211 matches
-
de fabula cultă: Un țânțar milionar Venea de la dispensar Și urla cât putea Că îl doare o măsea. Și de-atunci și de-atunci, Vulpea-i cu papuci. Ursul cu nădragi Umblă după fragi. Foarte interesantă este și prezența motivelor baladești cum ar fi acesta, cules de pe meleaguri tulcene: Sus în vărful muntelui E castelul Domnului. Domnul are o fetiță, O fetiță-garofiță. De frumoasă ce era Ilenuța o chema. Într-o zi de sărbătoare Veniră turcii călare: -Bună ziua jupâneasă! Unde
FOLCLORUL COPIILOR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Folclorul_copiilor.html [Corola-blog/BlogPost/366718_a_368047]
-
sărbătorilor Nașterii Domnului. Sub formă de balade, ea istorisește despre viața unor oameni, de pildă: Balada copilului părăsit, Balada ciobanului, Balada Măriilor,Floarea de Verbină, și chiar o Baladă pentru Eminescu; De dragul lui Eminescu, Lui George Enescu și acest stil baladesc, considerat de unii depășit, reînvie tradiția și frumusețea datinilor românești din Oltenia. Alte poeme sunt dedicate lui Nichita Stănescu, Iulia Hașdeu, căreia îi scrie chiar o Scrisoare către Iulia Hasdeu. Cu adevărat îndrăgostită de natură, ea compune Poemul liliacului, Simfonia
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_sfintei_lumini_ioana_stuparu_sfesnic_tarziu_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
la studii aprofundate (de exemplu cel al trandafirului , al celor „trei trandafiri” și care apare chiar sub forma de „trandafirare” adeseori în context). Utilizarea unor personaje și elemente de legendă și basm românesc (spre exemplu Baba Dochia), a unor versuri baladești „Aduna-m-aș ca să spui / Aduna-m-aș dorului / Las pustia cucului / Iau haina Voinicului, etc.” dau savoare lecturii și apropie textul de cititor. Potrivirea nonconformista a scrisului în pagină ( poeme precum „Hulitu-m-au mult” ori „Undeva între noi
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465242540.html [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
unul plin de sensibilitate și duioșie, în pastelurile care alternează cu versurile protestatare; poeziile devin elegiace, eufonice, șoptite în „sunetul unui clavir”; „la ceasul unei seri tăcute” - rechemând amintirile plăcute. Însuși limbajul este adecvat elegiilor, romanțelor, madrigalelor, e un limbaj baladesc pe care-l foloseau în vechime, menestreii cu lira lor cântând frumoaselor domnițe, serenade sub balcon: „ceasul de vecernie”; sihăstrie, clavir, elixir, suvenir, amor, ș.a. Aceleași sentimente nostalgice se regăsesc în poeziile: „Am vizitat lumea tăcerilor”; „În prag de toamnă
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETE CU RĂSUNETE 3 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1979 din 01 iunie 2016 Toate Articolele Autorului La ceas de rouă pe genunchi mă tot aduni mă tot răsuni să te podobesc baladesc sonet încet încet făptura mea de mură se potopeste-n roua mea de gură te tot șoptesc te podobesc frumusețea ta nu-mi face bine tu copile din copil icoana mea mă tâmâieste din cădelniți apoi te roagă nu pleca
SONETE CU RĂSUNETE 3 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1464763191.html [Corola-blog/BlogPost/385306_a_386635]
-
a trecut ca un meteor prin literatura română. În perioada începuturilor sale poetice el se distinge printr-o poezie erotică naiv-sentimentală: „Desprins din întristare și rupt din nemurire Îți simpt în palme trupul din care mă descânt” Alte poeme anunță baladescul de mai târziu, prevestind teme lirice fundamentale: „În pașii tăi se leagă tristeți nenumărate” (Divertisment) Poetul tristeții devine cu timpul poetul durerii, o melancolie muzicală și reflexivă: „Căutând visările-n tristețe Și aflând tristețile-n visare Eu sunt un zeu
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Radu_stanca_un_cneaz_valah_la_ion_ionescu_bucovu_1387364271.html [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
plimbă triști păunii Cadâne moi cu lungi și grele funii Târăsc prin ierburi leneșe calești. La geamuri vergi albastre străjuiesc Și prin odăi, din amfore rotunde Un fum verzui desbracă și ascunde Bazine cu făpturi ce dănțuiesc.” Balada și conturul baladesc în lirica lui de confesiune directă intervin ca un punct de cristalizare și, deopotrivă, ca o modalitate de disciplinare a discursului poetic de tip schiller-ian. Gradația sentimentului se realizează prin volute largi, culminând cu strofe de o frapantă frumusețe: „Dar
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Radu_stanca_un_cneaz_valah_la_ion_ionescu_bucovu_1387364271.html [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
pentru unele suflete. E iarnă grea aici. Pentru oamenii care cunosc sărăcia. Și cei mai buni dintre ei cer Domnului sănătate și nu bani” (“Iarna”). Vin ritmuri alerte de marș: “Oda bucuriei”, “Fuga”, “Prea repede” etc dar și ritmuri nostalgice, baladești: “Zile mohorâte”, “Toamna rece” etc. Vin și ritmuri disco, pentru că “Noi suntem eroii timpurilor” și ritmuri moderne de hip-hop, le încercăm împreună: “Pentru că nu existai...Am luat creionul în mână. Și, spunându-mi că sunt în stare, am furat gândului
MAGIA VISURILOR –ÎN PAŞI DE DANS de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1466365009.html [Corola-blog/BlogPost/385165_a_386494]
-
adevărului împotriva răului și urâtului. Prin simbolistica purității crinului, “a curăției în fața celei de-a doua veniri“(pg.81 ) s-a simțit dăruit cu forța mântuirii neamului său ca în poemul “Frate dragă “sau “Rămas bun “. Între imn elegiac și baladesc, după observația profundă a autorului, poezia lui Valeriu Gafencu, de un inefabil tulburător se înscrie în tonalitatea incantatorie a slăvirii luminii divine, ca eliberare sufletească de sub orice înrobire.El adună suferința și sacrificiul martiric în sinbolul trăirii creștine pe calea
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1471963875.html [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
semnificative ale scriitoarei din ultimii ani, studii dedicate poetului și dramaturgului Radu Stanca. Menționăm titlurile: „De la modelul eminescian la baladele lui Radu Stanca”, „Literatura germană și poezia lui Radu Stanca”, „Sonoritatea muzicală a versului în poezia lui Radu Stanca” ,,Destin baladesc la Radu și la Dominic Stanca’’, sau „Radu Stanca și Teatrul de Păpuși din Sibiu”. Reportajele realizate la mai multe lansări de carte dovedesc, pe de o parte, adevărul că importanța genialului Radu Stanca trebuie înțeleasă de condeierii prezentului, care
UN PERIPLU LITERAR TRANSATLANTIC CU LUCIAN BLAGA ȘI RADU STANCA ÎN POSTERITATE by http://uzp.org.ro/un-periplu-literar-transatlantic-cu-lucian-blaga-si-radu-stanca-in-posteritate/ [Corola-blog/BlogPost/92652_a_93944]
-
Nomenklatură, arte care duc la aplatizare, massificare...La o “ cultură de masse”, ci nu “ mase culturale ¡!! Ce feeric este să scriem HOLOGRAMIC, ( holistic- hierofanic, - prin aceea că suntem în hermeneia Gramatikon, - să fim convivi prin Pathos- Empatie, -și să cântăm baladesc, ci nu în corurile plăcute Tiranilor din Kakistocrație, cum zise Dorin Tudoran! NU ai Profetului Gabriel Garcia Marquez, nu în experimentul MACONDO! Nici experimentul Peștera Noicană, oricât ar fi de ..seducătoare”, în NOUA SINGURĂCIUNE care fumegă ACUM, în “ clipa cea
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_evu_1400737060.html [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
ca elixir al vieții, frământările omului simplu, tumultul vieții de la țară împletit cu clipele de răgaz pentru meditație profundă, speranțe și regrete, dansul popular care elimină forța negativă și îl încarcă pe om cu pofta de viață, întâmplări cu dimensiuni baladești, momente de răscruce, cumpenele vieții. Autorul stă de vorbă cu oamenii satului, descrie obiceiurile și tradițiile ca în adevarate tablouri rurale, anotimpurile si momentele zilei, meditează asupra scurgerii ireversibile și implacabile a timpului. Vibrantă este delicatețea revigoratoare și bucuria retrăirii
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1396344147.html [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
tot atatea simboluri ale oralităíi operei sale, demne de păstrare în aplicațiile dramatice menite menținerii tradiției teatrale românești și prin acest repertoriu de pur spirit autohton. Deși în proză, Creangă exprima narațiunea în limbaj folcloric viersuit, foarte aproape de poezia populară, baladesc. „Dragu- mi era satul nostru/cu Ozana cea frumos curgătoare/și limpede ca cristalul /în care se odihnește cu mâhnire/Cetatea Neamțului/de-atâtea veacuri. Dragu-mi erau tata și mama/frații și surorile/și băieții satului, /tovarășii mei din copilărie
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1446538131.html [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
comuna Valea Stanciului, satul Grecești, județul Dolj, unde Dumnezeu a rânduit să vadă lumina cestei lumi în zi de 27 august. 1. Legătură ombilicală cu satul natal Deși nu poartă, în nume, ,,sunetele lacrimei’’, ci are, mai de grabă, rezonanțe baladești -, satul natal înseamnă pentru Ovidiu Ghidirmic, după cum însuși afirmă, ceea ce a însemnat Lancrămul pentru Blaga. Adică, epicentrul, axis mundi, cel mai însemnat punct din univers, originea, obârșia, izvorul ,,ca un fir/ pe care Parcele îl torc’’, cum scria același Lucian
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * by http://uzp.org.ro/lansari-editoriale-la-targul-de-carte-gaudeamus-craiova-ovidiu-ghidirmic-la-sfantul-botez-al-academiei-romane/ [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
găsească posibile puncte antropologice comune: controlate, artizanul fiind "tehnocratul" Mircea Băduț, iubitorul de știință, opuse celor necontrolate, caz în care vorbim de "povestașul" Mircea Băduț, evazionistul în ficțional, ficțiune care îl surprinde în dubla ipostază, cea a evazionistului în ficțiunea baladescă și cea a evazionistului în literatura de tip science-fiction. Indiferent însă de formele de evazionism practicate de cel în cauză, esența lor poartă girul aventurii, al ludicului, inclusiv sub aspectul limbajului (există situații când, chiar în interiorul discursului de tip științific
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
care se abate de la textul original intervenind cu varianta sa, deci ficționalizînd în interiorul unei ficțiuni (deja existente). Personajele sale (în esență cele originare, dar "altfel") ajung să donquijoteze la rândul lor, nu atât la nivel de acțiune (în mare, acțiunea baladescă fiind aceeași cu cea binecunoscută), cât la nivel lexical, având propriul discurs, propriile replici, propriile memento-uri și reconfigurări ale realității ficționale baladești, caz în care mistificarea "povestașului" Mircea Băduț, ținând cont de caracterul "mincinos"-ficțional al baladei și de
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
dar "altfel") ajung să donquijoteze la rândul lor, nu atât la nivel de acțiune (în mare, acțiunea baladescă fiind aceeași cu cea binecunoscută), cât la nivel lexical, având propriul discurs, propriile replici, propriile memento-uri și reconfigurări ale realității ficționale baladești, caz în care mistificarea "povestașului" Mircea Băduț, ținând cont de caracterul "mincinos"-ficțional al baladei și de gradul mare de libertate, este una permisă. De cealaltă parte, în cazul eseurilor științifice, libertatea de mișcare în interiorul textelor se reduce drastic datorită
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
cu metodă, depinzând de un anume rigorism. Indiferent de domeniul abordat și de amploarea "rătăcirii", Mircea Băduț se ia foarte în serios în demersul său antropocentric. Deloc întâmplător, volumul 'Donquijotisme antropolexice' este "flancat" de două evaziuni ale autorului în domeniul baladescului, respectiv în Balada Meșterului Manole și în Miorița (aici purtând numele de Manoli și de Mioara-mică). Constatarea aceasta se bazează pe faptul că ficțiunea îi permite autorului un grad sporit de divagare (de unde și abaterea de la baladescul "clasic" și inserarea
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
autorului în domeniul baladescului, respectiv în Balada Meșterului Manole și în Miorița (aici purtând numele de Manoli și de Mioara-mică). Constatarea aceasta se bazează pe faptul că ficțiunea îi permite autorului un grad sporit de divagare (de unde și abaterea de la baladescul "clasic" și inserarea unei viziuni "moderne", cu accentul pus pe antropolexic, pe personaj și pe ceea ce spune acesta) și demersul comparatist pe care-l poate realiza orice cititor interesat, pornind de la textul de bază (mult mai facil și accesibil decât
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
de originalitate, în care întâlnim o Ană cerșetoare, inutilă din punct de vedere social, cu mințile rătăcite, adoptată de un preot, fascinantă prin misterul ascuns în ochii-i ireali). Tot în spiritul noutății aduse de Mircea Băduț în viziunea sa baladescă este povestea spusă din perspectiva naratorului Timus, ucenic al lui Manoli. Prin divagațiile sale de la baladele cunoscute (aici nu zidurile nu se încheagă, ci complicatul acoperiș de pe care Manoli își va găsi, într-un final, pieirea, după ce-și va
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/mircea_badut_1470057965.html [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
fin al cărților bisericești, al scrisului cronicăresc adecvat acestui secol însă, presărată cu arhaime scoase din ,,lada de zestere”, mustind de sens și foarte potrivit alese, de descrieri încântătoare de peisaje sau derulări alerte ale unor scene de epos medieval baladesc, eroic și romantic, dramatic și tragic, comic uneori homeric. Încât, odată intrat în miezul acestor întâmplări, nu-ți vine să mai ieși de acolo în realitatea nudă. În plus autorul deține arta portretului, eroii săi, luați direct din istorie, fiind
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1450365686.html [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
atunci se mai deschide-un drum/ pe care mergi mereu stăpână/ fie de-i vreme rea sau bună” (cu flacăra în vânt). Partea de final a cărții inserează sonuri de mare amplitudine amintind, prin tăietura impecabilă a versurilor de lirica baladescă a lui Radu Stanca: „Aș vrea să schimb decorul, să las un ban pe iarbă,/ Cu siguranță hoții vor trece înapoi,/ Tu vinde-le-nserarea și-ntoarce-te în grabă,/ A înflorit misterul, și-a înflorit în doi...” (A înflorit
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gina_zaharia_1405265713.html [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
petala de măr” - este rostire senzuală, introspecție, „Cădere liberă” - este dorință de uitare și integrare în ordinea elementelor, gest dureros, dar impactul este atenuat de o superioară înțelegere a enigmelor firii, iar „Rime basarabene” se înscriu în seria versului vechi, baladesc, ca un exercițiu de supraviețuire prin cuvânt, cu o retorică a iubirii de altădată: „când de dorul mândrei mele, / aprindeam un car de stele”, a timpului ineluctabil: „când s-au despărțit mările, / drumul și cărările, / și-au spus bun rămas
TIMPUL CAISULUI ÎNFLORIT CA MELCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 by http://confluente.ro/Editura Timpul_caisului_inflorit_ca_melcul_al_florin_tene_1339685488.html [Corola-blog/BlogPost/357560_a_358889]
-
practică constant armonia vocală, pe două, trei și patru voci, iar bărbații folosesc des notele înalte cântate în falset. Aproape invariabil, muzica de blue grass dansantă imprimă veselie, entuziasm și o dorință irezistibilă de a intra în joc. Piesele lente, baladești, aduc nostalgia, tristețea, poezia trecutului. În Chattanooga, avem șansa să fim înconjurați de sunetele acestei minunate și originale muzici americane, despe care Bill Monroe a spus: ...ce este blue grassul? Ecoul cimpoaielor scoțiene și al bătrânelor scripci, amestecat cu puțină
Blue Grass, muzica zonei Apalașe by https://republica.ro/blue-grass-muzica-zonei-apalase [Corola-blog/BlogPost/338816_a_340145]
-
ale lui Florin T. Roman, fără discuție notabile, întrucât exemplifică o poezie mai rară la poeții relativ tineri.Totuși, autorul e înzestrat cu o voce pe mai multe tonuri, el cultivă alături de mitologia de ficțiune și o lirică de esență baladescă, în gustul regretatului Cezar Ivănescu. Poetul s-a clarificat, de altfel, în direcția unei poezii de esență fenomenologică,” esențială și-atât de binecuvântată/“o rază de soare, o simplă rază de soare (Omnia vincit amor!-Rază de soare, p. 120
VIBRAȚIA NEOROMANTISMULUI ÎN POEZIA LUI FLORIN T.ROMAN, CRONICĂ DE AL by http://confluente.ro/al_florin_tene_1495712554.html [Corola-blog/BlogPost/381474_a_382803]