5,057 matches
-
În 1912, poetul s-a căsătorit cu Victoria Iuga - în- învățătoare. Împreună au avut un fiu. Căsnicia n-a durat mult, destrămându-se, pentru că poetul mutându-se la Iași s-a îndrăgostit de Otilia Cazimir. E cunoscut ca poet al baladelor: Balade vesele, 1916 și Balade vesele și triste, 1920. A murit la 7 mai, 1937, la Iași în casa bunului prieten, Demostene Botez, la vârsta de 51 ani. 4) Bogdan Amaru s-a născut la 12 aprilie, în primăvara de
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
1912, poetul s-a căsătorit cu Victoria Iuga - în- învățătoare. Împreună au avut un fiu. Căsnicia n-a durat mult, destrămându-se, pentru că poetul mutându-se la Iași s-a îndrăgostit de Otilia Cazimir. E cunoscut ca poet al baladelor: Balade vesele, 1916 și Balade vesele și triste, 1920. A murit la 7 mai, 1937, la Iași în casa bunului prieten, Demostene Botez, la vârsta de 51 ani. 4) Bogdan Amaru s-a născut la 12 aprilie, în primăvara de foc
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
căsătorit cu Victoria Iuga - în- învățătoare. Împreună au avut un fiu. Căsnicia n-a durat mult, destrămându-se, pentru că poetul mutându-se la Iași s-a îndrăgostit de Otilia Cazimir. E cunoscut ca poet al baladelor: Balade vesele, 1916 și Balade vesele și triste, 1920. A murit la 7 mai, 1937, la Iași în casa bunului prieten, Demostene Botez, la vârsta de 51 ani. 4) Bogdan Amaru s-a născut la 12 aprilie, în primăvara de foc și moarte a anului
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
urmează logic în desfășurarea lucrurilor Condamnarea, carte apărută anul trecut.Patriotismul acestui om alungat pe meleaguri străine are o putere extraordinară: nu uită nimic, nu iartă pe nimeni. Pamfletul sau cu două tăișuri este filtrat chiar și prin ritmuri de baladă. Autorul le dedică o balada și “celor 28 de turnători din dosarul meu de urmărit al Securității” Vânzătorii de țară, trădătorii, chiar si licuricii dintr-o Ordine Oculta sunt puși la stâlpul infamiei într-o lume în care România este
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
Condamnarea, carte apărută anul trecut.Patriotismul acestui om alungat pe meleaguri străine are o putere extraordinară: nu uită nimic, nu iartă pe nimeni. Pamfletul sau cu două tăișuri este filtrat chiar și prin ritmuri de baladă. Autorul le dedică o balada și “celor 28 de turnători din dosarul meu de urmărit al Securității” Vânzătorii de țară, trădătorii, chiar si licuricii dintr-o Ordine Oculta sunt puși la stâlpul infamiei într-o lume în care România este un spațiu sacru de iubire
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
până când jenați ne ascundeam să nu ne vadă noaptea așa de aiuriți și plini de rele. De unde ai învățat prostia aceea cu dansul ,,închinatul,, tu știi. Când te am văzut în chiloței doar, unduinduți corpul în legănări de triluri de baladă, am amuțit. Ceva îmi luase aerul din preajmă, o gheară mă ținea de gât și o atracție universală m-a tras lipindu-mă de trupul tău și încins am adormit visând pereții verzi cum caută caii ce aleargă în herghelii
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1485762091.html [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
ai strâns iubirea-ntr-un zâmbet minunat Și ai stârnit vulcanul, ce-l simt în piept și-acum. Ochii, adânci și sinceri, mă-nvăluiau, fierbinți, Și răsădeau în mine semințele de dor Iar zâne mici, din harfe, îmi susurau cuminți Baladele iubirii, purtându-mă pe-un nor. De-atunci nici frig, nici frică, n-am mai simțit nicicum Iar inima răcită am prins să-mi încălzesc La focul vieții tale și astăzi mă-ntreb cum De îmi pierdusem pofta și rostul
PARFUM ALBASTRU de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1444889199.html [Corola-blog/BlogPost/372595_a_373924]
-
cânta atunci, în primul rând, fără să ostenească și neîncetând să facă ochii mari celor care o priveau amorezați de ea ca de bobocul unui trandafir, muzică populară, cucerind, când avea nouă ani, o mențiune la concursul „Pe fir de baladă”, de la Târgu Jiu. Timpul nu se scurge împiedicat, încrâncenat sau în anonimat, nici nu se duce pe apa sâmbetei, când este vorba despre stele ce răsar mici și palide în hurducăturile înserării pe după culmile scufundate în valurile umbrii și luminii
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412488023.html [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
de cultură, avea dreptul la puncte de vedere proprii; în exprimarea lor, din respect pentru acest mare om, trebuia să se încadreze în limitele bunului simț. Mintea a început să-i lucreze asupra unei nedumeriri care îl lăsase în ceață; balada meșterului Manole nu poate trata nicidecum geniul constructiv al poporului român. A răstălmăci textele întru slăvirea propriului popor nu echivalează decât cu un patriotism rânced, leșinat. Să ți se dărâme noaptea tot ce zidești ziua înseamnă cel puțin nepricepere. În
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
care-și face scară Și din neguri peste lume fără milă se pogoară Un Ocnaș să-l pui în lanțuri și în cuie bată-l sorții Se ridică din mormite supărați parcă și morții! Iarbă încă-i verde acasă și baladele mai plâng, Sapă nu e obosită a cosit mereu cu sârg! În livezi roșiți sunt merii, soarele i-a mângâiat Edenul a fost pierdut, cănd Adam n-a ascultat... Șarpele îndoielii musca fără milă din livadă, Cei mai slabi și
RÂNDUIALA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1445492740.html [Corola-blog/BlogPost/342971_a_344300]
-
la căpșunărie, în legumicultură sau pomicultură, nu reușea să cuprindă totul, tocmea oameni cu ziua, mai ales feciori și fete. În pauze, Nicu acorda instrumentul, îl ducea spre buzele înzestrate de Dumnezeu cu perfecțiune și cânta o doină, sau o baladă, după care o sârbă sau un brâu, de se încingea, pentru puțin timp, jocul odihnitor, încât munca ce urma părea o glumă. Bun băiat, Nicu, vestit în nouă sate de pe cele trei văi, ale Doamnei, Bratiei și Vâlsanului. Respectat de
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
topîrceniene. Până și culorile amuțesc în tristă resemnare. Brodat în fulgi - anotimpul devine „Alb al albului solie, lacrimă neîntinată” (Început de iarnă). Un cântec nostalgic îngânat de clavir, un refren colbuit din nestinsele anotimpuri, acorduri line, eufonii fără cusur, lied, baladă sau doină transpuse modern, dezmierdare, alint, în versuri suave care te ating și te mângâie. Seamănă cu „vraja visului de-o noapte” - cum recunoaște autoarea, sau poate, mici „scântei de vis”. Corzile inimii tale reverberează. Se întorc în ecou. Empatizează
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_carte_vera_craciun_cezarina_adamescu_1367094398.html [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
Duiosie > REGINA MUZICII Autor: Ciprian Antoche Publicat în: Ediția nr. 2232 din 09 februarie 2017 Toate Articolele Autorului REGINA MUZICII Regina muzicii frumoase ești cânturi de zeiță Reverși suave strune din portu-ți de crăiță, Arcușul tău cel molcom tresare din baladă Și plânge peste doine, ce-n triluri ți se scaldă. Răsunetul de coarde sub apriga cântare Trezește codrul verde și valul spart în mare, Cotloanele de munți și-ntinsul de câmpii, Adânc de văi zbârcite și florile zglobii. Ecouri prelungite
REGINA MUZICII de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1486619810.html [Corola-blog/BlogPost/383401_a_384730]
-
Acasă > Poezie > Credință > BALADA PREOȚILOR MARTIRI DIN ȘIMAND - 1919 Autor: Râul Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului BALADA PREOȚILOR ROMÂNI MARTIRI DIN ȘIMAND - Vinerea Patimilor - 1919 Închinare: Pios omagiu Martirilor Preoți ortodocși români din Șimand: Cornel Popescu
1919 de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1430525304.html [Corola-blog/BlogPost/371350_a_372679]
-
Acasă > Poezie > Credință > BALADA PREOȚILOR MARTIRI DIN ȘIMAND - 1919 Autor: Râul Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului BALADA PREOȚILOR ROMÂNI MARTIRI DIN ȘIMAND - Vinerea Patimilor - 1919 Închinare: Pios omagiu Martirilor Preoți ortodocși români din Șimand: Cornel Popescu și Cornel Leucuța care în Vinerea Patimilor din anul 1919 au fost urmăriți, prinși prin trădare și legați unul de altul
1919 de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1430525304.html [Corola-blog/BlogPost/371350_a_372679]
-
de Cintei Duce apă plâns și dor Prin câmpul de mohor... O troița la răscruce, De ei aminte-aduce. La biserică-n Șimand, Bustul lor străluminat - Loc de ruga, pomenire - A satului întreg cinstire. Șimand, Hațeg, 1956-2015 RÂUL CONSTANTINESCU Referință Bibliografica: BALADA PREOȚILOR MARTIRI DIN ȘIMAND - 1919 / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1583, Anul V, 02 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Râul Constantinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
1919 de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1430525304.html [Corola-blog/BlogPost/371350_a_372679]
-
Sunetul stârnește în amiază vântul. Undeva într-un colț de sat Rugăciunea spală o femeie de păcat. Mesaje sunt pentru suferința ei Tăcerile din galbenul din tei. Suferă de-un secol femeia în gol Lacrimile ei devenind simbol... Fecioară, în baladă, unii o mai știu, Ea rătăcește, încă, în pustiu... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Pactul faustic cu acrostih / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 277, Anul I, 04 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin
PACTUL FAUSTIC CU ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Pactul_faustic_cu_acrostih.html [Corola-blog/BlogPost/375272_a_376601]
-
ROMÂNE PRIN ÎNȚELEPCIUNEA EI Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
cuvântul durere, răni, boală și moarte, noroi, întuneric, cuvinte udate în lacrimi din veșnica teamă. Treptat cuvintele s-au stins prin gări, în spitale, pe fronturi, războaie... Au mai rămas amintiri și umbrele lor în inimi, în cânturi, în povești, balade și doine, mici felinare în zboruri de fluturi, petale de lotus, priviri de copil, gânduri-poeme în muguri de floare, în raze de soare... Referință Bibliografică: La Început - Cuvântul / Irina Lucia Mihalca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 392, Anul II
CUVÂNTUL de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_inceput_cuvantul_irina_lucia_mihalca_1327703683.html [Corola-blog/BlogPost/340596_a_341925]
-
Țene GLORIE LIMBII ROMÂNE Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Gloria_limbi_romane_poem_de_al_florin_tene_1375877220.html [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
române prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
vieții. Dintr-o scoarță de copac Simt cum ramurile tac, Iar din muguri de lumină Cum se naște-o rădăcină. Pe aripă de cocor Gândul meu e călător. Zbor prin clipe efemere Să dau ceasului putere. Plâng în doine și balade Când tarâna parcă arde, Mă preling într-un izvor Ca să scap de al meu dor. Aud clopotul tăcerii Prevestind ziua Învierii Mă botez în duh și apă Doar lumina ne mai scapă. Văd o flacără plăpândă, Clipa asta-i muribundă
TRECĂTOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1420815388.html [Corola-blog/BlogPost/350104_a_351433]
-
albastre fecioarele și-au sădit visele, rătăcite prin pulberi de timp, așteptând cavalerii de ieri; a tăcut vântul și vulturii au căzut peste toamnă, ard tapiserii pe coline, licori de lumină se zbat spasmodic, cad în amurguri, se-ntorc în baladă; cade rugina din cer, mai cântă la flaut un înger, mai vine încă o ploaie, ard orologii pe rug, oamenii fac inventarele sentimentelor, își spală autobiografiile, fac bilanțuri pentru a le depune la banca de amintiri. joi, 24 septembrie 2015
DESPRE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1443158441.html [Corola-blog/BlogPost/372166_a_373495]
-
scena clubului nostru este cel puțin bogat, istoricul trupei cântărește de cel puțin două ori mai mult. Luni, pe 6 Februarie, Seara Folk obișnuită din Expirat se transformă într-o călătorie în timp, din 1992 până în prezent. O călătorie prin balade haiducești, prelucrări folclorice, cântece sociale, parodii și cântece de suflet. O călătorie prin cei 20 de ani de când Trupa Karma este alături de noi. O călătorie care ia forma celui mai important concert aniversar al lor de până acum - cel de
Concert aniversar Karma by http://www.zilesinopti.ro/articole/1696/concert-aniversar-karma-20-de-ani [Corola-blog/BlogPost/99712_a_101004]
-
nu scârțâie, nu tremură și nu-ți zgârie urechea. Geniul de versificator al George Coșbuc - cel mai tehnic poet, la modul superior, din toată literatura noastră -, virtuozitatea unor Ștefan-Augustin Doinaș, Mircea Ciobanu și Nicolae-Paul Mihail (care a resuscitat pantumul, glosa, balada, vilanela, lapalissada, versul cu ecou interior, hexametrul, strofa safică ș.a., propunând și alte modele precum: ronsonetul, endograma, mini-glosa, cristalul: versiune românească de hai-ku) - nu sunt deloc ostentative și devin, tocmai de aceea, ușor de receptat, frapând prin profunzimea fiorului liric
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]