58 matches
-
de sânge roșu, magnatul de la Sans-Souci își ridică spre asistența extaziată privirile-i înflăcărate: La școala de spițeri, să știți că am făcut numeroase ore de chirurgie, anunță el, spre a răspunde admirației oaspeților, uimiți de măiestria cu care tăiase baierile groase ale inimii vierului. Băură cu toții, ridicând paharele în onoarea îndemânării maistrului măcelar. Magnatul se grozăvi, răcnind din nou în aerul rece al iernii, cu o indescriptibilă înflăcărare: Vreți să vă fac demonstrația sacrificării unui animal, fără să curgă strop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
palmă.) DĂNILĂ: Na-ți-o frântă, că ți-am dres-o! Halal de tine, Dănilă! Dintr-o pereche de boi de-a mai mare dragul să te uiți la ei, te-ai ales c-o pungă goală. Noroc măcar că are băieri lungi... Mare poznă, măi oameni! Multe boroboațe ai făcut tu, la viața ta, Dănilă, da' asta parcă le-a-ntrecut pe toate! Helbet! Chiar că unde nu-i cap, vai de picioare! Acu' hai acasă și-atârnă punga-n prepeleac. Când a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Am o consăteancă, Ralița, de i-a tras tac’su internet și ne uităm la saitu cu ăia. Io zic că e prostii, da mai poți să știi? Bătrânul se încingea, cu gesturi rare, molcome. Își petrecea centura prin fiecare baieră, pipăind bentița, asigurându-se că nu-i desprinsă. -Așa zice lumea, continuă meseriașul... Dar poți să știi că-i pă bune? Că ăia vine din Baltă, de unde-a inundat cu baraju și zice că l-a-ngropat pă unu acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
probe la locul faptei. Atunci vin cu tine, spuse ea hotărâtă. Ileana era pregătită de excursie. Purta pantaloni și un tricou ușor iar în picioare o pereche de ghete pentru munte. Alături de ea se afla o geantă de umăr cu băieri lungi. Cristi nu protestă prea mult la auto-invitația ei. Ieșiră împreună din casă și se urcară în mașina polițistului. O să mi-l ridic în cap pe taică-tu! spuse Cristian după ce ieșiră din oraș. Să vezi ce scandal voi avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
își văzu mai departe de treabă. Cu mișcări delicate se apucă să scoată calupurile de dinamită din lada de lemn. Ușor, ca și cum ar fi umblat cu ouă, le așeză unul câte unul în traista lui Moș Calistrat. Își petrecu apoi baiera lungă peste cap și ridică de jos mănunchiul de fitil Bikford. Măcar, bine că bătrânul adusese acest tip de fitil. Fitilul de amorsare Bikford, după numele ofițerului naval care îl inventase, ardea cu un centimetru pe secundă, măsurai lungimea fitilului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
celor ce profită de pe urma nefericirilor musulmanilor; aparent fără rezultat, deoarece tarifele pentru traversarea mării continuau să crească din oră în oră. Momeala câștigului adoarme conștiințele, iar momentele când oamenii își pierd cumpătul sunt puțin propice mărinimiei. Resemnați, oamenii își dezlegau baierile pungii, făcând semn familiei să se grăbească. Odată ajunși la bord, se străduiau să-și ferească nevestele și fiicele de promiscuități prea mari, lucru din cale afară de anevoios când se îngrămădeau câte trei sute de persoane pe o tartană care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
tâmpito ? răbufni Golea, zvârlind-o cât colo. Să-l duci la medicină legală, lângă sula lui Terente ? Sau să aduci vreun popă să-l îngroape, să-l vadă lumea cu mătasea-broaștei la gură ? Săltă sacul pe umăr, ținându-l de băieri. — Să nu care cumva să ieși din casă până mă întorc ! șuieră. Abia frigul care pătrunse prin ușa deschisă o trezi pe Melania. Se ridică greu, ștergându-și lacrimile, netezi fața de masă, de parcă ar fi căutat urmele obrazului fratelui
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
se organizau în cete de circa 10- 15 colindători. Ceata avea un conducător, acesta fiind un băiat mai mare. Fiecare colindător avea câte un băț 46 pentru a se apăra de câini și câte o traistă mare agățată cu două „băieri” (mânere mai lungi) pe după gât. De regulă ceata se forma la una din casele colindătorilor. Până la ora plecării gazda (unde se forma grupul de colindători) servea cu boabe de porumb fierte, peste care se punea zahăr sau nucă măcinată
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]