33 matches
-
pruncilor ca să aducă acele vechituri americane la prețuri de navete spațiale și dracu știe câtă șpagă o să le mai iasă și din asta dar tu ești tot inocentă habar nu ai ce gropi or să facă atunci când vor cadea balabustele alea de avioane de care noi nici măcar nu avem nevoie de aceea o să-ți propun să arunci rochița aceea violetă și să apari cât de goală poți când vor zbura acele fiare bătrâne Referință Bibliografică: prea târziu iubito / George Safir
PREA TÂRZIU IUBITO de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Prea_tarziu_iubito_george_safir_1375589340.html [Corola-blog/BlogPost/364195_a_365524]
-
ci chiar și femeile mușcate de o invidie independentă și instantanee. Îi venea atunci să se oprească și să le strige: - Mocofanii, ochii la băiatul. Deschideți măi ambrazurile și holbați văzătorii, cătarea la baza țintei, înălțător zero. Lăsați-vă măi balabustele care v-ați procopsit cu ele pe toată viața și clătiți-vă ochiul magic să vedeți voi prospătură la Zambilica. Vă place indigenilor marfa lui băiatul? Oh, dacă ar fi avut și el un costum de mușchetar ca D'Artagnan
FUGIŢI, MORTUL! de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fugiti_mortul_.html [Corola-blog/BlogPost/348726_a_350055]
-
broșuri, “Botezul bisericesc”, “Biruințele blîndeții”, blagoslovenii, boaite burtoase, babuști bucălate, bolșovici, “Borea, beghi, balvan!”, “Bliat’!”, baloate, bagaje, banițe, boccele, băbătii, babete, baci, bătăuși bezmetici, badea Baboi, bădița Blejușcă, bistrițeni blajini, bărboși, borcoi buzați, “Baragladină!”, boroaice, “bahtă! bahtă! bahtă!”, bubuline, bașoalde, balabuste, borțoase, băgăreți, blegi, buzunăreli, bruftuluială, burdușeli, buchiseli, “Buf, bof!”, “Boule!”, “Beșinos bătrîn!”, “Bătu-te-ar benga!”, bocete, bășcălii, batjocură buruienoasă, baliverne, “Bărbatu-i bine?”, “Bolește”, brașoave, bancuri, bîrfe, bodogăneală, Bombonel bagă bețe Bunicii, Brucan bîjbîie, Bogdan Baltazar bănuiește, barem Băsescu
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Bazar.html [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
bun prieten și creștin, ai spus că nu. - Normal! S-au terminat femeile? Măcar între prieteni să nu sărim calul! (Ce puteam să-i spun? Nici dacă-mi plătea nu m-aș fi culcat cu ea! Ce să faci cu balabusta aia?!) - I-am spus lu' Geta că n-ai vrea să te culci cu ea. - Ești nebun, tu asta discuți cu nevastă-ta? Și ea ce-a zis? (Chiar eram curios). - Eu tocmai de asta râdeam, mi-am amintit: S-
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cel_mai_bun_presedinte.html [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
pe la domiciliu, de prin cele străinătățuri, într-un sătuc sau într-un cătun mai răsărit, din jos de Bărăgan, după o lipsă relativ mai îndelungată. La poartă, primul suflet peste care dă gagiul, este chiar bătrâna lui mamă iubitoare, o balabustă pe jumătate oarbă, surdă, paralitică și căzută zdravăn în mintea puradeilor. După inevitabilele chiote, văietături, îmbrățișări și pupături lăcrimoase, pe mâini, pe cap, pe urechi, pe obraji și direct pe gură, tipul nostru, care mai era și crescător amator de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
bine: iarna făcîndu-și fini și cumetri; în restul anului îngrijindu-se de buna rînduială a turmelor. Mai departe, la Călugăreni, pe malul Bistriței și în apropiere de Piatra Teiului, alt cîrciumar, David, un ovrei de treabă, dar mai cu seamă balabusta sa, care nu știa bine românește, asociau imaginea dispărutului cu firea lui petrecăreață și simpatică; munteanca, adică Vitoria, se vedea nevoită să accepte cu tăinuită bucurie asemenea descrieri, știind că „era om cu harțag la chef”. Este un amănunt cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
am pus să se încalțe și să raporteze că se îndreaptă spre Bouroș! altul poartă numele de om de serviciu, dar serviciile lui privesc hîrtiile de pe jos, nu pe cele în uz, mai bun ritor minoritarul rom în fața femininelor sale, balabusta cu interesantele desuuri roz, altceva decît creața fustă țigănească, să fie români mai buni decît noi, care rupem în alogenia lingvistică pîrtii românești? zece mii, geaba, sănătos, lipsesc guturalele indo-iraniene, la deal și la vale, gata! ori sînt atenuate, personajele mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
este percepută ca un lux ostentativ : „Nu sunt neveste cu haine mai scumpe pe ele, cu mai multe inele la toate degetele, cu blănuri mai scumpe de astrahan veritabil iarna, decât evreicele. Te miri de unde scoate atâția bani pentru luxul balabustei [...] evreul sărăcăcios și trist” <endnote id="(843, pp. 118 și 122)"/>. Despre frumusețea și eleganța fără seamăn a evreicelor scrie la superlativ și călătorul englez Thomas Coryat, În memoriile vizitei sale din 1607 În nord-estul Italiei : „[În sinagogile venețiene erau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fete de jid descuie” <endnote id="(579, p. 547)"/>. În fine, În descântecele de dragoste din Transilvania, când descântătoarea cheamă la ordine un demon feminin Înaripat, ea Îl aseamănă cu o evreică grasă măritată, folosind termenul corespondent În limba idiș (Balabuste) <endnote id="(774)"/>. Lăcustă, lăcustă, Mare balabustă, Pe mine mă ascultă : Fă-l, prefă-l pe ăst voinic Să beie, să mă ieie <endnote id="(260, p. 284)"/>. Atunci când vrăjitoarea româncă vrea să exorcizeze duhurile rele ale bolii, ea le
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 547)"/>. În fine, În descântecele de dragoste din Transilvania, când descântătoarea cheamă la ordine un demon feminin Înaripat, ea Îl aseamănă cu o evreică grasă măritată, folosind termenul corespondent În limba idiș (Balabuste) <endnote id="(774)"/>. Lăcustă, lăcustă, Mare balabustă, Pe mine mă ascultă : Fă-l, prefă-l pe ăst voinic Să beie, să mă ieie <endnote id="(260, p. 284)"/>. Atunci când vrăjitoarea româncă vrea să exorcizeze duhurile rele ale bolii, ea le alungă Într-o „lume de dincolo”, localizată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de filozofie politică. Memorii penitenciare, ediție Îngrijită de Nadia Marcu-Pandrea, Editura Vremea, București, 2001. 772. Grigore M. Jipescu, Suferințele țărănimei și vindecarea lor, București, 1888. 773. Ion-Aureliu Candrea, Poreclele la români, București, 1895. 774. Pentru L.A. Treboniu și I.C. Massim, balabusta Înseamnă „soția unui judan ; se zice mai ales În râs” ; cf. Glosariu, care cuprinde vorbele din limba română străine prin originea sau forma lor, cum și cele de origine Îndoioasă, București, 1871, p. 46. Pentru Lazăr Șăineanu, balabusta este un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
I.C. Massim, balabusta Înseamnă „soția unui judan ; se zice mai ales În râs” ; cf. Glosariu, care cuprinde vorbele din limba română străine prin originea sau forma lor, cum și cele de origine Îndoioasă, București, 1871, p. 46. Pentru Lazăr Șăineanu, balabusta este un „termen ironic”, „luat din graiul evreo-german”, cu sensul de „evreică măritată” (295). Pentru I.-A. Candrea, este vorba de un „cuvânt de origine ebraică, Însemnând «stăpâna casei»” (773). Într-adevăr, este vorba de o corupere În idiș a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
meargă la suflet: Of, mamăăă, mama mea, m-ai lăsat fără cureaaa... Evident, ca vecin o înjuri pe mă-sa că i-a luat cureaua. Mai știi? Poate se spînzura cu ea și scăpa cartierul... La solist se asociază niște balabuste care rag mai delicat și varsă lacrimi că bărbații nu mai au vigoarea de altădată. M-ai lăsat măicuța meaaa, polițistul să mă iaaa... Fir-ai al dracului de polițist! De ce i-ai dat drumul, mă? Nu puteai să cheltui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Sf. Apostoli În nici un caz nu era utilată ca să le execute, dându-le, la rândul său, mai departe tipografiilor din Dudești și Văcărești, În care asu dau de dimineață și până În noapte bieții tipografi evrei, lucrând pe nimica toată, cu balabusta și cu copiii lor, pentru ca „diferențele“ - ei, vezi? aici e aci: diferențele! - să intre pe nemuncite În buzunarul intermediarului cu rezoluția ministerială la mână, adică În buzunarul tricolor al tipografiei Răsăritul, cum și În cel al complicelui său, samsar la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
parlamentul dela Iași. Această anecdotă întrucâtva se potrivește și acuma provinciei Moldovinești. Doresc să nu i se mai potrivească în curând. E o anecdotă ovreiască. Era odată un jidov sărac și năcăjit cu numele Nuhăm, care avea de hrănit o balabustă și o mulțime de copii și neamuri. Trăia cu toți ai lui, într-o căsuță alcătuită dintr-o singură încăpere. În jur, nici ogradă nici șură. Ținea dinaintea ușii trei ființe ca vai de ele, singura avere; o vacă, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
învățătorule, pot să spun că mă pot socoti printre oamenii fericiți de pe pământ. Pot în sfârșit răsufla. Mulțămesc lui Dumnezeu pentru dezlegarea pe care mi-a dat-o prin gura unui înțelept ca tine. Și s-a întors fericit la balabustă. PARTEA a III-a (aproximativ 1932-1936) I [DOCUMENTARE PENTRU "FRAȚII JDERI" (Aproximativ 1932-1934)]* Supt Ștefan Vodă Ion Boureanu comis (6965-6972) Neagu comis (6974-6978) Ilea Huru comis (6979-6992) Grozea comis (6987-6992) Șandru comis (6995-6999) Petrică comis (7000 și sub Bogdan) Zbiarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
două vorbe...” și-a luat avînt una dintre țigănci. Și i-a spus-o: „Hai mă, că ești de la cort, ca și noi!...” Provocat, țigănușul cel fercheș s-a întors către ele. A devenit rău: „Gura, fă, că împuțiți locul! Balabustelor! Trei ca voi nu încap în jumătate de autobuz!” O clipă țigăncile au părut încurcate. Una chiar a roșit. Lumea din jur rîdea în hohote. Dar țigănușul n-a apucat să-și savureze victoria: cea mai în vîrstă l-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
buni, care se întrupau în toate figurile blajine. Cel mai des aveau alte nume. Nenea Nebunelea era Yakul, taurul ăla păros cu coarne mari și față bună. Tanti Justina era Hâca. Și ea era o creatură de treabă, cât o balabustă, care-l salva pe Yak din toate necazurile în care-l vâra Mozol. Pe geniul răului îl chema Mozol, și ăsta era o dihanie ticăloasă care putea chiar să-ți facă bine numai ca să te deruteze. — Noi, băieți, tot neamul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
colo-n coșuleț și câte-o mânătarcă, doar-doar s-o petrece strașnicul Nebunelea de pe cea lume. Dar iată că Barbă-Cot scoase deodată un trist piuit și căzu pe spate: o fiară nemaivăzută i se ivise deodată înainte. Era groaznica și balabusta Hâca, o dihanie înfiorătoare, căreia poporul de prin partea locului i-a dat sumedenie de nume, care mai de care mai firoscoase. Astfel, Hâcăi... Aicea Nea Nebunelea s-a oprit din citit și ne-a întrebat dacă după mintea noastră
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
fotografiază în halul ăsta, ne facem de rîs. Cum poate, domnule, o femeie să iasă așa pe stradă? De ziua Europei! JENI: Să folosesc trusa mea de farduri? MINISTRUL: N-ar fi rău. Cred că ea nici nu are. O balabustă neglijentă. Așa. Dă bine cu pudră că s-a cam învinețit. Ruj ai? Acum e perfect. De n-aș întîrzia la ceremonie! Uite. Nici n-am apucat să-mi beau cafeaua. JENI: Vai! Eu sînt de vină. Am uitat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
inimă bună, vădită chiar și în ochii ei albaștri, lăcrimoși. Dar doamna Sabina Duvid prezintă și un alt contrast interesant. Tip desăvârșit de ceea ce cu un cuvânt inestetic - peiorativ și trivial în intenția cu care e întrebuințat - se numește o balabustă, ea vorbește cea mai neaoșă limbă 1 Mișcare perpetuă (lat.). moldovenească, cu atât mai moldovenească și mai neaoșă cu cât doamna Sabina Duvid, emotivă și înzestrată cu o înflorită imaginație plastică, are un talent înnăscut de a-și exprima ideile
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
au mutat Împreună după ce mama ceasornicarului a murit. Alcătuiesc o pereche arătoasă, deși nu lipsesc invidioșii care dau asigurări că năravul din fire n-are lecuire și că, În unele seri, don Federico mai face cîte-o escapadă, dichisit ca o balabustă. Don Gustavo Barceló a Închis librăria și-a ne-a predat nouă fondurile. A spus că s-a săturat pînă peste cap de breaslă și că e dornic sp Înfrunte noi provocări. Prima și ultima dintre acestea a fost crearea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
un copil și tremurînd. Nu există dreptate, nu, comentă Merceditas, postată În ușa librăriei, departe de mîinile lui Fermín. Sărăcuțul, el, care e mai bun ca pîinea caldă și nu se ia de nimeni. Îi place să se Îmbrace În balabustă și să iasă ca să cînte? Și ce-i cu asta? Oamenii sînt răi, asta e. Don Anacleto tăcea, ochii plecați. — Răi nu, obiectă Fermín. Imbecili, ceea ce nu-i totuna. Răul presupune o determinare morală, o intenție și o anumită gîndire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
și ciocanul... cu o coroană din carton aurit pe cap, cu niște coarne ca de viking... Vreo două gagici au leșinat de emoție. - Îhî... Iau aparatul din geanta lui Tavi, îi verific blițul și, rotindu-mă ca un criminalist în jurul balabustei și al celor doi creatori, încerc să nu-mi scape nimic. Buricul închis într-un soare ca o moară de vânt, penisul zâmbăreț roș-albastru, ce indică direcția spre versurile lui Tavi, degetul lui Anatol înspre public. Biata fată, mâzgălită, împopoțonată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
întreba neîntrebarea. Împleticit, ca într-o vrajă, prozatorul se întoarse în camera lui. Scotoci în buzunarul hainei și luă cheia. „Mai bine nu gândesc nimic, își repeta speriat Burtăncureanu. Nu eu răspund. Am respectat toate indicațiile. Doar cu ochii pe balabustă. Eu am făcut tot ce se poate. Ei de ce au plecat și m-au lăsat singur?! Îl ardea pe Goncea să o reguleze pe aia de la Audiențele Ceceului. Și m-au lăsat pe mine să...“ Goncea era încurcat atunci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]