261 matches
-
sîrbo-croată), romanice (dialectele dacoromân, aroman, meglenoroman și istroroman ale limbii române, dar și iudeospaniola - ladino), albaneză, greacă și țigăneasca (rromani). Se aduce în discuție și turcă, limba uralo-altaică222. Unii romaniști ajung chiar să individualizeze limba română în context romanic prin "balcanismul" sau: "Sub aspect tipologic, română este cu siguranță o limbă romanica: ea are în comun cu limbile surori un vocabular latin moștenit, neologizarea orientată spre latină, restrîngerea declinărilor - realizată doar parțial în română - formarea articolelor, formarea de clitice, dezvoltarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
132, 142, 143, 145, 147, 148, 149, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 194, 202, 203, 239, 247, 253, 297, 303, 310, 328, 331, 333, 337, 345, 348, 355, 356, 357, ~ modernă 298, ~ vorbită 68, ~a actuala 68, balcanismul limbii ~e 118, dialectele limbii ~ 117, 282, 297-298, dublare clitică în ~ 91, proto~ 297, sistemul limbii ~e 66, substratul limbii ~e 149, 253, 310, tipologia limbii ~e 101, 298 rotokas 201, 293, 298 rusă 18, 86, 97, 98, 108, 109
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și tradiționalismul conservator, de țăranul patriarhal „cu plete și chimir, care nu știe să citească și stă în poeticul bordei, cântând din trișcă”, dar și față de Neoiobăgia lui C. Dobrogeanu-Gherea, considerându-se că România „dacă nu poate fi scoasă din balcanism prin industrie mare, ea se poate ridica din balcanism, din mizerie, din incultură, din minciună politică, prin democrația rurală și industriile posibile la noi, plus marea industrie etatizată a petrolului și a altor produse naturale - singura adaptare posibilă a noastră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
chimir, care nu știe să citească și stă în poeticul bordei, cântând din trișcă”, dar și față de Neoiobăgia lui C. Dobrogeanu-Gherea, considerându-se că România „dacă nu poate fi scoasă din balcanism prin industrie mare, ea se poate ridica din balcanism, din mizerie, din incultură, din minciună politică, prin democrația rurală și industriile posibile la noi, plus marea industrie etatizată a petrolului și a altor produse naturale - singura adaptare posibilă a noastră la viața europeană”. P. - după opinia lui Ibrăileanu - „e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
fiul Olimpiei Muthu (n. Lupșa), profesoară, și al lui Emil Muthu, avocat. A absolvit Liceul „Timotei Cipariu” din Dumbrăveni (1960) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția română (1967). Este doctor al aceleiași universității (1976), cu teza Balcanismul literar românesc până în secolul XX. Urmează o carieră universitară la Catedra de literatura română, comparată și teorie literară a Facultății de Filologie din Cluj-Napoca. Între 1976 și 1979 a fost lector de limbă și civilizație română la Universitatea din Saint-Etienne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
ținut rubrici permanente la „Echinox”, „Tribuna”, „Jurnalul literar”. Orientări critice, deși este o carte eterogenă - articole de metodologie, profiluri teoretice și „schițe de sinteză” de tipul unor rezumate academice -, anunță totuși liniile de forță ale preocupărilor lui M.: conceptul de balcanism, literatura balcanică, problema structurii și a formei literare, a „mentalității estetice” sau a morfologiei culturii. Volumele următoare, Literatura română și spiritul sud-est european (1976), La marginea geometriei (1979), Permanențe literare românești din perspectivă comparată (1986) și parțial Alchimia mileniului (1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
a formei literare, a „mentalității estetice” sau a morfologiei culturii. Volumele următoare, Literatura română și spiritul sud-est european (1976), La marginea geometriei (1979), Permanențe literare românești din perspectivă comparată (1986) și parțial Alchimia mileniului (1989), dezvoltă o teorie comparatistă a balcanismului literar românesc și sud-est european, definitivată în trilogia Balcanismul literar românesc (2002), care reunește și actualizează texte mai vechi, aduce completări, recuperează fragmente cenzurate, astfel încât abia astfel se configurează imaginea unui ansamblu pertinent articulat. Demersul este sistematic și are în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
culturii. Volumele următoare, Literatura română și spiritul sud-est european (1976), La marginea geometriei (1979), Permanențe literare românești din perspectivă comparată (1986) și parțial Alchimia mileniului (1989), dezvoltă o teorie comparatistă a balcanismului literar românesc și sud-est european, definitivată în trilogia Balcanismul literar românesc (2002), care reunește și actualizează texte mai vechi, aduce completări, recuperează fragmente cenzurate, astfel încât abia astfel se configurează imaginea unui ansamblu pertinent articulat. Demersul este sistematic și are în vedere etapele istorice ale conceptului, permanențele literare sud-est europene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
Demersul este sistematic și are în vedere etapele istorice ale conceptului, permanențele literare sud-est europene și fixarea conceptului „în cheie estetică”, cât și definirea și descrierea unei categorii tipologice. Cu alte cuvinte, trilogia reprezintă o reorganizare a cărților dedicate anterior balcanismului, sub diverse aspecte, de la cel teoretic la cel al analizei aplicate, de la cel comparatist la cel al criticii literare, de la analiza literaturii populare la cea a literaturii culte, de la literatura veche la literatura contemporană. Este vizibilă o înclinație tot mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
dintre balcanitate, concept determinat istoric, care se referă la spiritul unei epoci, și anume secolele al XV-lea - al XVIII-lea (acoperind zona mai vechiului termen „spirit sud-est european”, înțeles ca matrice spirituală, stilistică în sensul dat de Blaga), și balcanism, înțeles ca literatură/cultură a balcanității. Ambii termeni sunt depeiorativizați de la bun început: balcanitatea este impregnată de „sentimentul istoriei tragice”, iar balcanismul nu e „doar artificiu, decorativism și mahalagism, ci o dramă cu reversul său parodic”. Balcanismul literar interesează ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
zona mai vechiului termen „spirit sud-est european”, înțeles ca matrice spirituală, stilistică în sensul dat de Blaga), și balcanism, înțeles ca literatură/cultură a balcanității. Ambii termeni sunt depeiorativizați de la bun început: balcanitatea este impregnată de „sentimentul istoriei tragice”, iar balcanismul nu e „doar artificiu, decorativism și mahalagism, ci o dramă cu reversul său parodic”. Balcanismul literar interesează ca paradigmă morfologică, sub aspectul comparatist al unor „serii estetice de tipul motivelor și al temelor”, generate de condiții geografice, istorice, etnice, religioase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
de Blaga), și balcanism, înțeles ca literatură/cultură a balcanității. Ambii termeni sunt depeiorativizați de la bun început: balcanitatea este impregnată de „sentimentul istoriei tragice”, iar balcanismul nu e „doar artificiu, decorativism și mahalagism, ci o dramă cu reversul său parodic”. Balcanismul literar interesează ca paradigmă morfologică, sub aspectul comparatist al unor „serii estetice de tipul motivelor și al temelor”, generate de condiții geografice, istorice, etnice, religioase, etice și culturale similare: substratul indo-european comun, romanizarea, dominația bizantină și apoi cea otomană, ortodoxia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
generate de condiții geografice, istorice, etnice, religioase, etice și culturale similare: substratul indo-european comun, romanizarea, dominația bizantină și apoi cea otomană, ortodoxia și antiislamismul, bizantinismul (modelul bizantin), orientalismul, etica supraviețuirii, filosofia lui „întru” sau a lui „ca și cum”. Etapele istorice ale balcanismului (literar) ar fi: în secolele al XVI-lea - al XVII-lea - etapa unui „bizantinism structural”, al cărui summum literar se găsește în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, apoi perioada fanariotă, a unui „Bizanț după Bizanț” (cu formula
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
-lea - etapa unui „bizantinism structural”, al cărui summum literar se găsește în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, apoi perioada fanariotă, a unui „Bizanț după Bizanț” (cu formula lui N. Iorga), numită de cercetătorul clujean și etapa unui balcanism „militant”, naționalist, deschisă mai înainte de umanistul Dimitrie Cantemir și continuată, într-o a treia etapă, de romanticii pașoptiști ai secolului al XIX-lea și în fine a patra etapă, în literatura veacului al XX-lea, vizibilă doar în plan estetic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
balcanică (re)aduce în actualitate teorii și idei interesante: dualismul de factură bizantină și eterogenitatea structurilor mentale ale balcanității, dimensiunea eroică, continuitatea bizantină în literatură până în epoca modernă, Istoria ieroglifică a lui Cantemir ca „trecere de la balcanitatea profund tragică la balcanismul literar-artistic”, balcanismul ca „produs al urbanismului”, ca model cultural cosmopolit, „răscumpărarea estetică a unei drame istorice” în opera literară a unor „balcanici” precum Dimitrie Cantemir, Anton Pann, Mateiu I. Caragiale, Ion Barbu. Se remarcă mai ales analizele unor texte aparținând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
aduce în actualitate teorii și idei interesante: dualismul de factură bizantină și eterogenitatea structurilor mentale ale balcanității, dimensiunea eroică, continuitatea bizantină în literatură până în epoca modernă, Istoria ieroglifică a lui Cantemir ca „trecere de la balcanitatea profund tragică la balcanismul literar-artistic”, balcanismul ca „produs al urbanismului”, ca model cultural cosmopolit, „răscumpărarea estetică a unei drame istorice” în opera literară a unor „balcanici” precum Dimitrie Cantemir, Anton Pann, Mateiu I. Caragiale, Ion Barbu. Se remarcă mai ales analizele unor texte aparținând literaturii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
organicului, Cluj-Napoca, 1993; Esențe, Cluj-Napoca, 1994; Cântecul lui Leonardo, București, 1995; Călcâiul lui Delacroix, București, 1996; Făt-Frumos și „vremea uitată” (în colaborare cu Maria Muthu), București, 1998; Dinspre Sud-Est, București, 1999; Lucian Blaga. Dimensiuni răsăritene, Pitești, 2000; ed. Pitești, 2002; Balcanismul literar românesc, I-III, Cluj-Napoca, 2002; Balcanologie, I-II, Cluj-Napoca, 2002-2003. Ediții: Anton Pann, Felurite, introd. edit., Cluj, 1973; Liviu Rebreanu, Amalgam, pref. edit., Cluj-Napoca, 1976; Henri Jacquier, Babel, mit viu, pref. edit., Cluj-Napoca, 1991; Eugeniu Sperantia, Contemplație și creație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
1977, 10; Dumitru Micu, O coordonată a literaturii române?, CNT, 1977, 21; Marin Mincu, „Literatura română și spiritul sud-est european”, AFT, 1977, 9; Alexandru Duțu, La Littérature roumaine et l’esprit sud-est européen, REVR, 1977, 3; Valentin Tașcu, Despre un balcanism „fără margini”, ST, 1979, 12; Alexandru Duțu, Avatarurile balcanismului, RL, 1980, 3; Gheorghe Grigurcu, „La marginea geometriei”, F, 1980, 5; Alexandra Anastasiu-Popa, L’Esprit sud-est européen, RSE, 1982, 2; Iosif Cheie-Pantea, Zarifopol în actualitate, O, 1983, 13; Valentin Tașcu, „Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
CNT, 1977, 21; Marin Mincu, „Literatura română și spiritul sud-est european”, AFT, 1977, 9; Alexandru Duțu, La Littérature roumaine et l’esprit sud-est européen, REVR, 1977, 3; Valentin Tașcu, Despre un balcanism „fără margini”, ST, 1979, 12; Alexandru Duțu, Avatarurile balcanismului, RL, 1980, 3; Gheorghe Grigurcu, „La marginea geometriei”, F, 1980, 5; Alexandra Anastasiu-Popa, L’Esprit sud-est européen, RSE, 1982, 2; Iosif Cheie-Pantea, Zarifopol în actualitate, O, 1983, 13; Valentin Tașcu, „Paul Zarifopol între fragment și construcție”, CNT, 1983, 20; Cornel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
4; Cornelia Ștefănescu, Pornind de la o carte..., JL, 2000, 9-10; Dan Mănucă, Între teorie și eseu, CL, 2000, 5; Dicț. esențial, 545-548; Petraș, Panorama, 439-440; Alexandru Pintescu, Lucian Blaga în orizont răsăritean, CL, 2002, 4; Dan Mănucă, Geografie literară, I, Balcanismul, CL, 2003, 10. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
homo balcanicus se încarcă și cu o seamă de atribute străine de el, ca să se întoarcă, iarăși, ca un bumerang, crucificând astfel arealul de origine. Conotațiile în bună măsură negative fac parte, de altfel, dintr-o stereotipizare a termenului de balcanism ce, "creată și importată din Occident a fost complet asimilată"1 de mentalitatea vestică și, prin ricoșeu, de aceea sud-est europeană. Dincolo însă de poncife cu accente incriminatorii există cu siguranță un arhetip comportamental, cu numeroase concretizări de ordin tipologic
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
13. Desigur, nu-1 epuizează pe homo duplex, doar îl exemplifică prin frecvență și culoare locală (națională). Alcătuit, în general, din stări contrastante și aflate într-un echilibru mereu instabil modelul luat în discuție este definitoriu pentru o dublă dimensiune a balcanismului - parodică și de evocare. Forme de manifestare sau, mai exact, derivate tipologice dar și simbolice sau de atitudine îl constelează în polarizări semnificative. La meridianul românesc, de pildă, în "polul plus" s-ar plasa nastratinismul (< Nastratin Hogea și posteritatea acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
care le-am depistat și în prelucrările sud-estice ale baladei despre Meșterul Manole)32 particularizează, cum spuneam, raportul dintre constantă și variabilele acesteia - un indice reprezentativ pentru toate literaturile sud-estului. Mai mult, relația în cauză ilustrează o componentă importantă a balcanismului literar precum și, principiul, amintit și el, al unității în diversitate ce caracterizează arealul în cele trei vârste ale sale - bizantin, tur-cocratic și modern. Iată, ca să mai dăm un exemplu, paradigma basileus-ulm e funcțională până târziu, fie că e preluată ad
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
ocupă, într-o unitate de timp, o anumită constantă umană cu variabilele tipologice respective ne restituie, cu un plus de acuratețe, o forma mentis prin care ne putem redefini la acest specific meridian european. Note 1 Măria Todorova, Balcanii și balcanismul, Humanitas, București, 2000, p. 95. 2 Cf. Permanențe literare românești din perspectivă comparată, Minerva, București, p. 12-103 (cap. Tipologie). 3 Nicolae Iorga, Deux conferences sur la vie byzantine donnees en Hollande. I. L'homme byzantin, Paris, 1936, p. 7. Cf.
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
singular terminată în grupul fonetic -aj (sufix lexical sau fără caracter morfematic): arbitraj/arbitraj-e, sondaj/sondaj-e, abataj/abataj-e, personaj/personaj-e etc.; • substantive, neologice, cu tema lexicală de singular terminată în grupul - ism, morfem lexical sau simplu grup fonetic: dacism/dacism-e, balcanism/balcanism-e, silogism/silogism-e, sofism/sofism-e, truism/truism-e etc.; • substantive formate de la infinitiv, prin sufixul -et(ăt): strigăt/strigăt-e, geamăt/gemet-e, plesnet/plesnet-e, foșnet/foșnet-e, scrâșnet/scrâșnet-e etc. sau terminate în acest grup fonetic: capăt/capet-e, sunet/sunet-e; • substantive formate prin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]