60 matches
-
După armată, în 1973, am revenit la Institutul de Arte, unde am deschis prima clasă de nai, ca oră facultativă în cadrul facultății de iluminare culturală. Eram încă în acele timpuri de tristă faimă când se dădea prioritate instrumentelor rusești precum balalaica sau baianul. Datorită unei rezistențe puternice, din umbră, a unor mari patrioți precum Vasile Roșcovanu de la Școala de Muzică „Ștefan Neaga”, a lui Vasile Crăciun de la Institutul de Arte, a altor personalități, naiul, vioara, fluierul, acordeonul, clarinetul, țambalul și-au
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1438007890.html [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
ies din gând și să-mi stau la rând pe un colț de piatră, lângă vechea șatră? Meștere Nichita, Pana-aurita, De la unu-n sus, Poeții s-au dus. Călăream în zori Iubite-surori, Imnuri, ritmuri, Leda, Jupiter-lebeda, Tânără leoaică, Spune balalaică, ce ai tu în piept? Cât mai pot s-aștept? Uite-mă, dar uită, Sărutate-aș, muică, Te mai rog, un fleac, Îți eram eu drag? BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Detectiv particular / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DETECTIV PARTICULAR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1405071615.html [Corola-blog/BlogPost/349208_a_350537]
-
un toiag Pe ultimul lui drum prin mlaștină și lut... Te strâng de drag, iubito, în brațe și în vis Cu alinarea leului răpus de o leoaică Ce puii apărându-și, iubitul și-a ucis Când seara plânge trist o balalaică... Te strâng de drag, în vis și-n gând, iubito, Cu desfrânarea poftei dorului carnal, Cu patima iubirii ce n-ai împărtășit-o Într-un orgasm sfâșietor de madrigal... Referință Bibliografică: Te strâng / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TE STRÂNG de ROMEO TARHON în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 by http://confluente.ro/Te_strang_romeo_tarhon_1360919672.html [Corola-blog/BlogPost/351903_a_353232]
-
ceramică...” Ne trezim pe “urme de umbre” și “pași ancestrali” și parcă auzim “suflări stranii de lumi din vechime”. Decorul ne vrăjește, ne cheamă, ne amețește cu tânguirile ca de sirene. Dar, cel care ne hipnozizează cu un cântec la balalaică, “plângându-și în fiecare dintre noi eternitatea efemeră(!) - este de data aceasta, nu o zână a lacului, nu o știmă sau o naiadă, ci un profesor din Cluj, care “își devora fericirea clipei cât o veșnicie” - în timp ce apa își contura
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
de caninii timpului câinos, pietre legendare, odăi, morminte, ceramică... Relicve! Urme de umbre și pași ancestrali, suflări stranii de lumi din vechime... Oglinda lacului devastând orizontul confuz disecat de insecte, de păsări nocturne, de stele căzătoare.... Relicve... Cânta duios o balalaică pe mal, plângându-și în fiecare dintre noi eternitatea efemeră(!), mângâiată ritmic și delicat de degetele fantomatice ale Profesorului de la Cluj. Își îngâna instrumentul abia murmurând incantațiile grecești. Își striga în sine disperarea de lup trecător, își devora fericirea clipei
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
nu mai are loc de veci... Sigur că da!...Adeseori , noaptea, sub splendidul și înfricoșătorul senin siberian, ori sub năvala fioroasă a viscolului a tot stăpânitor, câte un rus lasă “pulemiota” în pace, se așterne pe trei paie și pornește balalaica. Și câtă alinare, totuși, mai poate aduce cutia triunghiulară cu trei coarde! Alienarea se îndepărtează, parcă. Alde nea Ion nu-și pot stăpâni un soi de admirare, un fel de alt fel de lăcrămare când Alioșa murmură “Serile de la Moscova
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) by http://balabanesti.net/2013/10/12/spaima-regretul-mucenicia-si-soarta-lui-badia-ion/ [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
din Zimbru și cu bădia Petrică Boza din sat cu mine, și depănam tot felul de năzbâtii din copilărie, poate mai alinăm suferința din această “liniște” și “libertate” monstruoasă... Ne ascultau toți deținuții din baracă. Ne asculta și rusul cu balalaica, deși nu pricepea nimic din limba lui Ion Creangă. Ascultau, și se mirau, și se cruceau...iar eu nu înțelegeam de ce se uită la mine ca și cum s-ar uita la o ciudățenie, la un smintit...Îi contraria glasul meu subțire
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) by http://balabanesti.net/2013/10/12/spaima-regretul-mucenicia-si-soarta-lui-badia-ion/ [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
grei, În Munții Apuseni înțărcă renii. ´N omienouăsutecin´ș´doi, săteni, În ziua de Răpciune, din bordei, Dădură buzna-n gară peste chei Să-i vadă pe sovieticii - arieni. Vagoanele s-au descărcat deîndată Cu ajutorul celor de pe aici, Și-o balalaică aprinsă de o fată Se tângui în tril de rândunici... Va-ncepe alt război cu o armată De oameni preschimbați chiar în furnici. NOVÎI BERLIN Munții lui Iancu - verdea cazemată: Un fel de nou Berlin cu porți de fag Unde
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_frunzei_negre_de_uraniu_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
Rămâneți slujnică-n fereastră...” Să-mi faci din murmur o vioară, Să-mi cânte-amor enescian, Și-n nopțile din dumbrăvioara, Să ne iubim balzacian... „Rămâi cu bine, o fiastra, Te voi cânta la nunta noastră...” Să-mi faci din murmur balalaica, Să-mi cânte-amor de Romanov, Și-n nopțile dinspre Drăgaica, Să mi te-așterni ca-ntr-un alcov. „Să mă iertați, dar dumneavoastră, Sunteți cicoarea mea din glastra... Și frunzele se-nchină, doamna, Parau de umbre infinit, Cu brațele servind
MIREASA MUTĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1469650535.html [Corola-blog/BlogPost/368407_a_369736]
-
pe 9 septembrie 1960 în localitatea Nisporeni, Republica Moldova într-o familie de muncitori români, tatăl Ion Caragia fiind inginer mecanic, iar mama Zinaida Caragia, casnica. De la mama sa a moștenit talentul muzical. Doinele cantate de ea pe acorduri de mandolina, balalaica și chitară erau unice. Nicolae a început să studieze de mic muzică, luând lecții de baian, acordeon, trombon, contrabas, pian și chitară. A urmat Colegiul de Muzică „Ștefan Neagă” din Chișinău, clasa de trombon și chitară baș, apoi a absolvit
REGATUL ÎNGHEŢAT”, TURNEU NATIONAL! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1479118861.html [Corola-blog/BlogPost/367621_a_368950]
-
Dunea na Dunea, na paidom Dunea”. Femeile au batistuțe albe în mână și le flutură. Fiecare are câte o bonețică albă, ca un coc, la spate. Veșmintele sunt lucioase și intens colorate. Costume tradiționale. Doi acordioniști le acompaniază. Cântărețul la balalaică a murit și a fost înmormântat alaltăieri. Așa că au rămas numai cei doi acordioniști. Unul e pântecos. Unul din cântece se referă la botinele femeiești și e foarte vesel. Cizmulițele lor au un mare rol în dansul rusesc. Parcă joacă
DOUĂ MEDITAŢII DESPRE ARTĂ, VIAŢĂ ŞI MOARTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_meditatii_despre_arta_viata_cezarina_adamescu_1337366065.html [Corola-blog/BlogPost/358832_a_360161]
-
violoncelele, violele bas și contrabasurile,) (excl. viorile ) 9202.10.90 buc. S 36.30.12.50 Chitarele acustice 9202.90.30 buc. S 36.30.12.90 Instrumente muzicale acustice cu coarde, inclusiv mandolinele, lăutele înrudite, banjo, chitarele havaiene, citerele, balalaicile, harpele, harpele eoliene, țambalele, excl. instrumentele acționate cu arcuș, ghitarele 9202.90.80 buc. S 36.30.13.10 Orgi cu tuburi, orgi de salon și instrumente cu claviatură similare, cu ancii metalice libere 9203 buc. @ S 36.30.13
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
electrice și alte instrumente electrice cu claviatură și chitare electrice 9209.94 S 36.30.18.30 Componente și accesorii de instrumente muzicale cu coarde, altele decât cele electronice, acționate cu arcuș, mandoline, ghitare, lăute înrudite, banjo, chitare havaiene, citere, balalaici, harpe, harpe eoliene, țambale 9209.92 S 36.30.18.95 Componente și accesorii de instrumente de suflat din alamă, instrumente de suflat din lemn, cimpoaie, fluiere bretone și oboi 9209.99.30 S 36.30.18.97 Alte componente
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Letoniei, ca fiu al inginerului Haim Heimann și al soției sale Pnina, funcționară la compania de telecomunicații "Cable and Wireless". În casa lor se vorbea deja ebraica modernă, de asemenea exista o tradiție muzicală bogată: tatăl știa să cânte la balalaică, bunicul pe linie paternă, Menahem Mendel Heimann, care fusese căpitan de spărgător de gheață, cânta la armonică, iar străbunicul fusese, la vremea sa, violonist. În anul 1939, la 5 ani, bunicul, profitând de conexiunile sale marinărești, a reușit să transfere
Nahum Heiman () [Corola-website/Science/319273_a_320602]
-
Albania, India, Egipt, SUA, Italia, RD Germană, Franța, Belgia etc. La 5 octombrie 1970 la Sala "Pleyel" din Paris, Nicu Stănescu susține un program de muzică populară românească (împreună cu naistul Damian Luca) alături de fanfara "Scot Guard" și ansamblul rus de balalaici "Ciaika" (laureate cu Chitara de aur și de argint). Aici are bucuria să obțină "Chitara de bronz" la concursul internațional al Asiociației Franceze de Muzică Recreativă. Trecuseră aproape două decenii de la primul său premiu internațional dobândit la Praga (1949). În
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
doilea a reușit să treacă de la constructivismului artei ruse, prin influențele barlach-iene, la forme de exprimare înrudite cu creațiile lui Ivan Meštrović. Plastica semnată de multilateralul sculptor (scenograf, decorator, grafician, om de litere) a evoluat de la concepția cubistă (Nud cu balalaică, Frontonul Căminului Muncitoresc din Timișoara) spre forme din ce în ce mai pure, cu o putere deosebită pentru exprimarea sentimentelor umane cele mai profunde La începutul anilor ’30 mutarea de la Cluj la Timișoara a Școlii de Belle-Arte a susținut cu forțe proaspete reînnoirea vieții
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
noilor dansuri la modă, printre care și care este dansat în pauzele de la cinematograful "Orpheum". Ulterior Petre Leșcenco face diferite turnee în orașele din Basarabia. În 1925 Petre Leșcenco pleacă la Paris, unde apare într-un spectacol muzical, cântând la balalaică. Apoi, îmbrăcat într-o haină de cerchez dansa o lezghinka cu un pumnal în dinți, pe care, în cele din urmă îl înfigea în podea. Numărul a avut un succes remarcabil. Dorind să-și îmbunătățească tehnica de dans, se încrie
Petre Leșcenco () [Corola-website/Science/319101_a_320430]
-
Buicliu (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Theodor Rogalski (orchestrație), Zeno Vancea (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru și Emilia Comișel (folclor), după ce studiase Facultatea de Fizico-Chimice (1944-1947). Dragostea pentru muzică a apărut din copilărie, pentru că tatăl l-a învățat să cânte la balalaică, mandolină și chitară și apoi la acordeon. În timpul școlii și facultății a făcut parte din mai multe coruri: Liceul Teoretic de băieți Pitești (dirijor Alfons Popescu), Corala „Crai Nou” (dirijor Liviu Kavassi), biserica „Delea Nouă”, biserica „Sfinții Impărați Constantin și
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
ea a interpretat cântecul „Ahava hi shir lishnaiym” ( Dragostea e un cântec în doi). De această data cântecul s-a clasat pe locul al 12-lea. Ilanit urma să participe la concursul Eurovision și în anul 1984, cu hit-ul „Balalaica” , dar până la urmă, Israelul și-a suspendat participarea deoarece ziua concursului a coincis cu Ziua Amintirii - (a amintirii Eroilor), zi de doliu care precede Ziua sa națională, după calendarul ebraic - 5 Yiar. Cântecul s-a bucurat însă de un mare
Ilanit () [Corola-website/Science/320023_a_321352]
-
o lene flajeolată care m-a făcut să mă gândesc la Pound: în ea era «amurgul amurgului educației». Și tot peretele acela din spate, încărcat de viori acaju de diferite mărimi, cutii de flaut căptușite cu catifea roșie, mandoline și balalaice și tuburi complicat împletite de tromboane și tube...”. În secvența a treia - care face, în mod vădit, pereche cu prima - revin ecourile parodice, amintind de astă dată de cântecul de lume, de lamentațiile din lirica neoanacreontică a lui Ienăchiță Văcărescu
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Bucătăreasa nu zicea niciodată nu cînd o vedea pe Virginia încruntată. Nici ei nu i se părea de laudă că nu refuza pe nimeni, dar cu ăsta, Nicolai îl cheamă, coană Virginica, era altfel. îi cîntase numai ei cu o balalaică. Și se înțelegeau în ungurește. Și ieri, să se ardă pe plită dacă mințea, o căutase Șukuri frizerul și ea i-a zis că n-are vreme de el. Trebuia să iasă la plimbare cu Nicolai, care nu-i atinsese
Prasceai, prasceai ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7052_a_8377]
-
Nu înțelegea Ionică ce voiau să spună rușii cu uscatul și unul dintre ei se bate cu mîna pe inimă: "serțî", apoi scoate tutun dintr-o țigară, îl fărîmițează între degete și-i zice lăcrimos "Asta nu serțî Nicolai". Două balalaici i se spărseseră rusului în raniță pînă să ajungă în România. Pe-asta de acum i-o găsiseră camarazii la o casă de amanet și o rechiziționaseră în contul sacrificiilor pentru victorie. Era încrustată cu sidef, dar parcă nu suna
Prasceai, prasceai ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7052_a_8377]
-
la braț cu Nicolai încă vreo două săptămîni. Pînă au venit alți ruși cu trenul, iar Nicolai și ai lui s-au suit într-un eșalon care urma să-i ducă în Germania. Nicolai îi cînta din gură și din balalaică de adio Floricăi de pe scara vagonului: "Prasceai, prasceai.." Ea era singura care își lua rămas bun de la rușii care plecau. Era pe 21 noiembrie, o zi cu vreme pișăcioasă, după părerea lui Ion chelnerul. Cînd s-a înnoptat Costel ciocănarul
Prasceai, prasceai ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7052_a_8377]
-
stăteau nemișcați, încremeniți pe-un soclu imaginar, pentru a smulge 50 de cenți părinților. Abia la urmă apăreau plasatorii de bilete la Operă, deghizați în Mozart sau Salieri, cu partiturile clămpănind prin mulțime. Îi însoțeau cântăreții de mandolină, contrabas sau balalaică (după dexteritate și zona geografică de proveniență), alaiuri strălucitoare sau soliști nerecunoscuți, improvizând la cerere. Toată Curtea asta a Miracolelor emigrată în centrul Europei și îngrămădită pe trei sute de metri de stradă comercială se străduia din răsputeri să-ți atragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ții cumva morțiș să-ți capeți un cucui! Iconoclastule! Se poartă, însă tu ești boșorog sadea, ai peste patruș'cinci. Grâul și colacul! De salvare... Rușine să-mi fie! Am glumit! Te rog să nu mă ierți! Cânți vreodată la balalaică? Nu?! Măi, măi... Îți plac momițele? Nici? E bine de notat. Iar am glumit! Așaaa... În pădure la Băneasa, A venit Aia cu Coasa. O-la-la-la, la-ri-ra-la! La, la! Sigur, vom face noi o prostie... Sărut mânușițete, Domnișorică! (Ceașca ta, de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]