188 matches
-
ap. 11 țel. 122959 4292 TODEA CONSTANTIN (n. 1930) Timișoara, Str. Martirilor nr. 27, sc. C ap. 13 țel. 167024 17195 TOPLICIANU VIORICA (n. 1965) Timișoara, Al. CFR nr. 12 țel. 225657 17234 TUDOR ION (n. 1975) Timișoara, str. Martir Vasile Balmuș nr. 15 ap. 19 țel. 285933 092460581 4297 TUDOSESCU GHEORGHE (n. 1937) Timișoara, Str. Mugurilor nr. 2 ap. 22 țel. 197921 4300 URDA IOSIF (n. 1925) Timișoara, Str. Intrarea Doinei nr. 9 sc. D ap. 5 țel. 434719 15451 VALDMAN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
de probă sau critici de lecție, portrete psihologice sau figurând pe lista absolvenților, nume care au adus mai târziu faima școlii superioare și științei românești. Între aceștia: Ștefan Procopiu, T. Simenschy, V. Bogrea, Petru Caraman, Iorgu Iordan, N.I. Popa, C.I.Balmuș, O. Mironescu, T. Palade, Vasile Ciurea, Tiberiu Crudu, Titus Hotnog, I.M. Rașcu, precum și viitorii profesori de psihologie și pedagogie ai Universității, C. Narly, C. Fedeleș, V. Pavelcu. Formarea viitorului „actor social” (o sintagmă larg utilizată azi în științele educației șvezi
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
BALMUȘ, Pavel (18.VIII. 1944, Sărătenii Noi, j. Orhei), istoric literar și editor. Este fiul Elisavetei (n. Pallady) și al lui Timotei Balmuș, agricultori. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1966), devenind cercetător științific la Institutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285584_a_286913]
-
BALMUȘ, Pavel (18.VIII. 1944, Sărătenii Noi, j. Orhei), istoric literar și editor. Este fiul Elisavetei (n. Pallady) și al lui Timotei Balmuș, agricultori. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1966), devenind cercetător științific la Institutul de Literatură și Folclor al Academiei de Științe a Republicii Moldova și președinte al Societății Bibliofililor din Republica Moldova. Publică, din 1972, în revistele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285584_a_286913]
-
montes... Dar atât frumosul, comicul, sublimul cât și derivatele lor produc în sufletul nostru, sub felurite moduri, același sentiment de euforică eliberare, cu deosebirea că sublimul violentându-ne, ne ridică până la un fel de amețitoare experiență a infinitului. Profesorul C. Balmuș a tradus în românește Tratatul despre sublim, celebra lucrare a unui anonim din veacul I al erei creștine. După concepția acestui tratat, sublimul în artă nu se dobândește prin artificii tehnice, ci e o erupție a naturii iraționale, e ceva
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
3, 1950, p. 30; D. Iordăchescu, " Tot mai multe femei în acțiunea de culturalizare a masselor", în Femeia, nr. 9, 1950, p. 27; Saricu Cere, "Din munca comitetelor sătești UFDR", în Săteanca, nr. 4, martie 1950, p. 4. 17 Maria Balmuș, "Azi nu mai stăm cu capu'n traistă", în Săteanca, nr. 3, 1948, p. 15. 18 D. Iordăchescu, " Tot mai multe femei în acțiunea de culturalizare", în Femeia, nr. 9, 1950, p. 27. 19 V. Dolsa, "Aspecte din munca de
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
nr. 3, 1948, p. 15. 18 D. Iordăchescu, " Tot mai multe femei în acțiunea de culturalizare", în Femeia, nr. 9, 1950, p. 27. 19 V. Dolsa, "Aspecte din munca de alfabetizare", în Femeia nr. 3, 1950, p. 3. 20 Maria Balmuș, "Azi nu mai stăm cu capu'n traistă", în Săteanca, nr. 3, 1948, p. 15. 21 Petruța Dacă, "Așa ne luminăm mintea", în Săteanca, nr. 6, aprilie 1950, p. 17. 22 Musebie Nasurla, "Cartea ne-a ajutat să obținem producții
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Miron Costin. Raporturile literare cu contemporanii și posteritatea sa istoriografică, București, 1995, 92-123; Svetlana Korolevski, Motive comune în opera lui Miron Costin și a lui Constantin Cantacuzino, în Un veac de aur în Moldova (1643-1743), coordonator Virgil Cândea, îngr. Pavel Balmuș, Chișinău-București, 1996, 113-125; Dicț. esențial, 126-128. C.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
un capitol special pentru cei din diaspora românească, printre care Constantin Clisu, Sergius Lucian Marin, Bizi Cristi Busuioc ș.a. stabiliți în Canada, câteva zeci în Germania, Gh. Pârâu (cineast, prof. univ.), Augustina Vișan Arnold (medic, poet), Franța, Maria Cozma, Gh. Balmuș (medic, cercetător), Cicerone Poghirc (filolog, istoric, prof. univ. etc), Israel (mulți), Alex Ciurea (Suedia), Ion Butnaru (SUA), Marian Holercă (SUA), Silvia Adamek (Belgia), Maria Magdalena Năstase Peltola (Finlanda), Benoni Todică (artist, jurnalist, Australia) până la urmă cei care crează românește (peste
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pachete pentru ascultători sau telespectatori și cititori. Singurul grup de presă din județ cu lider de opinie Unison Radio Vaslui (bravo Gabi și Cătălin), TV.V. preluat de telecabluri în tot județul. Unison 68 Bârlad cu o bună audiență (Felicitări, Timona Balmuș) Ziarul Meridianul (așișderea, Andreescu) și INTERNET (deci 6 mijloace de presă) ȘCOALA DE PRES|: în volumul TVV-15... explozia... s-a demonstrat că oficiosul curentului cultural informațional, unic în istoria Vasluiului, a fost Grupul de presă CVINTET TE-RA prin mijloacele
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Au acționat intempestiv, pentru public și aceasta a fost cartea câștigătoare. Intuiția potrivită, la locul potrivit i-a făcut oameni de presă pe Lucian Pârvoiu, Mihai Ursu, Corina Radu (fost Gâlcă), Cătălin Striblea, Aurina Petrea, Cristi Lapa, Cătălin Lența, Timona Balmuș, Clara Bi șoc, Dan Cernat Marin, Cătălin Sîmpetru, Gabi Oprița, Luminița Lăzărescu și mulți alții. Dintre cei care n-au slujit TV.V., Unisonul sau Meridianul, dar sunt din județul Vaslui: Vasile Arhire (TVR Ia și), Laurențiu Șoitu (prof. Univ. Iași
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
prin acțiune" afirmarea unor nume noi în toată presa și cultura românească. I-aș cita pe Lucian Pârvoiu, Cătălin Striblea, Cătălin Lența dar și pe Val Andreescu, Sorin Saizu, Cristi Lapa, Cătălin Sîmpetru, Gabi Oprița, Luminița Lăzărescu, Mirela Popa, Timona Balmuș, Emil Lupu, de ce nu pe Aurina Petrea, Loredana Ciobanu, Romeo Crețu, Teodor Istrate, Mihaela Manu sau Mara și Mircea Popa, Clara Bișoc, Nicu Vârlan, Lili Trifu ș.a. care au întemeiat și alte elemente mass-media. Și ceea ce s-a născut ca
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Trifu, director Antena 1 Vaslui Premiul al III-lea - Mara Popa, director Impact TV Mențiune - Lucian Timofticiuc, director Adevărul de Vaslui 166 La secțiunea presă scrisă Premiul I - Gelu Irimia, redactor-șef, Adevărul de Vaslui Premiul al II lea - Timona Balmuș, Meridianul Bârlad Premiul al III-lea - Mirela Irimia, redactor Adevărul de Vaslui Pentru a înlătura eventualele suspiciuni, Dumitru V. Marin, directorul Grupului de Presă Cvintet Te Ra, a făcut publice criteriile de departajare a concurenților. "Au fost mai multe criterii
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
100 %. Daniel T|N|SUC, cu destui ani în presă, la care am prețuit riscul pe care și-l asumă, modalitatea scriiturii și actualitatea temelor. Unul dintre puținii care m-au înjurat în presă (pe care l-am crescut !). Timona BALMUȘ, din Bârlad, coordonatoarea de la UNISON Radio Bârlad și a sectorului marketing, vocea de dimineață la TV.V. Pasionată, răbdătoare și... tolerantă cu cumetrele din municipiu. Nu pot ști ce soartă va avea această competiție într-un sector unde totul se neagă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Liviu Gugleș (handbal), prof. Viorica Pintilie, antrenoarea unei mari campioane de atletism Mirela Lavric, campioană europeană la juniori I, în iulie 2009. Formată la TV.V, tineretul, Divizia de asalt e deja în competiție acerbă: V. Arhire (TVR - Iași), Timona Balmuș (Unison Radio Bârlad), Clara Bișoc (Obiectiv), Romeo Crețu (Monitorul), Cristi Lapa (TV.V.), Luminița Lăzărescu (TV.V.), Emil Lupu (Unison Radio Bârlad), Gabi Oprița (Unison Radio Vaslui), Sorin Saizu (TV.V.), Cătălin Sîmpetru (Unison Radio Vaslui), Mirela Irimia (Vremea Nouă), Nicu Vârlan, mai
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
principalul vector informațional. Cu împliniri și rateuri, dar cu îndeplinirea unui rol necesar unei societăți, românești, încă nesituată în normalitate ! Ar fi nădejdea că vreo câțiva dintre ei vor scrie ceva durabil, pentru că au ceva de spus și ... talent: Timona Balmuș, Romeo Crețu, Cristi Lapa, Aurina Petrea, Sorin Saizu, Mihaela Zărnescu, Nicu Vârlan ... Poate și alții pe care "nu-i vedem" noi. Dintre cei tineri, Vasile Arhire de la TVR - Iași (născut la Huși), e deja un consacrat și certă promisiune de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Bârlad, adresa: str. Republicii, nr.109, bl.3, sc.B, ap.47, Frecvența 103,3, PAR 100 W. Funcționare non stop. Director proprietar av. DanielCernat Marin, apoi Sergius Marin. Redactori: Cătălin Lența, Emil Lupu, Oana țuțu ș.a.. Redactor șef Timona Balmuș, ziaristă cu vechi state de serviciu. Proprietar: prof. dr. Dumitru V. Marin, jurnalist, romancier, realizator TV și radio, etnolog și editorialist. Colaboratori: toate instituțiile bârlădene și îndeosebi Casa de cultură, Teatrul și Biblioteca "Stroe Belloescu". Realizări de excepție în cadrul talk-show-rilor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
că Ion Păun-Pincio, G. Ibrăileanu, Tudor Arghezi (Geo Dumitrescu, Tudor Arghezi. Premiul Național al României democratice). Alți colaboratori: Camil Baltazar, Mircea Mancaș, George Lesnea, Petru Vintilă, Lucia Demetrius, Camil Petrescu, Eusebiu Cămilar, N. Argintescu-Amza, Isaiia Răcăciuni, Paul B. Marian, Constantin Balmuș, N. Popescu-Doreanu, Dan Petrașincu. M. Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290474_a_291803]
-
Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 46 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt-înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura Gunivas, Chișinău, 2008, pp. 55-62. 47 Mihai Moraru, Alegoria animalieră și fantasticul animalier în istoria ieroglifică (Contribuția Fiziologului), în "Revista de istorie și teorie literară", tomul 21, nr. 3/ 1972, p. 482. Studiul este reluat și în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Filosofia lui Dimitrie Cantemir, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1964, p. 125. 8 D. Cantemir, Opere complete.Vol. I, Divanul, p. 213. 9 Vezi o descriere a cestora în Diogenes Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C.I. Balmuș, studiu introductiv și comentarii de Aram M. Frenkian, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 238-240. 10 Petru Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, Editura Minerva, București, 1972, p. 206. 11 Vezi Virgil Cândea, Rațiunea dominantă, pp. 172-214. Pentru comentarii privind stoicismul și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Guruianu, cu un excurs de Manuela Anton, Editura Cavallioti, București, 2001. 114 Cătălina Velculescu, Câteva noi informații despre Bestiarul lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura Gunivas, Chișinău, 2008, p. 55-62. 115 Mihai Moraru, Alegoria animalieră și fantasticul animalier în Istoria ieroglifică (Contribuția Fiziologului), în "Revista de istorie și teorie literară", tomul 21, nr. 3/ 1972, p. 482. Studiul este reluat și în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Filosofia lui Dimitrie Cantemir, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1964, p. 125. 170 D. Cantemir, Opere complete.Vol. I, Divanul, p. 213. 171 Vezi o descriere a cestora în Diogenes Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C.I. Balmuș, studiu introductiv și comentarii de Aram M. Frenkian, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 238-240. 172 Petru Vaida, Dimitrie Cantemir și umanismul, Editura Minerva, București, 1972, p. 206. 173 Vezi Virgil Cândea, Rațiunea dominantă, p. 172-214. Pentru comentarii privind stoicismul și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ea ori după mămăligă, precum colțatul cu care obișnuiți să mă comparați, vorbindu-mă de rău: cică aș fi năzuros. Dar acela produce amilază, c’așa l’a lăsat mama Natură. Pe legea mea, personal mă dau În vânt după balmuș, mulțumită amilazei de la vrăbii. Deci, gata Împănate cu amilază, grăunțele din gușa vrăbiei Îmi sunt pe plac. Dar să știți că eu nu mănânc orice, fiind - cum spuneți voi - fandosit și din alte motive, pe care ar fi bine să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în 1867, sub îngrijirea lui P. A. Efremov. În românește, Satirele sunt traduse în 1844 de A. Donici și C. Negruzzi. SCRIERI: Satire și alte poetice compuneri, tr. A. Donici și C. Negruzzi, Iași, 1844; ed. Iași, 1858; ed. îngr. Pavel Balmuș, Chișinău, 1988; Stihuri, tr. Virgil Teodorescu, introd. Paul Cornea, București, 1966. Repere bibliografice: V. Alecsandri, „Satire și alte poetice compuneri de prințul A. Cantemir”, „Propășirea”,1844, 23; I. Heliade-Rădulescu, Notiță critică, „Curierul românesc”, 1844, 50; Aron Pumnul, Lepturariu rumânesc cules
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286075_a_287404]
-
1982. Traduceri: Petronius, Satyricon, București, 1923; Juvenal, Satire, București, 1928. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 57, 68; Nichifor Crainic, „Figuri din Antichitatea clasică”, „Gândul nostru”, 1930, 5; I. Al-George, „Figuri din Antichitatea clasică”, CL, 1930, 2; C. Balmuș, „Figuri din Antichitatea clasică”, VR, 1930, 4-5; Călinescu, Ist. lit. (1941), 859, Ist. lit. (1982), 946; Th. Simenschy, „Răsfoind scriitorii clasici”, „Camenae”, 1943-1944, 1-2; Firan, Macedonski-Arghezi, 289-290; Maftei, Personalități, II, 164-165; Traian Diaconescu, I.M. Marinescu. Omul și opera, în Universitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288033_a_289362]