58 matches
-
contribuia grozav la succesul lui. Există o frumoasă pictură veche olandeză, unică, pe care am văzut-o într-o galerie italiană, înfățișând un bătrân ce pășește pe un câmp pustiu, îngândurat, în timp ce un hoț vine în spatele lui și îi taie baierile pungii. Bătrânul, înveșmântat în negru, se gândește probabil la Cetatea Domnului, însă are totuși un nas cam lung și pare prea mulțumit de visarea lui. Însă ce te frapează la hoț este că este închis într-un glob de cristal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
semn să scot gluga de pe capul vulturului și să îi dau drumul din strânsoare. Am făcut un salt, Bizcocho a pornit la vale, pe solul plin de pietre care se rostogoleau, iar Caligula îmi strângea brațul cu ghearele; am desfăcut baierile glugii și i-am dat-o jos, am dezlegat și legătura de la picior și el s-a înălțat, înainte, în aerul profund al muntelui, mai sus, către vibrațiile înalte ale albastrului. Venind înapoi și plecând din nou, s-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Stăteam toți patru pe niște baloți de paie În camionul lui Oaie. Ne zgâlțâia de ne amețise și aveam grijă, când vorbeam, să nu ne mușcăm limbile. La tuspatru ne era gândul la merindele din cabină. Într-o traistă cu băieri lungi se Înghesuiseră o grămadă de bunătăți și stomacele noastre, hărtănite de gropile și pietroaiele drumului, Începuseră să suspine dureros după cuvenita hrană. Mai mult, gurile pline de praf ne Îndemnau cugetele către damigeana de zece litri pe care Directorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cal” sau „din coadă de vită” (acestea fiind necesare la legarea obielelor sau ca nojițe la opinci). De asemenea, până de curând, ciobanii suceau cu tocălia lâna în unul, două, până la opt fire, făcând ață groasă de închingat măgarii și băieri pentru desagi. În acest scop, un cioban ținea lâna, iar altul o sucea și apoi o dădea pe tocălie. Această operațiune se putea executa, la nevoie, și de către un singur cioban. Fig. 2 Tocălie (după Vuia) (reproducere după „Zona etnografică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
avea vreo bubă. Pentru descânt se folosește un cuțit înfipt într-o mătură, spunând: „Orbaltul și ceasul rău/ Din creierii capului/ Din fața obrazului/ Din vederile ochilor/ Din auzul urechilor/ Din rădăcina măselilor,/ Din viețile dinților,/ Din inimă, de sub inimă,/ De la baierile inimii/ Din rânză și osânză,/ Din chele și sub chele/ Dintr-o mie de ciocănele/ Cu cuțitul le-oi tăia/ Cu mătura le-oi mătura,/ Cu căița le-oi măsura/ Peste nouă mări negre le-oi arunca./ Acolo să cheie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
luciul demult pierdut. Bătrânul, era uncheșul lui Baltă, frate cu mama lui, Anghelina. După ce se convinsese, că n-a fost urmărit, răsuflă ușurat, și se așeză lângă nepotul său... Scoase de sub boandă, câteva ziare, și, i le întinse. Apoi, desfăcu baierile unei pungi cu tutun, răsuci o țigară, o aprinse tacticos, cu cremenea și amnarul, și trase fără grabă câteva fumuri. El nu se grăbea niciodată. „ - Ce mai este prin sat, moș Angheluță ?!”, rupse Baltă tăcerea. „Apăi..ce să fie, Gheorghiță
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ați face. Dar nu numai despre asta e vorba. Mă Întreb de ce vreți să mai adăugați un argument la părerea mea că goana voastră după bani e plătită, nevinovat, de Natură. Și argumentez. Poate pentru nimic nu-și dezleagă omul baierile pungii ca pentru distracție. Dar locul de pierzanie ocupă un spațiu, indiferent unde ar fi. E un spațiu smuls Naturii, un spațiu interzis lucrului ei, devenirii ei, precum orice șosea, trotuar ori fundație. Mai mult, sau ca un fel de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pregătit suficient mă supăram și nu îmi mai trebuia nici mâncare. Mă înțelegeam foarte bine cu colegii și mă considerau un partener al lor. Am simțit și am primit cu bucurie și cu mândrie respectul ce mi se acorda. Profesorul Baieră care preda matematica, un excelent specialist, dăruit școlii, organiza un Cerc de matematică în cadrul căruia rezolva cu cei mai buni elevi probleme din Gazeta de matematică și fizică pe care apoi le publica. Școala era cunoscută prin performanțele elevilor. Entuziasmul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
pregătit suficient mă supăram și nu îmi mai trebuia nici mâncare. Mă înțelegeam foarte bine cu colegii și mă considerau un partener al lor. Am simțit și am primit cu bucurie și cu mândrie respectul ce mi se acorda. Profesorul Baieră care preda matematica, un excelent specialist, dăruit școlii, organiza un Cerc de matematică în cadrul căruia rezolva cu cei mai buni elevi probleme din Gazeta de matematică și fizică pe care apoi le publica. Școala era cunoscută prin performanțele elevilor. Entuziasmul
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
m-au pipăit de arme În două rânduri și le-am arătat buletinul, din care reieșea că nu sunt terorist. Am stat În cumpănă dacă să cobor În metrou, dar nu mă simțeam pe moment atras de demisolul meu din Baiera Vergului, și n-aveam decât zece minute de mers până la Motănica. * Să-ncerc totuși, deși nu văd ce l-ar putea reține pe Laur acolo, și mai ales cu douăj’ de mii la el... Poate balamucu’ ăsta de Revoluție să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de ceva, căci sînt bune de friguri și de alte boale în cursul anului. Joi seara, în Săptămîna Patimilor, cînd se citesc cele douăsprezece Evanghelii, e bine ca cei care se duc la biserică să facă cîte un nod în baieră* după cetirea fiecărei Evanghelii, și cu acea baieră cu douăsprezece noduri de se va încinge cine are friguri, îi va trece. în ziua de Sf. Gheorghe, spală-te pe picioare pînă în răsărit de soare și te scaldă în acea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de alte boale în cursul anului. Joi seara, în Săptămîna Patimilor, cînd se citesc cele douăsprezece Evanghelii, e bine ca cei care se duc la biserică să facă cîte un nod în baieră* după cetirea fiecărei Evanghelii, și cu acea baieră cu douăsprezece noduri de se va încinge cine are friguri, îi va trece. în ziua de Sf. Gheorghe, spală-te pe picioare pînă în răsărit de soare și te scaldă în acea zi de mai multe ori, că nu vei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec, cingătoare bărbănoc - plantă, merișor bătătură - fir trecut prin urzeală bătucel - plantă, muscă-cîinească beldie - vrej, cotor beleală - jupuitură benchi - zbenghi, semn bîigui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dulce cornurile "încetarea luptei" și chemarea rătăciților. Chiote de flăcăi sunau pretutindeni pe văi, pe când corniștii continuau a cânta "amurgul"... În umbra înserării, supt malul pe care ne aveam așezat cortul, se așeza câte un soldat și ofta greu din baierile inimii. A doua zi în zori trebuia să plecăm. Toată noaptea a durat zvonul taberei, povestirile și cântecile. Flăcăii, în bucuria veștii de întoarcere nu mai aveau somn și astâmpăr. Joi 25 Iunie, plecare din Mircovo. Popas lângă Zlatița la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
această direcție; însă, printr-o predispoziție contradictorie, cădea, de propria lui greu tate, la nivelul unor amănunte cărora le-am putea spune ignobile. Primul impuls era întotdeauna mare, al doilea - mic și josnic. Spiritul îi semăna cu punga: una dintre băieri o ținea generozitatea, cealaltă zgârcenia. Geniul său, făcut totodată pentru scena lumii și pentru o scenă de bâlci, reprezenta o mantie regală îngemănată cu un veșmânt de arlechin. Era omul extremelor, omul care, după 1. Bizareria care a infectat întregul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Cârțișoara rezultat din confluența pârâurilor Bâlea, Valea Doamnei și Laita. Latura de est a satului, Streza, este udată de pârâul Valea Seacă, constituit la rândul lui din pâraie ce aduc apă mai mult în vremuri ploioase și care seacă imediat ce baierile cerului sunt zăvorâte. E vorba de pârâul Donii ce se formează undeva mai jos de hotarul numit Mlaca, pârâul Smeurișului, pârâul Bunii, valea Muntelui și pârâul Secșoara ce adună toate apele văilor de către Arpașul de Sus. Latura de vest, adică
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
țara. Limba noastră-s vechi izvoade, Povestiri din alte vremuri, Ce citindu-le-nșirate Te-nfiori și te cutremuri. Limba noastră-i limbă sfântă, Limba vechilor cazanii Care-o plâng și care-o cântă Pe la vatra lor, țăranii ! (selecții din Alexe Mateevici) B baieră ața cu care se strânge gura cămeșii țărănești la gât bainet baionetă bandă fanfară batăr măcar bătaie război, luptă bârdâcai (a) a căuta ceva rătăcit berte cingători la femei birt crâșmă, locandă blid farfurie din pământ blidariu suport pentru vase
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
au venit din Bucovina cu costumul lor, dar că nu sunt fotografii cu bătrânii pe care i-a apucat în viață. Menționează la costumul bărbătescă chimirul și punga cu ciucuri din piele care se strângea trăgând de ambele părți ale baierei. Că se purta brâu cu ciucuri ne spune Mărioara Foșlea, născută Ignătescu, care așa îl ține minte pe Iftimie Ignătescu - Chifan. Se purtau plete ca cei din Bucovina spune și Andrei Boca. Alte mărturii de la oameni bătrâni în 1960, printre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de desaga în care pusesem relicva și m-am uitat la ea iritat din senin. Fără vreun motiv anume, am decis să i-o arăt lui Adeodato. I-am întins desaga fără să-i spun de ce. El i-a desfăcut baierile și a scos afară legătura de piele pe care eu n-o cercetasem până atunci. A despăturit-o și s-a uitat la bucata de lemn lat cât degetul mare și lung de două palme. - Ce e asta? a întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pâraiele Să curgă șiroaiele Un răzor de vie Ploile să vie! Un răzor de usturoi Să curgă șiroi!” Sătenii îi stropesc cu apă și le dau bani. Se spune că Dumnezeu era impresionat de forța și gingășia copiilor și dezlega baierile cerului, lăsând să curgă ploaia mult așteptată. - Calendarul foilor de ceapă este „confecționat” în preajma desfășurării obiceiurilor de iarnă. Se ia o ceapă mare, se desfac 12 foi (fiecare reprezentând câte o lună a anului), se așează la rând și se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
băgat la cap ! D-aia umblă cu hiposerpilu, cu carbaxinu la ea, cum se ntâmplă ceva, cum înghite. P-ormă e liniștită, n-are grijă. Cât poți, trebuie să-ți ai singur de grije, să te uiți cât te țin baierile și numa atâta să tragi... Că dacă n-ai tu grije de tine, cine crezi c-o să aibă ? Uite și poarta, tot descuiată, uite și motanu năpârlit, tot lângă părul uscat stă. — Ptiu, drace, zâât ! îl țistuie ea. Da al
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-și desfășoare activitatea de binefacere, Bérangè a băgat de seama că nu mai avea geanta în care își înghesuise micul bagaj... de mână și banii, vreo 1200 de euro. Un localnic care avea în preocupări ase- menea îndeletniciri îi tăiase baiera genții și... Era primul contact cu o realitate ce avea să-i ofere și alte surprize. - Vă sfătuim să nu ieșiți seara din casă - i-au avertizat cei ce trebuia să colaboreze cu noii veniți. - De ce? a întrebat Bérangè. - E
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
ne-am robit foalelor și nu ne-am putut înfrâna, să nu gustăm slănina cu ceapă roșie, în timpul programului, că dacă nu mă duceam la traista cu mâncare a lui badea Enea, să-l ajut să-și desfacă nodul de la baieră și la scos merindea și să prânzim în afara amiezii, terminam pușcatul la timp și acuma nu ne mai găseam în măruntaiele cele dușmănoase și pline de puhoaie ale Muntelui Deci, Enea Căpută a priceput spre cine bate șaua Daniel Mărăcinescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
faci la fiecare porția dreaptă, că dacă nu, îți mănânc eu carnea și sângele Și nemairăbdând numai zvâcnetul mâniei și iuțimea cuvintelor, s-a repezit în patru labe mergând pe puntea geamblacului sondei, unde era Enea Căpută și apucând de baiera traistei, unde numai nu începură amândoi a se lupta, ca niște urieși, unul încercând să o țină, altul să o smulgă, de se cutremura sonda, încât mare lucru că nu ne-a aruncat pe toți, jos în Apa cea rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
zis să mănânc o bucată de curea de la geantă și am coborât deci la gențile noastre, care erau legate de fușteii scării, dar acolo am văzut cum curelele de la buzunarele genților, deja, erau mâncate de nu știu cine Așa că, am tăiat o baieră de la geantă, am pus-o să se înmoaie și douăzecișipatru de ore am avut răbdarea de am lăsat-o în apă, dar în zadar a fost, fiindcă tot tare și scorțoasă era, nelăsându-se mestecată între dinți și între măsele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]