33 matches
-
de către râul Sebeș, devenit una cu Mureșul, a început să urce pe Transalpina, mânând oile cu fluieratul său caracteristic, printre dinții rari din față.” Am să-mi găsesc o fomeie, iute și harnică.Am să o învăț să-mi facă balmoș și mulți copii.” Gândea Ioan din Ioancău, fluierând la oile sale, ori de câte ori trecea pe lângă ele câte o mașină. Luase hotărâre asta, să plece din satul natal, după ce din gospodăria sa nu mai rămăsese nimic.” Dacă trebuie să aleg între două
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408021362.html [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
jale și întreaga natură trăiește starea lui de tristețe. În tot timpul desfășurării festivalului muzica bună a fost asezonată cu mâncăruri specifice Văii Gurghiului: sarmale cu păsat, găluște, scorușe, iahnie de fasole, tocăniță de miel, tocăniță de vițel, boț, bulz, balmoș, mămăliguță, pâine rumen-aurie, fără amelioratori, pregătită în cuptor cu foc de lemne de Brutăria Chirteș de la Uricea, țuică și jin ars care au făcut deliciul vizitatorilor. Festivalul Văii Gurghiului, o sărbătoare nouă, complexă și originală, a adus în actualitate vechi
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
de către râul Sebeș, devenit una cu Mureșul, a început să urce pe Transalpina, mânând oile cu fluieratul său caracteristic, printre dinții rari din față. „Am să-mi găsesc o fomeie, iute și harnică. Am să o învăț să-mi facă balmoș și mulți copii!” gândea Ioan din Ioancău, fluierând la oile sale, ori de câte ori trecea pe lângă ele câte o mașină. Luase hotărâre asta, să plece din satul natal, după ce din gospodăria sa nu mai rămăsese nimic. „Dacă trebuie să aleg între două
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1409889105.html [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
Secțiunea a VI-a 19232 AVRAM ANA (n. 1954) Bistrița, Aleea Merilor nr. 1, bl. 1, sc. A, ap. 3 țel: 227374, 232073 22310 BALAZS TONICA ELISABETA (n. 1973) Bistrița, str. Vasile Lupu nr. 1, ap. 16 țel: 231992 22039 BALMOȘ CONSTANTIN (n. 1955) Sieu nr. 84 țel: 260133 13305 BALOG IULIANA (n. 1956) Bistrița, str. Dragoș Vodă, bl. 3, sc. A, ap. 11 țel: 223048 13306 BIRTAȘ RODICA (n. 1964) Bistrița, str. Gării nr. 30, bl. turn, sc. C, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
superioară a abruptului, iar de la extremitatea sudică a acestuia coboară în Valea Strei [IV-1.117], în partea de nord a localității Petros. În continuare limita traversează Streini și urcă pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei și Pârâul lui Balmoș. Urmează spre sud acest interfluviu și coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoș. Din acest punct limita se constituie între comunele Baru Mare și Banița pe direcția N-S astfel: după traversarea CF. se urcă în dealul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
partea de nord a localității Petros. În continuare limita traversează Streini și urcă pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei și Pârâul lui Balmoș. Urmează spre sud acest interfluviu și coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoș. Din acest punct limita se constituie între comunele Baru Mare și Banița pe direcția N-S astfel: după traversarea CF. se urcă în dealul Malului și în continuare în dealul Bran, cota 736,5 m. după care se continuă pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Ion 107. Meiroșu I. Beneamin 108. Mihai St. Alexandru 109. Neagu C. Ana 110. Ochea M. Aurelia 111. Pătrașcu C. Constantin 112. Răbâea V. Aureliu 113. Rizea I. Ecaterina 114. Saulea C. Ștefan 115. Stanciu N. Petre * județul Sălaj: 116. Balmoș Ț. Gheorghe 117. Pop G. Gheorghe * județul Sibiu: 118. Armenciu A. Ioan 119. Boncea I. Vasile 120. Bucurenciu N. Nicolaie 121. Cîndea D. Irimie 122. Comșa N. Nicolae 123. Marcu Ț. Toma 124. Român I. Ioan 125. Roșca S. Simion
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191085_a_192414]
-
Attila, născut la 8 iulie 1966 în localitatea Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiul lui Iosif și Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, 38108 Braunschweig, Vor dem Dorfe 7A, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Mediesu Aurit, județul Satu Mare. 131. Balmoș Remus-Septimiu, născut la 30 ianuarie 1962 în localitatea Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul lui Toader și Ingeborg, cu domiciliul actual în Germania, 01844 Hohwald, Langburkersdorf, Muhlberg 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, Str. Dorobanților nr. 39, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130000_a_131329]
-
Avădănei C. Ioan 2515. Avram Casandra Vasile 2516. Avram G. Ion 2517. Avrămoaei C. Ion 2518. Axinte Maria Mihai 2519. Babalean I. Vasile 2520. Baciu I. Georgi 2521. Baciu M. Vasile 2522. Bacu I. Ioan 2523. Bahnean P. Teodor 2524. Balmoș Gh. Vasile 2525. Baltariu P. Petru 2526. Bandol D. Dimitrie 2527. Barbaroș N. Gheorghe 2528. Barbă D. Victor 2529. Bârdan Ț. Teodor 2530. Bârsanu N. Pavel 2531. Baru D. Vasile 2532. Bârzu C. Ilie 2533. Bată O. Dimitrie 2534. Bazga
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153987_a_155316]
-
la 8 noiembrie 1961 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Szilagyi Alexandru și Margareta, cu domiciliul actual în Germania, Grosshabersdorf, Am Wolfgraben 2. 215. Szilagyi Theodora Dagmar, născută la 7 februarie 1964 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Balmoș Toader și Ingeborg, cu domiciliul actual în Germania, Grosshabersdorf, Am Wolfgraben 2. 216. Weinrauch Aurelia, născută la 22 iunie 1950 în localitatea Jamu Mare, județul Timiș, România, fiica lui Petric Petru și Lucreția, cu domiciliul actual în Germania, Goppingen, Martin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113349_a_114678]
-
restaurare a întregului complex mănăstiresc. Lucrările efectuate aici au avut ca finalitate: După finalizarea lucrărilor de restaurare, biserica „Sf. Gheorghe” a fost resfințită la 19 septembrie /2 octombrie 1910 de către mitropolitul Vladimir de Repta al Bucovinei și Dalmației, arhimandritul Ghedeon Balmoș, arhimandritul Ipolit Vorobchievici (starețul Mănăstirii Dragomirna) și un sobor de preoți. Mitropolia Moldovei a fost reprezentată de Al. Simionescu, protopresviter al jud. Botoșani, dr. D. Grigorescu, protopopul jud. Dorohoi, și Valerie Iordăchescu, protoiereul jud. Suceava. La acest eveniment au participat
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
în prezența înaltului oaspete. Astfel, la 3/15 iunie 1887, parohul Tit Onciul de la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” a predat cheia bisericii filiale cu hramul „Nașterea Domnului” parohului Vasile Cocorean de la Parohia „Sfântul Nicolae”, fiind de față vicarul protopresviterial George Balmoș, precum și epitropii de la ambele parohii. Apoi, la 5/17 iunie 1887, s-au transportat la biserica „Nașterea Domnului” Sfântul Antimis, chivotul cu Sfintele Taine și alte lucruri transportabile de la biserica ce urma a fi desfăcută. Timp de o săptămână, cinci
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
n. 1842, Voloca pe Derelui, Bucovina, astăzi în raionul Adâncata, regiunea Cernăuți, Ucraina - d. 1 martie 1913) a fost un arhimandrit român, care a fost ales ca deputat în Dieta Bucovinei (1891-1892, 1901-1904). s-a născut în familia lui Ioan Balmoș și a soției sale, Elisaveta născută Pitei. A primit la botez numele de Gheorghe. A urmat studiile gimnaziale și teologice la Cernăuți. În 1866, după absolvirea Institului Teologic din Cernăuți, a fost numit ca prefect de studii la Seminarul clerical
Ghideon Balmoș () [Corola-website/Science/319320_a_320649]
-
30 martie 1870 - 1874), la Jadova (1874-1884) și la Vatra Dornei (1884-1904). Ca urmare a calităților dovedite, i s-au conferit funcții administrative importante: exarh episcopal (1880), protopreviter (1890) și protopresviter districtual al Câmpulungului (1901-1906). În 1891, protopresviterul Gheorghe (George) Balmoș a fost ales ca deputat de Vatra Dornei în Dieta Bucovinei. El a fost nominalizat în cadrul adunării generale a societății politice “Concordia”, care avea un program politic național destul de modest, printre prevederi figurând: “adâncirea și lărgirea autonomiei Bucovinei, dezvoltarea cultural-națională
Ghideon Balmoș () [Corola-website/Science/319320_a_320649]
-
obținute de contracandidatul său). A fost nominalizat la 4 noiembrie 1901 candidat al Partidului Poporal Național pentru mandatul dietal din districtul politic Câmpulung, fiind deputat în Dieta Bucovinei. La 8 iunie 1904, protopresviterul districtual și parohul de Vatra Dornei, Ghideon Balmoș (care era văduv), a fost tuns în monahism și numit în funcția de proistos al asistenților de la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. În 1905 a fost hirotesit arhimandrit stavrofor și în 1909 arhimandrit mitrofor. În perioada stăreției sale
Ghideon Balmoș () [Corola-website/Science/319320_a_320649]
-
În 1905 a fost hirotesit arhimandrit stavrofor și în 1909 arhimandrit mitrofor. În perioada stăreției sale, au continuat lucrările de restaurare a întregului complex mănăstiresc, conduse de arhitectul austriac Karl Romstorfer. Acestea au fost terminate în 1910. Arhimandritul mitrofor Ghideon Balmoș a decedat la 1 martie 1913, la vârsta de 71 ani. În perioada interbelică, o stradă din Cernăuți a purtat numele preotului George Balmoș.
Ghideon Balmoș () [Corola-website/Science/319320_a_320649]
-
mănăstiresc, conduse de arhitectul austriac Karl Romstorfer. Acestea au fost terminate în 1910. Arhimandritul mitrofor Ghideon Balmoș a decedat la 1 martie 1913, la vârsta de 71 ani. În perioada interbelică, o stradă din Cernăuți a purtat numele preotului George Balmoș.
Ghideon Balmoș () [Corola-website/Science/319320_a_320649]
-
preconiza ca Muzeul etnografic în aer liber de la Măriuș să devină un "centru de studiu al tradițiilor", iar în vecinătatea lui să fie amenajate mai multe obiective turistice, strâns legate de tradițiile locului. „În apropiere, oaspeții vor putea savura un balmoș, caș proaspăt, berbec la proțap, vizitând o stână turistică. Sau vor putea auzi istorisiri mirobolante despre celebra vânătoare de albine, cunoscută în vechime sub numele de "bărcuit." Vizitând o stupină, vizitatorii vor afla cum arătau coșnițele vechi din nuiele de
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
de un liceu tehnologic, rezultat din comasarea, în perioada 2009-2010, a școlilor cu clasele I-VIII din Tihău, Cristolțel, Turbuța și Brâglez. Primele mențiuni despre liceu datează din anul 1867 când în satele Surduc și Solona era "docente ambulant" Gavril Balmoș. În anul 1894 s-a construit, prin contribuția sătenilor, un local propriu pentru școala confesională, compus dintr-o sală de învățământ și un coridor. În anul 1899 școala confesională se închide și se va redeschide abia în anul 1901, când
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
în prezența înaltului oaspete. Astfel, la 3/15 iunie 1887, parohul Tit Onciul de la Parohia "Adormirea Maicii Domnului" a predat cheia bisericii filiale cu hramul "Nașterea Domnului" parohului Vasile Cocorean de la Parohia "Sf. Nicolae", fiind de față vicarul protopresviterial George Balmoș, precum și epitropii de la ambele parohii. Apoi, la 5/17 iunie 1887, s-au transportat la biserica "Nașterea Domnului" Sf. Antimis, chivotul cu Sfintele Taine și alte lucruri transportabile de la biserica ce urma a fi desfăcută. Timp de o săptămână, cinci
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
bl. Jj6, ap. 12 țel. 641004 VULTURAR LUCRETIA Zalău, B-Dul. M. Viteazul, bl. E3, ap. 11 țel. 616334 CONTABILI AUTORIZAȚI STUDII MEDII AVRAM MARIA Borza, nr. 40 țel. 642083 BALC OLGA Zalău, 9 Mai, bl. 4, ap. 12 țel. 614093 BALMOȘ COSTANTA-COSETI Cehu-Silvaniei, str. Gh. Doja, nr. 35 BÂRNĂ MARIA Zalău, str. S. Bărnuțiu, bK. 1A, ap. 9 BECEA FLOARE Jibou, A. Iancu, nr. 33, bl. J12, ap. 3 țel. 640139 BOB ELENĂ Sânmihaiu-Almașului, nr. 159 CAMPIAN VICTORIA Almaș, nr. 345
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
al mămăligii să se fi consumat integral, Într-o țară În care raportul Între rural și urban rămâne Încă foarte aproape de paritate. În Moldova și Maramureș, printre păstori, gurmeții se pot Împărtăși Încă din bucate ce au la bază mămăliga. Balmoșul, tochitura cu mămăliguță, varza cu carne servită obligatoriu la Ignat - sau cu orice alt prilej care presupune și tăierea porcului - fac parte din zestrea de bunuri gastronomice puse pe tapet de partizanii specificului bucătăriei autohtone. De fapt Însă și celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai reține două aprecieri și ziceri cu haz care, socotim, că merită să fie reținute de conștiința colectivă. Mai întâi, una cu un sfichi satiric, că despre Vama cărțile se scriu din 600 în 600 de ani, care aparține Iuliei Balmoș: „O iau acum, că nu știu dacă apuc a doua carte după 600 de ani!”. A doua „perlă” aparține lui Traian Ciocan, care împrumuta cartea la vecini cu ora după care îi chema la seminar! Am constatat, din spusele oamenilor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
baza hotarnicei făcute de Calistru, episcop de Rădăuți. Din documentul din 1756 aflăm și pe cei mai vechi locuitori din Vama, cunoscuți după nume: Mihail, popa din Vama, de 65 ani,Vasile Sasul, Pintilie Șistac, Grigore Badale, Axintie Leontieș, Ursul Balmoș, Vasile Călinescu, Matei Tâmpescul, Grigore Bosancu, Gavril Lucanul, după primul, atestat documentar, Pavăl Ciotu <footnote Ibidem footnote>. La aceștia îi adăugăm pe vajnicii apărători ai drepturilor vămenilor în procesul cu egumenul Moldoviței, amintiți mai sus. Aceste nume și familii sunt
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Viața și opera lui Mihai Eminescu”) și C. Manolache (Un „eminescolog” autentic: Dl G. Călinescu), cărora criticul le răspunde într-un articol publicat în „România literară”. Alte studii sunt semnate de I. Petrovici, Augustin Z. N. Pop, L. Gáldi, Irina Balmoș, George Baiculescu. Numărul 18 din 1940 conține două articole intitulate Eminescu și spiritualitatea românească și Oglindirea lui Eminescu în conștiința poeților care l-au cântat, cu tabloul poeziilor ce i-au fost închinate. Alți colaboratori: Corneliu Gheorghian, Ion Paul, Lucian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285929_a_287258]