14 matches
-
Traits et thèmes communs et particuliers dans la poésie populaire grecque et roumaine, în „Balkan Studies“, 16, 1975, 2, p. 191-216. Și aici se pune în dezbatere fondul comun balcanic și tradiția bizantină și neogreacă. Subliniind necesitatea studiului interdisciplinar în balcanologie, o interesantă abordare are și Miroslav Vukelic, Die städtische Kultur auf dem Balkan (XV.-XIX. Jahrhundert), in „Balkan Studies“, 29, 1988, 2, p. 351-358. • Al. Duțu, Les livres de délectation dans la culture roumaine, în RESEE, XI, 1973, 2, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Permanențe literare românești din perspectivă comparată, București, 1986, passim; Mircea Muthu, Dinspre Sud-Est, București, 1999, passim; Maria Todorova, Balcanii și balcanismul, tr. Mihaela Constantinescu și Sofia Oprescu, București, 2000; Mircea Muthu, Balcanismul literar românesc, I-III, Cluj-Napoca, 2002; Mircea Muthu, Balcanologie, Cluj-Napoca, 2002. N.Cr. BÁLINT Tibor (12.VI.1932, Cluj), prozator și traducător. Copilăria grea, petrecută într-o mahala a Clujului, va fi determinantă pentru formarea viziunii sale literar-artistice. După studii medii absolvite la Cluj, devine redactor și reporter, mai întâi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
lui Leonardo, București, 1995; Călcâiul lui Delacroix, București, 1996; Făt-Frumos și „vremea uitată” (în colaborare cu Maria Muthu), București, 1998; Dinspre Sud-Est, București, 1999; Lucian Blaga. Dimensiuni răsăritene, Pitești, 2000; ed. Pitești, 2002; Balcanismul literar românesc, I-III, Cluj-Napoca, 2002; Balcanologie, I-II, Cluj-Napoca, 2002-2003. Ediții: Anton Pann, Felurite, introd. edit., Cluj, 1973; Liviu Rebreanu, Amalgam, pref. edit., Cluj-Napoca, 1976; Henri Jacquier, Babel, mit viu, pref. edit., Cluj-Napoca, 1991; Eugeniu Sperantia, Contemplație și creație estetică, postfață I. Maxim Danciu, Cluj-Napoca, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
Minerva, București, p. 12-103 (cap. Tipologie). 3 Nicolae Iorga, Deux conferences sur la vie byzantine donnees en Hollande. I. L'homme byzantin, Paris, 1936, p. 7. Cf. și lucrarea noastră, Dinspre Sud-Est, Libra, București, 1999, p. 51-65 (între bizantinologie și balcanologie). 4 Claudia Tița-Mircea, Postfață la Omul bizantin, voi. Coordonat de Guglielmo Cavallo, Polirom, Iași, 2000, p. 322. 5 Victor Paracostea, Balcanologia în Sud-estul și Contextul European, Buletin VI, Institutul de Studii Sud-Est Europene, București, 1996, p. 71 și în continuare
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
byzantin, Paris, 1936, p. 7. Cf. și lucrarea noastră, Dinspre Sud-Est, Libra, București, 1999, p. 51-65 (între bizantinologie și balcanologie). 4 Claudia Tița-Mircea, Postfață la Omul bizantin, voi. Coordonat de Guglielmo Cavallo, Polirom, Iași, 2000, p. 322. 5 Victor Paracostea, Balcanologia în Sud-estul și Contextul European, Buletin VI, Institutul de Studii Sud-Est Europene, București, 1996, p. 71 și în continuare: Fără a nega, firește, diferența specifică care îl leagă de totalitatea membrilor națiunii în sânul căreia s-a născut și a
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
sufixul -re și 5 substantive în care se recunoaște sufixul -iune, ceea ce înseamnă că tipul e-i își datorează productivitatea aproape în întregime sufixelor. 3.1.4. Tipul flexionar ie-ii: am înregistrat 102 substantive: abdominalgie, apendicectomie, autoacuzație, autoeducație, autoironie, automedicație, balcanologie, bioenergie, calcemie, carmangerie, ciupercărie, claustrofobie, concatenație, conotație, contracepție, conversie, coronografie, demofobie, depresie, difuzie, diglosie, discografie, dizarmonie, ecografie, ecospecie, edentație, emisie, empatie, enterologie, etruscologie, extensie, etnie, filmografie, francofonie, frecție, frezie, hidroizolație, hiperinflație, iconoclastie, imagologie, implantologie, intelighenție, intubație, izometrie, kinetoterapie, levitație, lustrație
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
1991) despre intelectuali și ideologia socialist-națională În România lui Ceaușescu. Câmpul istoriografic românesc trecea dincolo de frontierele de stat, În măsura În care România făcea obiectul unor studii specializate, În cadrul „studiilor orientale” În Franța (INALCO), al celor de „slavistica” În (SUA, Marea Britanie) sau de „balcanologie” (Germania). Miza politică a competenței istorice poate fi recunoscută de poziția ce a revenit unui istoric „alternativ” (disident) precum Vlad Georgescu, istoric reprezentativ al istoriografiei politice alternative având ca spațiu de referință exilul, o vreme director al secției române de la
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
conștient de necesitatea depășirii „complexelor”, înțelegând că o imagine de ansamblu asupra vieții culturale românești, presupune conexarea tuturor fenomenelor particulare la sistemul de valori zonale și, mai apoi, universale. Odată cu această deschidere s-a făcut un pas important în dezvoltarea balcanologiei, menită să dea un solid și sigur statut științific studiilor balcanice. Cercetările aplicate a lui Radovan Samardžić se întind pe o perioadă de aproximativ patru secole (de la al XV-lea la al XIX-lea) și sunt importante în înțelegerea structurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ge răul n-a scăpat. Austria Cu rigoarea științifică a sociologului și filologului în anul 1971 a apărut la Berlin o lucrare intitulată „Originea croaților valahi din sudul Burgenlandului” iar în 1989, institutul Universității libere tipărește în volumul XV de Balcanologie date despre localitățile valahe din Austria. Prin Dl. Trințu Măran și Iovan Negurici originari din Valea Timocului și stabiliți la Viena, revista „Curierul Ginta Latină” a primit date inedite în legătură cu acest subiect. La recensământul din 1910 în zonele din Austria
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
ge răul n-a scăpat. Austria Cu rigoarea științifică a sociologului și filologului În anul 1971 a apărut la Berlin o lucrare intitulată „Originea croaților valahi din sudul Burgenlandului” iar În 1989, institutul Universității libere tipărește În volumul XV de Balcanologie date despre localitățile valahe din Austria. Prin Dl. Trințu Măran și Iovan Negurici originari din Valea Timocului și stabiliți la Viena, revista „Curierul Ginta Latină” a primit date inedite În legătură cu acest subiect. La recensământul din 1910 În zonele din Austria
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
o creație hibrida și are o rezonanță neplăcută"; presupunea că modelul său a fost constituit de unele adjective substantivizate precum Romanoslavica, Italica - si sugera că modele alternative preferabile denumirile de domenii de cercetare de tipul slavistica, germanistica, balcanistica - sau indologie, balcanologie etc. Pentru studiile despre română, termeni mai adecvați ar fi fost deci romanistica sau, eventual, (deși e mai greoi) românologie. Trebuie să remarcam mai întîi că, în ciuda criticii lingvistice, Romanica s-a menținut timp de peste trei decenii; apoi, ca în ciuda
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
și modernizarea tîrzie (de aici coabitarea, în mentalitatea comună, a straturilor arhaice și medievale cu cele moderne și păstrarea legăturii dintre cultura scrisă și cultura orală), de referință la ortodoxie și la caracteristicile specifice ale misticii răsăritene. Primul volum de Balcanologie, culegere tematică de studii și nu un studiu sistematic, se dovedește în final bogat în puncte de dezbatere și precizări necesare într-o perioadă cînd definirea propriei noastre imagini este primul pas pentru eliberarea de tarele pe care naționalismele excesive
Perspectiva sud-estică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14669_a_15994]
-
Mundus Imaginalis), o revistă de studii culturale (Caietele Echinox), un cerc de studii și dezbateri interdisciplinare (Eranos), o galerie electronică (avînd exponate fantasmale), un seminar de creative writing în domeniul oniric și patru programe speciale de cercetare (pe teme de balcanologie, istoria imaginarului, psihoistorie și imagologie). Pentru că am devenit una din rotițele Centrului de Cercetare a Imaginarului, privirea mea, din interior, intenționează să înfățișeze acum imagosfera investigată în cadrul acestei instituții experimentale. Probabil că originea actualului Centru Phantasma, de la Cluj, se găsește
Phantasma, o privire din interior by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/15217_a_16542]
-
românesc”, „Libertatea”, „Revista istorică română”, „Revista arhivelor”, „Revue des études sud-est européennes”, „Revue roumaine d’histoire” (la care a fost redactor-șef adjunct) ș.a. P. este considerat unul dintre ctitorii institutelor de studii balcanice din Peninsula Balcanică. Ca teoretician al balcanologiei, el definește principalii factori unificatori ai culturilor din acest spațiu: teritoriu de interferență și sinteză a culturilor, literaturilor și civilizațiilor, schimburi de valori spirituale între popoarele din zonă, receptarea curentelor sub forma ce corespunde fiecărui popor în parte. Are în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]