4 matches
-
la Isarlâk", publicate din a doua jumătate a lui 1921 până în 1925, în Viața românească și Contimporanul lui Ion Vinea. Mai toate sunt lungi, datorită în mare măsură pasajelor descriptive, consecință imediată a preocupării de concret; au un caracter narativ, "baladic" , pentru că în ele "se zice" o poveste; în sfârșit evocă o lume pitorească, de inspirație autohtonă sau balcanică, asemănătoare cu cea din viziunea lui Anton Pann. Excepțională este acum sugestia picturală. Expresia este proaspătă și pregnantă dezvăluind în I. Barbu
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
dezvoltă tema sacrificiului ("jertfa creației") și evidențiază năzuința artistului spre absolut, căutarea adevărului ce depășește condiția umană, transformarea personajelor în simboluri. Manole este protagonistul acestei drame de idei, un erou mitic și tragic, arhetip al artistului. Îndepărtându-se de modelul baladic, L. Blaga individualizează meșterii sub aspect social și moral. Meșterii au fost: cioban, pescar, călugăr, băieș în ocnă, iar evenimentele la care participă se desfășoară în atemporalitate. Manole încearcă de șapte ani să ridice o mănăstire, face calcule în camera
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
folclor pe zone (șapte volume), Mărgăritare (cincisprezece culegeri; îi aparțin două cărți). Are preocupări privind geneza speciilor și genurilor folclorice, istoria baladelor, evoluția obiceiurilor și a poeziei de familie, istoria folcloristicii ș.a. A scris monografiile Balada populară „Miorița” (1967), Eposul baladic la moldoveni (1977), Probleme de geneză a creației poetice populare moldovenești (1991). Publică studii și articole despre S. Fl. Marian, B.P. Hasdeu, T.T. Burada, P.V. Ștefănucă ș.a. Este autorul mai multor capitole în cursuri teoretice și crestomații pentru instituțiile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]
-
capitole în cursuri teoretice și crestomații pentru instituțiile de învățământ universitar: Schițe de folclor moldovenesc (1965), Folclor moldovenesc. Crestomație (1966), Creația populară. Curs teoretic de folclor românesc din Basarabia, Transnistria și Bucovina (1991). SCRIERI: Balada populară „Miorița”, Chișinău, 1967; Eposul baladic la moldoveni, Chișinău, 1977; Probleme de geneză a creației poetice populare moldovenești, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 290; Datcu, Dicț. etnolog., I, 314-316; Calendarul bibliotecarului, Chișinău, 1998, 163-166; Popa, Ist. lit., II, 1198. N.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287404_a_288733]