51 matches
-
dansatoare orientală. În rîndul al doilea, un tip voinic, cu șapcă pe cap, cu o mustață și un cioc care îi maschează oarecum trăsăturile mongoloide, roșu din pricina alcoolului și a înfierbîntării, bate din palme și aprobă cu voce tare unduielile baiaderei...»10) Tzara, foarte discret în această privință, a făcut totuși cîteva precizări, în 1959, la microfonul BBC-ului: «Pot spune că l-am cunoscut personal pe Lenin la Zürich, am jucat șah cu el. Dar, spre marea mea rușine, trebuie
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
trăsură. Respectuos, Spilka lăsa caii la pas, să nu-i clintească somnul, și o ducea la el acasă, unde-i așeza patul ca-n noaptea nunții. Numai că se întâmpla ca, în vârtejul sfântului păcat, să dea și de-o baiaderă cu un repertoriu mai bogat, ce scula muscălimea din somn. Pune-te apoi în locul lui Spilka, reașezat în corul cântărilor blajine... La ceai, cu ochiii în pământ, suporta dojenile spânilor, după ce femeile, petrecându-și basmalele peste ochi, se retrăgeau rușinoase
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
ca și ansamblul Operei Naționale București, s-au prezentat, la această premieră, la un nivel remarcabil. Observasem și consemnasem calitatea din ultima perioadă a întregii companii de balet a Operei, cu ocazia spectacolului dat la București de Alina Cojocaru cu Baiadera și m-am bucurat când Gelu Barbu mi-a confirmat în--tr-un anume fel părerea, când a văzut, nu de mult, aceeași companie, tot cu Alina Cojocaru, dar în Giselle, la Madrid, subliniind că balerinii noștri s-au prezentat acolo mai
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
Liana Tugearu Nu cred că m-aș fi dus să revăd Baiadera, un spectacol neinspirat, lipsit de poezia romantică proprie altor balete de secol XIX, precum Giselle sau Lacul lebedelor, plin de fapt doar de clișee romantice, dar nu mă puteam lipsi de bucuria de a o revedea dansând pe delicata și
Mâinile care cântî și vorbesc by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8871_a_10196]
-
lebedelor .Fusese impecabilă ca tehnică, o tehnică situată la cel mai înalt grad de performanță. Dar, pe parcursul celor patru acte, nu tresărisem nici măcar o dată, emoționată de un gest personal care să îmi dezvăluie o cută ascunsă a sufletului ei. La Baiadera, suport cel mai greu actul doi, atât datorită muzicii lui Ludwig Mincus, cât și libretului, o nefericită pastișă după actul doi din Giselle, și nu mai puțin datorită coregrafiei -de astă dată neinspirate - a lui Marius Petipa, readaptată și regândită
Mâinile care cântî și vorbesc by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8871_a_10196]
-
lângă mahăr,/ Însă toți sunt ca de abur, încât poți vedea prin ei/ Largi spătarele la scaun, înflorate-n lemn de tei./ Toți se râd, vorbește-ntruna și închină des păharul,/ Dară însă nici un sunet nu întunecă cleștarul/ Liniștei desăvârșite. Baiadere mișcă fese/ Străvezie, rod ciolane străvezie pre subt mese/ Străvezii zăvozi; țâganii pă vioară trage-arcușul,/ Dară parcă-ar trage vată preste strunele ca plușul.../ Vrajă e,-ngână Manoli./ Nu, prietine, nu-i vrajă./ Ce-i Puterea decât ceață, ce-i
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
șaluri, ceramică, argilă de spălat părul, piei pentru truse de scris. Tatăl meu se instala la Benares, iar pe fratele său îl trimise să umble prin alte orașe ale țării în scopuri comerciale. În curând, tata se îndrăgosti de o baiaderă, dansatoare în templul Lingam pe nume Bugam Dasi. Rolul ei consta din executarea dansurilor ritualice în fața marii statui a zeului și din a se ocupa de serviciul sanctuarului. Era o fată sociabilă, cu tenul măsliniu, cu sânii în formă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
de serviciul sanctuarului. Era o fată sociabilă, cu tenul măsliniu, cu sânii în formă de lămâie, cu ochii mari turcmeni și sprâncenele subțiri aproape împreunându-se, între care își punea o aluniță artificială roșie. Mi-o reprezint destul de bine pe baiaderă, mama mea, în sari de mătase colorată, brodat cu aur, fața și pieptul descoperite, un fular de brocart aruncat pe părul greu, la fel de negru ca noaptea cea veșnică; avea cocul înnodat la ceafă; brățări îi împodobeau încheieturile mâinilor și gleznele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
pe care o executau bărbații goi, cu turbane pe cap. Muzică plină de o semnificație profundă, în care se regăseau toate secretele magiei, superstițiilor, viciilor și suferințelor popoarelor Indiei. Pe parcursul mișcărilor sale armonioase și al chemărilor senzuale, al gesturilor hieratice, baiadera se desfăcea ca o petală de trandafir. Fremăta pe toata lungimea umerilor și brațelor, se înclina, se ridica din nou. Ce impresie puteau să-i facă tatălui meu toate mișcările sale, care comportau sensuri nepătrunse și vorbeau un limbaj mut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
păstrate în camerele copiilor, unguente necunoscute, provenind din ținuturi unde supraviețuiesc obiceiuri străvechi. Fără îndoială că acest miros îl aveau și infuziile mele. Toate astea au ațâțat reminiscențele refulate pe care tatăl meu le purta cu el. Devenise nebun după baiaderă, atât de nebun, încât se converti la religia ei, la religia templului Lingam. După un timp, tânăra femeie se trezi însărcinată și fu alungată din templu. La puțin timp de la nașterea mea, unchiul se întoarse la Benares și, la rândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
tânăra femeie se trezi însărcinată și fu alungată din templu. La puțin timp de la nașterea mea, unchiul se întoarse la Benares și, la rândul său, ca și cum impulsurile lui ascultaseră de aceleași legi ca acelea ale tatălui meu, se îndrăgosti de baiaderă. Profitând de asemănarea fizică și morală cu tatăl meu, ajunse repede la țintă. Dar mama descoperi totul. Ea le declară că îi va părăsi pe amândoi, în afară de cazul în care acceptă să se întreacă la proba cobrei, situație în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Iată din ce consta încercarea: tata și unchiul urmau a fi închiși, cu o cobră, într-o încăpere obscură. În mod normal, atunci când cel mușcat de șarpe va striga, îmblânzitorul ar deschide ușa și l-ar elibera pe celălalt, căruia baiadera i-ar deveni soție. Înainte de fi închis în hrubă, în compania fratelui său, tatăl meu o rugă pe baiaderă să mai danseze o dată în fața lui, să imagineze dansul sacru al templului. Ea consimți și dansă în sunetul flautului îmblânzitorului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
În mod normal, atunci când cel mușcat de șarpe va striga, îmblânzitorul ar deschide ușa și l-ar elibera pe celălalt, căruia baiadera i-ar deveni soție. Înainte de fi închis în hrubă, în compania fratelui său, tatăl meu o rugă pe baiaderă să mai danseze o dată în fața lui, să imagineze dansul sacru al templului. Ea consimți și dansă în sunetul flautului îmblânzitorului de șerpi, la lumina torței. Mișcările pe care le făcea mama erau armonioase, încărcate de o semnificație profundă; aluneca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
scânteietori, imaginea dinților otrăviți, a corpului său, a gâtului lung care se termina într-o excrescență sub formă de lingură, dominată de un cap minuscul, spaima făcură ca unchiul meu să iasă din hrubă cu părul alb. Fidelă angajamentului ei, baiadera îl luă de bărbat. Gândul cel mai îngrozitor a fost că nu s-a știut niciodată cine a scăpat, tatăl meu sau unchiul. Într-adevăr, proba zdruncinase spiritul supraviețuitorului, nefericitul nu-și mai amintea nimic în legătură cu trecutul său. El nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
n-au lăsat urme adânci în mine? Nu eram direct interesat de această întâmplare? De atunci, n-am mai fost decât o gură în plus, un străin. În sfârșit, unchiul - sau tatăl meu - reveni la Rey pentru treburile lui, cu baiadera și cu mine. Mă încredință surorii sale, mătușa mea. Doica mi-a spus că, în momentul despărțirii, mama i-a încredințat mătușii mele, rugând-o s-o păstreze, o sticlă de vin roșu amestecat cu venin de cobră, pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Doica mi-a spus că, în momentul despărțirii, mama i-a încredințat mătușii mele, rugând-o s-o păstreze, o sticlă de vin roșu amestecat cu venin de cobră, pentru mine. Ce amintire mai prețioasă putea să-i lase o baiaderă fiului ei? Vin roșu, elixir de moarte, dătător de liniște eternă! Ea însăși se poate să-și fi stors viața ca pe un ciorchine de strugure, lăsându-mi mie sucul, amestecat cu otrava care îl omorâse pe tatăl meu. Înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
și înfricoșătoare era! Pe ea se vedea un bătrân cocoșat, asemenea yoghinilor din India, cu capul înfășurat într-un turban. Era așezat sub chiparos, iar în mâini ținea un fel de sitar. În fața lui, o tânără frumoasă care semăna cu baiadera, dansatoare în templele Indiei. Încheieturile mâinilor ei erau încărcate cu lanțuri și părea constrânsă să danseze în fața bătrânului. Îmi imaginam că poate îl aruncaseră pe bătrân într-o celulă tenebroasă, împreună cu un naja, și el ieșise, având barba și părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
yoghinilor din India. Îmbrăcat într-o aba, cu capul înfășurat într-un turban, își ține pe buze degetul arătător de la mâna stângă, înghețat într-o atitudine care exprimă mirarea. În fața lui, o fetiță, îmbrăcată în haine negre, lungi, poate o baiaderă, dansează cu mișcări ciudate. Ține în mână o floare de nufăr. Un curs de apă le separă pe cele două personaje. Ghemuit pe covorul meu de opiu, îmi lăsam toate gândurile negre să se risipeacă în fumul subțire și celest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
găleată. - Ce fac eu aici? Nici nu cred... Mă prostituez, asta fac! Mă vând pe niște milioane, da’ nu-n bordel, ci-n biserică! Gata, mă duc să-i pictez căprioare cu troscotu-n bot, pe bunică-sa pe post de baiaderă, cu salbă la gât, cu struguri pe șolduri și nuferi în buric lui Cristinel al doilea, la Ciurea. Poate asta merge! Îi fac palatu’ gigea, să crape fierea-n dușmani, să dea oftica-n vecini, să mor io! Măcar acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
din lacrimi, clarul curcubeu./ Suspin de sfinx pe lira unui zeu." Nu există pînză să nu se destrame, nici fericire pe care morbul să nu o roadă: Vapor a sărbătoare pavoazat/ cu șobolani de ciumă invadat;/ Un parfumat salon de baiaderă/ în care stă la pândă o panteră..." (Imagini pentru o iubire fericită, VI). Luciditate? Neîncredere în promisiunile lumii? Fapt e că, trecuți prin toate atrocitățile, învățați să le admitem ca pe faptul divers, ne electrocutează, totuși, delicat, și cu atît
Pînza Penelopei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7608_a_8933]
-
Țene, MIRON MANEGA. Rebelul dogmatic și Generalul MIRCEA CHELARU, toate în colecția ”destine contemporane”, ample monografii-document, cărți care au coadnat adică s-au dezvoltat împreună, unindu-se parcă într-o scriere batardă (rondă), deasupra tuturor postându-se autoarea, o adevărată baiaderă indiană dansând deasupra flăcărilor, coerede (moștenitor colegatar), împreună cu poporul său, al trudei colective a corifeilor acestora. Cărțile sale despart parcă într-un clivaj destine, în direcții determinate într-o uriașă pictogramă genial coroborată, fiecare în parte devenind un apolog urmașilor
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
văile s-au făcut deal și-am umblat ca un nebun precum veșnicul dedal ce trecea prin labirint fără nici un ideal și acum mă-ntreb adesea de-ai fost tu sau vreo himeră vis nebun de os domnesc căutând vreo baiaderă o frăguță de fecioară prinsă-n al dragostei foc care s-a pierdut prin lume fără urmă de noroc cad din norii zmeurii porumbeii toamnei reci s-au făcut iarbă uscată vechile noastre poteci de-abia te mai văd prin
POVESTE ROMANTICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360975_a_362304]
-
Ediția nr. 455 din 30 martie 2012 Toate Articolele Autorului din adânc de ani izvodul păsări albe de lumină zboară toate fără vină și gătindu-le exodul, celor care se petrec dintr-o sferă-n altă sferă ispitiți de-o baiaderă printr-un antic templu grec; că venim de unde nu e altceva decât mister singurul din falanster și-acela bătut în cuie! și ne ducem iarăși unde bâjbâind pe câte-o treaptă nu vom ști ce ne așteaptă fiindcă mintea nu
ÎNCOTRO MERGEM, DOAMNE? de ION UNTARU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354814_a_356143]
-
DE AZI! Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Frământările de azi! Poetei AP Ne frământăm adesea în tăcere Nepăsători când pietrele suspină Le ignorăm durerea în surdină Și savurăm dansuri cu baiadere Chiar de vibrăm la cântul de vioară Și ne lăsam, în vis, purtați de vrajă Privim în gol când soarele coboară Uitând iubirii să-i rămânem strajă! Greșind cărarea care ne conduce Spre cel ales să îi cedăm căldură Extenuați
FRĂMÂNTĂRILE DE AZI! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368205_a_369534]
-
Ediția nr. 502 din 16 mai 2012 Toate Articolele Autorului din adânc de ani izvodul păsări albe de lumină zboară toate fără vină și gătindu-le exodul, celor care se petrec dintr-o sferă-n altă sferă ispitiți de-o baiaderă printr-un antic templu grec; că venim de unde nu e altceva decât mister singurul din falanster și-acela bătut în cuie! și ne ducem iarăși unde bâjbâind pe câte-o treaptă, nu vom ști ce ne așteaptă fiindcă mintea nu
ÎNCOTRO MERGEM NOI, DOAMNE? de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358419_a_359748]