40 matches
-
săptămânii s-au ținut următoarele conferințe: Muguraș Maria Petrescu - Passionaria Stoicescu, Puzzle sunt eu...; Ing. Florin Ene, Kitchener, Canada - Originea cuvântului; Ing. Dan Groza, Hamilton, Canada - Eternă poezie a lui Lucian Blaga ; Prof. Univ. Dr. Anca Șirghie - Radu Stâncă, poet baladist și Cercul Literar de la Sibiu ; Mircea Ștefan, din Ohio, SUA - Vasile Voiculescu - doctorul fără de arginti ; Sandu Șindile, Kitchener, Canada - Mereu același - Lucian Blaga - Prof. Sebastian Doreanu, Denver, Colorado, SUA - Conservarea tradițiilor în era globalizării Junii Brașovului.; Prof.univ. Dr. Nicholas Andronesco
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1439579741.html [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
împreună cu Marin Diaconu. Antonia Bodea a vorbit despre lucrarea în șase părți (Evocări, Interpretări, Radu Stanca în reportaje, Pe drumul către steaua „care a ars cândva nepotolitˮ a lui Radu Stanca, Anexe și Note), punând accentul pe dragostea dintre poetul baladist, dramaturgul, teatrologul, eseistul rafinat, actorul și regizorul ingenios R. Stanca și soția sa Dorina (Doti), a cărei misiune în ultimii ani constă în menținerea vie a memoriei lui. În alocuțiunea sa, prof.univ.dr. Anca Sîrghie s-a confesat: „mărturisesc că l-
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA CLUJ, LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1477639491.html [Corola-blog/BlogPost/379382_a_380711]
-
Hamilton, Canada - Eterna poezie a lui Lucian Blaga Marti 7 iulie 2015: De la dreapta la stânga: Pr. Dr. Dumitru Ichim, Muguraș Maria Petrescu, Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie, Prof. Sebastian Doreanu, Ștefan Bartan. Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie - Radu Stanca, poet baladist și Cercul Literar de la Sibiu Mircea Ștefan, din Ohio, SUA - Vasile Voiculescu - doctorul fără de arginți. Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie - prezentarea monografiei lui Ștefan Străjeri, Românii de la Marile Lacuri În finalul serii moderatoarea, împreună cu Muguraș Maria Petrescu au recitat un
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 by http://uzp.org.ro/campul-romanesc-hamilton-canada-editia-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
modul cu totul particular al discuției prietenești, cel mai dramatic deceniu din existența scriitorului. Volumul „Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai”, așa cum a afirmat prezentatorul, oferă cititorilor ieșeni o imagine poliedrală asupra vieții și operei celui mai talentat poet baladist al veacului XX în literatura română, om de teatru complex, prolific și elevat în toate domeniile în care s-a manifestat. Un moment interactiv, pregătit de profesoara documentaristă Eugenia Manta de la Liceul tehnologic “Petru Poni” din Iași, a surprins plăcut
UN PERIPLU LITERAR TRANSATLANTIC CU LUCIAN BLAGA ȘI RADU STANCA ÎN POSTERITATE by http://uzp.org.ro/un-periplu-literar-transatlantic-cu-lucian-blaga-si-radu-stanca-in-posteritate/ [Corola-blog/BlogPost/92652_a_93944]
-
Apărută ca o încununare a unei îndelungate preocupări, chemări și pasiuni privind personalitatea lui Radu Stanca, “poet baladist neîntrecut în literatura română, dramaturg aproape uitat, teatrolog cu viziune reformatoare, eseist rafinat, nu mai puțin actor și regizor ingenios”, noua carte a istoricului literar Anca Sîrghie, intitulată “Evocări și interpretări în evantai” (460 p.), apărută la Editura Technomedia din
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai by http://revistaderecenzii.ro/antonia-bodea-o-carte-de-colectie-radu-stanca-evocari-si-interpretari-in-evantai/ [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
vaste culturi și ale unui rafinament artistic rar. Astfel, cartea se deschide cu un “Cuvânt înainte“ comemorativ, “În Sibiu, la 95 de ani ai nemuririi lui Radu Stanca“, în care mărturisirea autoarei conturează figura artistului ca poet, cel mai mare baladist român, eseist și ca un ctitor al teatrului modern din orașul-cetate de pe Cibin, unde s-a creat o adevărată tradiție a evocării lui, tot mai proeminentă de la an la an. În capitolul „Evocări”se fac auzite opiniile unor actori cu
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai by http://revistaderecenzii.ro/antonia-bodea-o-carte-de-colectie-radu-stanca-evocari-si-interpretari-in-evantai/ [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
ticluit de un grup din care făceau parte Dorin Glăvan, Olimpiu Naicu, George Țărnea, Morel Zelțer, Dan Petrache și, cu voia dumneavoastră ultimul pe listă, subsemnatul. Fiind bătut la mașina de scris a lui Morel Zelțer de către George Țărnea, admirabilul baladist și prieten de neînlocuit. Iar, pentru că, la acea vreme, se discuta intens despre faimosul grup de matematicieni francezi cunoscut sub numele ,,Grupul Bourbaki’’, am numit textișorul nostru ,,o creație colectivă a Grupului Bourbaki-Tosca’’. Așa-numitul curs, care nu avea decât
Adevărata istorie a filosofului Mon-Ciu by Șerban Cionoff () [Corola-website/Journalistic/105331_a_106623]
-
Stanca, un rol esențial l-a avut conf. Anca Sîrghie, care și-a luat doctoratul cu un studiu monografic închinat poetului-dramaturg, a cărui operă continuă să o cerceteze, pregătind pentru tipar o lucrare exhaustivă închinată lui. Pentru a ilustra trăsăturile baladistului Radu Stanca, Antonia Bodea a lecturat poemul închinat Ioanei d’Arc. În luarea sa de cuvânt, Voichița Pălăcean-Vereș a vorbit despre faptul că poetul, deși discipol și asistent al lui Blaga, nu este un epigon al expresionismului și că poezia
CENACLUL LITERAR RADU STANCA, ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1415799910.html [Corola-blog/BlogPost/379508_a_380837]
-
săptămânii s-au ținut următoarele conferințe: Muguraș Maria Petrescu - Passionaria Stoicescu, Puzzle sunt eu...; Ing. Florin Ene, Kitchener, Canada - Originea cuvântului; Ing. Dan Groza, Hamilton, Canada - Eternă poezie a lui Lucian Blaga ; Prof. Univ. Dr. Anca Șirghie - Radu Stâncă, poet baladist și Cercul Literar de la Sibiu ; Mircea Ștefan, din Ohio, SUA - Vasile Voiculescu - doctorul fără de arginti ; Sandu Șindile, Kitchener, Canada - Mereu același - Lucian Blaga - Prof. Sebastian Doreanu, Denver, Colorado, SUA - Conservarea tradițiilor în era globalizării Junii Brașovului.; Prof.univ. Dr. Nicholas Andronesco
AMINTIRI FRUMOASE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1442246032.html [Corola-blog/BlogPost/347136_a_348465]
-
împreună cu Marin Diaconu. Antonia Bodea a vorbit despre lucrarea în șase părți (Evocări, Interpretări, Radu Stanca în reportaje, Pe drumul către steaua „care a ars cândva nepotolitˮ a lui Radu Stanca, Anexe și Note), punând accentul pe dragostea dintre poetul baladist, dramaturgul, teatrologul, eseistul rafinat, actorul și regizorul ingenios R. Stanca și soția sa Dorina (Doti), a cărei misiune în ultimii ani constă în menținerea vie a memoriei lui. În alocuțiunea sa, prof.univ.dr. Anca Sîrghie s-a confesat: „mărturisesc că l-
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA CLUJ, LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1477960379.html [Corola-blog/BlogPost/379383_a_380712]
-
caz fericit, prin vreun colț de cârciumă. Când își procurase patul pliant, avea motive de mândrie. Publica puțin și bea mult, își recita poemele pe unde se întâmpla să ajungă, spre bucuria asistenței care, lume rafinată, vedea în el un baladist de cea mai pură stirpe, eventual în tradiția goliarzilor, poeți medievali, rătăcitori, care scriau în latină. Pâcă era mereu în căutare de mărunțiș, fără umilință ipocrită. Un confrate îmi povestea că, prin anii '70, la casieria Uniunii Scriitorilor, care era
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Costin_tuchila_teodor_pac_costin_tuchila_1378505305.html [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
cântece populare: „În rădvanul boieresc Șade-un domn de neam grecesc În veșmânt de beizadea ; Să mi te încrunți din șa Și să-l agrăiești să stea.” Balada e un pretext de a gusta cuvintele vechi (a agrăi) ale unor baladiști ce nu fug de argoul balcanic al limbii. Într-o prozopoemă eladescă omagiază misiunea scriitorului invocând pe Bălcescu (amant al patriei), pe Heliade (vulcanicul vates) pe Cantemir (elevatul european), pe Eminescu (demiurgul cosmogoniilor), pe Maiorescu (magnificul magistru) etc. În „Cărți
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Romulus_vulpescu_un_trubadur_melancolic_ion_ionescu_bucovu_1348216112.html [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
constituind piesele de rezistență. Cântate întotdeauna de bărbați (de obicei primașii bandelor), ele aveau un caracter arhaic și un stil specific de la zonă la zonă. Cele mai multe balade au fost culese și înregistrate la Tismana, de la lăutarul Petre Geagu, cunoscut drept „baladistul Gorjului”. Alte balade aparte, unele chiar locale, au fost culese și înregistrate de la lăutarii din Runcu și de pe Valea Amaradiei (unde influența stilului din Dolj și-a pus puternic amprenta). Unele se identifică prin evenimente, fapte și oameni de legendă
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
De la baladele de tinerețe la poezia de... Șt. A.D.; Da, sigur că da. Și este ceea ce încă aștept eu de la critică să remarce. Pentru că în general sunt poetul care se plimbă prin propria lui strălucire cu etichetă pusă pe frunte: baladistul de la Sibiu. M.I.: Ați făcut și dumneavoastră critică însă, domnule Doinaș. Ați și publicat cărți de critică, critică literară curentă. Ați scris despre cărți, despre autori, ați făcut cronică literară... Șt. A.D.: Da, dar vă rog să remarcați, nu am
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
care a cântat la nunți, hramuri și petreceri, până la plecarea pe front în 1941. Din taraf au mai făcut parte Gheorghe Maghera-Costree (bas), Vasile Geagu (braci), Petrică Lala (țambal) și Lia Murgu (voce). Un rapsod vestit al locului a fost baladistul Petre Geagu zis Cătăroiu (n. 21 aprilie 1903), care a cântat cu taraful Rugină-Murgu atât în Gorj, cât și în București, la diferite restaurante din zona Gării de Nord. Solistele Maria Tănase și Maria Lătărețu i-au apreciat repertoriul și au cules
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
B’Inișor” devine în următorii ani un important loc de înregistrare și producție muzicală atât pentru unii colegi de generație, cât și pentru tineri aspiranți din muzica folk, pop sau rock. Apare în calitate de toboșar și percuționist pe albumul "Ia toji baladist", lansat de Nicu Alifantis în 1993. În același an, apare în filmul "Vulpe - vânător" regizat de Stere Gulea, unde interpretează piesa „Chip fără chip” compusă pe versurile scriitoarei Herta Müller. În 1994 reînregistrează într-o variantă rock mai vechiul hit
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
cătană slobozită de la oaste, Gheorghe din Boiabârz (numele pare coborât din Țiganiada lui Budai-Deleanu), care devine astfel, prin „remitizare ironică” (Ion Vartic), noul sfânt. Sunt valorificate eroi-comicul grotesc, situațiile hilare, savuroase, susținute de o oralitate neaoș arhaică. Socotit al patrulea baladist al Cercului Literar la apariția Străzii care urcă la cer (în echivalență proprie, Himmelsberggasse sau La Rue qui monte au ciel), S. se deosebește însă de tonul solemn hieratic, neoromantic în fond, caracteristic lui Ștefan Aug. Doinaș sau vărului său
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
a sa". În același 1979, apărea Muzeon; de menționat în continuare Doina (I, 1983; II, 1987); Sutrele muțeniei (1994) și Rosarium (1996). Poezia, crede autorul Baaad-ului, se cere cântată; așa procedau aezii, rapsozii, poeții medievali ai iubirii: trubaduri, menestreli, minnesängeri, baladiști. "La începutul anului 1971 aflăm din amintitul Contrapunct -, susține spectacole de muzică și poezie însoțit de propria-i orchestră "Baad". Spectacolele conțin poeme de Pindar, Rutebeuf, Villon, Lorenzo de Medici, Baudelaire, Edgar Allen Poe, Henri de Régnier, Eminescu, Bacovia și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
74, 94). Provocator și semeț, Mihai Ursachi e o personalitate ramificată, un unicat; a-l prinde într-o singură formulă, aceasta ar fi ori prea laxă, ori jenant-reducționistă. Prezență proteică: creator de primă mână dinamitând locul comun, amator de concetti, baladist și orfic, ironist și narativizant, ceremonios și ermetic, filozofând între paradox și zâmbet, el e, pe scurt, un modern dezinvolt, un ecumenic cu deschidere spre universal, clamând parcă pentru refacerea omului natural. Apropierea de o poezie ca aceasta cere neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
experimentat toate atitudinile poetice cunoscute: romantismul gesturilor simbolice, clasicismul formelor disciplinate, barocul căutărilor proteice, intelectualismul ermetizat prin aluzia livrescă și conceptualizarea trăirilor, transa mistică. În prima etapă a creației sale, sub influența baladei romantice germane și a prietenului Radu Stanca, baladist modern, a cultivat mai ales tema metamorfozei în formă baladescă. Această etapă, depășită, a creației sale va fi cel mai lesne receptată și cea la care va fi redusă de public întreaga sa operă, cu mult mai diversă. Textul ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
51 perspectivă asupra poeziei noastre actuale 1. Ion Barbu este văzut aici ca „un virtuoz al versului, poet din proprie voință, printr-o prinsoare, cum declara el însuși prietenilor, de un eclectism poate cam incoerent (parnasian la început, pitoresc-balcanic apoi, baladist fantastic prin viziunea sa zdruncinată, strâmbă, deplin caracterizată sau, ca să-i zic așa, sașie.” 2 Vladimir Streinu n-a ieșit, se pare, niciodată din cadrele unor atari judecăți rezervat - paradoxale, scriind în același studiu că Ion Barbu „este fără îndoială
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
teatrului, dar, nemulțumit probabil de performanțele obținute, revine la poezie și practic redebutează în 1968 cu Întoarcerea în anotimp. În această carte, care ar fi trebuit să fie de maturitate, poetul se manifestă ca un june romantic, cu accente de baladist (poate sub aripa lui Radu Stanca sau a lui Ștefan Aug. Doinaș). Era, cum remarcă Nicolae Balotă, „un sentimental cu pudori”, acoperindu-se cu cuvinte („verbe-afecte”, precizează același critic). El ajunge să învăluie totul, mai ales meditația despre condiția umană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
opereze în textul de acolo prescurtările de rigoare, marcate cu roșu în exemplarul timis acum de mine. N-ar strica, poate, să se pună o notă așa: „Prescurtare a capitolului respectiv de sub genericul Generația «pierdută» dar recuperată: nonconformiști, ironiști, onirici, baladiști, unde Geo Dumitrescu este așezat în capul seriei. Meditez și la Doinaș. Al D-tale, I. R. </citation> (7) <citation author=”Ion Rotaru” loc="[București]" data =”31 ianuarie 1985”>, Dragă Domnule Călin, Trimit cele 4 pagini promise. Le trimit mai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Ion Postolache, SE, 1943, 1634; D. Micu, „Grădina cu cactuși”, RL, 1969, 38; Adrian Beldeanu, „Orații”, CRC, 1973, 4; Mircea Iorgulescu, „Orații”, LCF, 1973, 8; Lit. rom. cont., I, 511-512; Gh. Bulgăr, „Amurgul zăpezilor”, RL, 1984, 8; Al. Raicu, Un baladist autentic, RL, 1986, 46; Rotaru, O ist., III, 148-149; Dicț. scriit. rom., III, 874-875. I.R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
O perspectivă asupra poeziei noastre actuale. Ion Barbu este văzut aici ca "un virtuoz al versului, poet din proprie voință, printr-o prinsoare, cum declara el însuși prietenilor, de un eclectism poate cam incoerent (parnasian la început, pitoresc balcanic apoi, baladist fantastic prin viziunea sa zdruncinată, strâmbă, deplin caracterizată sau, ca să-i zic așa, sașie." Vladimir Streinu n-a ieșit, se pare, niciodată din cadrele unor atari judecăți rezervat - paradoxale, scriind în același studiu că Ion Barbu "este fără îndoială un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]