o modestie agrestă: "În tinerețe, / aveam ambiție, dar între timp / prin mine au trecut
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
de concert Ad absurdum, în execuția solistică a trompetistului Serghei Nakariov, a cărui virtuozitate a atins cote ale incredibilului - staccate, de 10-12 pe secundă - și asta practic continuu, conferind sensul Ulpiu Vlad spectacular al dina- micii acestei partituri, poate o badinerie, poate un perpetuum mobile. Missa pentru orchestră mare de Jorg Widman ne-a plasat pe planul unei creații simfonice importante, ca expresie a forței conceptului de emoție, care aduce revelații inclusiv prin implicarea unor larg dimensionate mulțimi de timbruri, de
Concert de muzic? contemporan? by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83428_a_84753]
-
capacitați privind penetrarea spațiului spiritual al acestei partituri. Finalul, de-a dreptul șocant, juxtapune vehemența adresării din refrenul rondeau-lui și concluzia lucrării, moment ce induce, în sens diametral opus, descumpănitor pentru noi, o atmosferă cu totul detașată, în ton de badinerie, atmosferă ce contrazice fundamental întreaga problematică a lucrării. A fost o farsă? A fost nevoia de a ieși la suprafață, spre lumină? Este unul dintre paradoxurile geniului mozartian, un paradox pe care, în finalul lucrării, Mihaela Ursuleasa îl formulează în
Cu Horia Andreescu și Mihaela Ursuleasa ..."a new look" al clasicismului vienez by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8682_a_10007]
-
originalitatea n-a fost mai niciodată un criteriu. Câtă vreme avem în față doar prima parte a consistentului studiu referitor la acești corsari fără simbrie, merită să dăm cazuisticii ce-i al ei. Adică aerul relaxat, de tabloid inteligent, de badinerie înaltă și de surpriză antologică. Orice plagiat descoperit și împărtășit public sfârșește - mai devreme sau mai târziu - în uitare. Cine se mai obosește să revină asupra jenantei povești legate de Eugen Barbu și al său - vorba vine - Incognito? Cine mai
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
studiu dedicat antiutopiei, destule oaze de relaxare exersate întâi în publicistică, formulări memorabile amintind de foiletoanele lui Alexandru Dobrescu sau de o parte din gazetăria sprintenă a lui Marin Sorescu. Demne de a fi reținute - ca pasaje seminarative sau ca badinerii inteligente - și mai rar ca sintagme tăiate cu finețe geometrică, numeroase dintre glosele descriptive ale lui Crețu fac cu ochiul cititorului. Și nu neapărat în chip inocent. Întrevăd, însă, în această înclinație - unii ar numi-o nativă - o formă de
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
un damf de caricatură neizbutită, în cuprinsul căreia un filosof e trădat de natura sa intimă: Unamuno e un cabotin care savurează ridicolul unor personaje în care se regăsește într-o măsură îngrijorător de mare. E aici un miros de badinerie, de glumiță spusă cu scopul unui amuzament îngust, Unamuno făcînd figura unui bufon afectat care se simte mult mai bine printre arlechini decît printre idei. și apoi lipsește perspectiva, unghiul de la înălțimea căruia lipsa virtuozității literare să fie compensată de
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
cu noimă, pe un ultim titlu, " Sub ochii femeii", revistă scoasă chiar de scriitoarea în discuție. În punctul de cumpănă al medalionului, Florin Faifer se repliază, spre a-și motiva prevenitor-ironic cea de a doua parte a prezentării, o veritabilă badinerie. El scrie: "O prozatoare talentată șMacedonski o spuseseț, dar de care câtă lume, astăzi, are habar? Ca pe atâția alții, măcinișul timpului nu a cruțat-o nici pe Lucrezzia Karnabatt. Încerc, așa cum am mai procedat cu scriitori de altcândva, să
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
la Societatea Română de Radio. Cultura muzicală clasică a Ramonei Horvath i-a permis lui Iancy Körössy să continue relaționarea creației culte europene cu jazz-ul. Aranjamentele și improvizațiile pe tema părții I din Simfonia nr. 40 de Mozart, a Badineriei din Suita a II-a de Bach, a părții a III-a din Simfonia a III-a de Brahms pot constitui oricând material de studiu în învățământul muzical superior (cel puțin la clasele de jazz). Impresia constantă de armonie a
CREA?IE ?I DESTIN - IANCY K?R?SSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
constă vocația poeziei, raportul dintre regulă și invenție în literatură, poezia pastorală etc. etc. - teme ce evocau deja, în epoca romantică, o literatură deja apusă. Pe aceste teme, în fond anoste și specioase, Grigore Alexandrescu se pricepe să construiască nesfîrșite badinerii. Poezia devine la el o scuză pentru a-i trata familiar pe marii boieri, altfel inaccesibili în lumea concretă, precum Ion Cîmpineanu ori Iancu Văcărescu, transformați în interlocutori ca oricare alții prin artificiul poetic al epistolei ("Prietene, mai ții minte
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
cripta din podul casei și vine / îngerul un porumbel care veghează deasupra". În cazul lor poate interveni o resurecție adecvată: "spre deosebire de oameni obiectele uneori reînvie / cînd bunica îndrăgește cuvîntul majolică să zicem"(Dialectică ). Absurdul apare abordat cu un aer de badinerie ce-l introduce în circuitul experiențelor acceptabile : "Aerul e dulce răsucesc ușor între degete ismă și spun / e bine că pe aici va trece curînd și factorul poștal / vom descifra împreună adresele peștilor și toată / semnificația liniștei" (Timp străvechi și
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
aparentă fragilitate dacă privim din unghiul tehnologiei superioare pe care o reprezintă Batman, cu forța de persuasiune a unei inteligențe prelucrată ludic, cinic, care detectează și cea mai mică slăbiune umană, iar Heath Ledger își trece personajul nu o dată prin badineriile histrionice ale unui zanni din Commedia dell Arte. Cine, sau mai precis, ce este Jokerul? La jocul de cărți este acea carte care poate înlocui orice altă carte, nu are o identitate a sa, iar pe fața ei avem întipărită
Ordinul cavalerului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8220_a_9545]
-
muzica lui Cage s-a prelungit parcă în lucrarea lui Dan Dediu, Naufragi nr. 4, unde flautul debutează în spirit clasic, pentru a...naufragia în lumea modală și a ritmurilor repetitive, cu accente algoritmice pregnante, tipice autorului, în cea a badineriei preclasice sau a „silabisirii” discursului, echivalentă a recitării fragmentate din partitura anterioară. Vladimir Scolnic și-a dezvăluit, în Incertitudini pentru fagot (p.a.a.), preocupările referitoare la calitățile și intensitățile sunetelor și la polifuncționalitatea acestora. Timbrul de obicei morocănos al fagotului
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
Dacă ultima Scrisoare a lui Negruzzi este compusă într-o curată limbă "spargă", Odobescu practică și el, cu naturalețe, intertextualismul, instalîndu-se mimetic în modele pe care le secătuiește de expresivitate în folos propriu. Ludic, ironic, înnobilînd prin virtuozitate și erudiție badinerii și bagatele, autorul falsului Tractat de vînătoare își creează capodopera din mai nimicul unui pretext. Pseudokinegetikos se naște din negații juxtapuse, cu liant sigur în divagația eseistică. Iar eseul fiind, în accepția lui T. Vianu "poezia ideilor", nimic nu pare
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
de la sine, să treacă timpul prin el. Discutabilă încadrare! Dar destul de eficientă pentru corecta înțelegere a regulilor care determină o carte atât de bizară ca Roșul ușor e rozul iluzor. Singurul rezultat - căci despre deznodământ nu poate fi vorba - al badineriei spirituale întreținute de cei va fi buna administrare culturală a câtorva ore petrecute, aproape accidental, împreună. Este și motivul pentru care finalul volumului survine, de fapt, o dată cu reușita lingvistică de la pagina 116. S-ar putea să avem, acolo, cel mai
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
un trofeu și îl dispută cu cinism. Cinic e și el atunci când trece de la una la alta fără mustrări de conștiință, dând vina pe câte-o eclipsă de moment. Le face cu egală dispoziție declarații pătimașe și le servește exact badineria filozofardă de care au nevoie. Nici măcar prea consecvent nu e: le impută lipsa de profunzime erotică, le acuză de vid sentimental, dar se dovedește, el însuși, incapabil să-și asume onest, până la capăt, o relație. E, aceasta, doar una dintre
Zăpezile de-acum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3110_a_4435]
-
neacceptîndu-și nemijlocit subiectul, își cîștigă dreptul de-a nu-și accepta nemijlocit nici obiectul. Jocul cu sine al ființei are loc prin intermediul genericului Adam. Situarea sa amuzată între categorii și forme ale materiei introduce grația unei metafizici care cedează pasul badineriei: "Adam se-ntinsese în iarbă/ Jumătate lucru verde-nisipos,/ Jumătate ființă murmurînd/ Cerul de ce e prea jos. ( ...) Adam era lipit pămîntului/ Și cum nu știe a visa/ El adormise ca un mormînt/ Pe umbra tulbure a sa.// Domnule somnule ce naibii
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
lăsat sugestionată de analiștii de ocazie și de nechemații lor subiecți de pe trotuar? Nu e cazul. Aici, nefericitul optativ nu are ce căuta. 16 august De revenit, încă o clipă, la România diletantă, conceptul meu, pe cît de lejer ca badinerie publicistică, pe atît de dramatic în datele lui reale. Unul dintre cazurile notorii de vocație ce se respectă pe sine, dincolo de trilurile de sirenă ale tuturor tentațiilor, e al poetului Gellu Naum. Cîteva bune decenii cele ale răului comunist omul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]