24 matches
-
de descriere și portretizare extrem de bine conturate, începând cu exteriorul și continuând cu sinele, interiorul, până spre intimități provocatoare intelectual. La fel, avem descrieri ample ale locurilor acțiuni, cu amănunte interesante, care pot scăpa simplului vizitator. Dincolo de aceste elemente de balzacianism, cât privește partea de romantism, ei, bine, povestea de dragoste - inedită și deloc confortabilă, casnică - este prezentă și ne dă fiori nebănuiți, asta și datorită elementelor de modernism pe care autoarea le grefează în pagini, anume o reflectare din mai
DESCOPERIREA DE SINE – CA AVENTURĂ A CUNOAŞTERII LUMII de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/helene_pflitsch_1469973072.html [Corola-blog/BlogPost/365928_a_367257]
-
un ansamblu, paralel textului, ce aduce multiple informații, legate de producerea și structura discursului și, totodată, despre competențele cultural-literare ale autorului. Aflăm, astfel, tâlcul titlului și ne sunt propuse direcții de interpretare. Se vorbește, de pildă, pe bună dreptate, despre balzacianismul necesar oricărei “proze cu pretenție de seriozitate”, precum și despre implicarea necondiționată în istorie a individului. Ambele afirmații pot fi raportate la scrisul lui Ștefan Ehling. Chiar dacă nu suntem de acord că Balzac se reflectă în orice lucrare de proză importantă
OLIMPIA BERCA, UN ROMAN AMBIŢIOS de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Un_roman_ambitios_olimpia_berca_1393684866.html [Corola-blog/BlogPost/358221_a_359550]
-
ce vor!” Ar trebui să ne doară această blazare a tinerilor! Dorința de parvenire - este o racilă veche și universală, pe care nu au trecut-o cu vederea scriitorii vremurilor, fiindcă literatura este cea care se ocupă de sufletele oamenilor. Balzacianismul, de exemplu, a caracterizat „o epocă în care individul burghez, rapace și însetat de avere a vrut să parvină cu o exuberantă explozie de energie, violență și individualism.” Așa au apărut în literatură romane cu intrigi tenebroase, uneori chiar ridicole
NORTH CAROLINA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Parvenitism.html [Corola-blog/BlogPost/345029_a_346358]
-
parte din romane au fost scrise, "Rougon-Macquart" este, încă de la început, un proiect conștient, determinat, gândit. În afară de Balzac, lucrările doctorului Lucas sunt o altă sursă de inspirație a seriei lui Zola. "Les Rougon-Macquart" reprezintă astfel un punct de întâlnire al balzacianismului cu știința de la mijlocul secolului al XIX-lea, în special cu fiziologia. Programat inițial în zece volume, ciclul va evolua de așa manieră încât se va ajunge la douăzeci de cărți. "Les Rougon-Macquart" este gândit în detaliu, are o osatură
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
Gérard Gengembre, G. Vannier, cât și de filozofi sau eseiști ca Alain, Albert Béguin el a fost caracterizat drept un autor vizionar de către Albert Béguin . În cultura română a avut doi admiratori de valoare, G.Călinescu, cel care milita pentru balzacianism în articolele sale teoretice exemplificând tehnica acestuia în romanul " Enigma Otiliei", și de Mircea Eliade, care, în tinerețe și-a dorit să scrie o monografie consacrată operei lui Balzac. Pornind de la motivul androginului, care constituie de fapt nucleul nuvelei de
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
Cea de-a doua axă este con- stituită de cele trei nuvele naturaliste, O făclie de Paște, Păcat și În vreme de război.... O analiză atentă relevă faptul că naturalismul lui Caragiale este mai degrabă unul second hand, ca și balzacianismul lucid și butaforic al lui G. Căli- nescu. Autorul utilizează o rețetă bine asimilată, față de care își marchează prin ecart ironic și estetic distanța critică. Însă, ca și Călinescu, Caragiale aplică rețeta impe- cabil încât avem în aceste proze toate
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
epice pot fi judecate și așa, însă ambițiile și posibilitățile epice ale lui D. sunt de altă natură. El i-a citit, se vede clar, pe realiștii secolului al XIX-lea, dar îl știe bine și pe Marcel Proust, așa încât „balzacianismul” de care s-a vorbit în cazul lui este cu mult mai complex. Este trecut, ca și în cazul romanelor lui G. Călinescu, prin experiența realismului psihologic, intelectualizant, din secolul al XX-lea. D. folosește o metodă complexă de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
ca și Baltagul (,Vitoria este un Hamlet feminin") sau prozele istorice ale lui Sadoveanu. Cimitirul Buna-Vestire este "cea mai puternică viziune apocaliptică din literatura română, de o grandioasă poezie". De la G. Călinescu te poți aștepta la orice. Teza lui cu privire la balzacianismul obligatoriu al romanului nostru nu-l împiedică să prefere Cimitirul arghezian romanelor lui Cezar Petrescu, ori să dea sentințe valabile despre proustianismul lui Holban. Această putere de a se obiectiva scade în croncile de după război. Călinescu nu pare să intuiască
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
fin. Observația lumii sociale este filtrată printr-o lentilă îmbibată de cultură. Ochiul realist al naratorului exprimă rafinamentul unui stagiu îndelungat în muzee, mitologie și biblioteci. Livrescul, cap de acuzare proletcultistă, constituie specificul unei viziuni ce se îndepărtează de litera balzacianismului. Romanul Bietul Ioanide rămâne balzacian în tema parvenirii (mutată în mediul universitar), în portretistică, în nota de senzațional a unor rezolvări a conflictelor, în relaționarea destinelor cu ambianța socială - ceea ce înseamnă foarte mult în viziune epică. Dar desprinderea de balzacianism
Sfidările unui inactual by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9706_a_11031]
-
balzacianismului. Romanul Bietul Ioanide rămâne balzacian în tema parvenirii (mutată în mediul universitar), în portretistică, în nota de senzațional a unor rezolvări a conflictelor, în relaționarea destinelor cu ambianța socială - ceea ce înseamnă foarte mult în viziune epică. Dar desprinderea de balzacianism se realizează cu succes prin disponibilitatea comică a prozatorului. Are dreptate S. Damian să evidențieze propensiunea spre farsă, relevabilă în "pictura regresiunii" (imobilismul caracterelor, automatismele de comportament, vârtejul existențelor, convențiile teatrale, spectacolul comic etc.). Comicul dă un efect de distanțare
Sfidările unui inactual by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9706_a_11031]
-
Eminescu, e cu adevărat o filosofie, pe când cea de-a doua, a lui Petru Dumitriu, e o falsă filosofie, camuflarea ingenioasă a unei politici partizane, în favoarea comunismului biruitor. Petru Dumitriu e un materialist al istoriei, căruia îi putem spune decent balzacianism lacunar sau, mai exact și mai neplăcut, istorie marxistă, manipulare a trecutului și ideologizare a prezentului. Dimensiunea spirituală îi lipsește (Balzac era totuși un mistic al istoriei, ca și Tolstoi; pentru amândoi Dumnezeu era un agent decisiv), înlocuită de un
Sindromul de captivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9494_a_10819]
-
lămurind circumstanțe care ar trebui să informeze firesc prezentul, dar evocă și din plăcerea strict personală de a descoperi că tezaurul ațipit al minții poate fi provocat, stârnit, răscolit (cartea e și un bildungsroman). S-a vorbit de proustianism și balzacianism, dar la Mircea Tomuș atenția pentru detalii în rememorarea și reconstrucția trecutului are, înainte de toate, o motivație și o țintă morale. E vorba, în cele din urmă, despre dreptatea care se cuvine făcută unor bulversate epoci istorice și oamenilor aflați
O amplă frescă transilvană by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4779_a_6104]
-
Simona Vasilache Puține cîte sînt, romanele de familie din literatura noastră, mizează, din balzacianism întîrziat sau, mai degrabă, din "șmecherie" procedurală, pe un anumit dezechilibru fondator. "Rețeta" lor exclude, în bună parte, normalitatea, nu în primul rînd fiindcă ar fi cu totul neinteresantă, cît fiindcă e nevoie de o tehnică rafinată (cam cronofagă, în
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
din umbră acțiunea Ciocoilor... se poate revendica tot din Balzac; după cum și finalul abrupt și neverosimil ne trimite la romane balzaciene de tinerețe, precum Bal ŕ Sceaux ori La maison du chat qui pelote. Dar cel mai original avatar al balzacianismului, îl reprezintă interiorizarea lui în spirit autohton. Bucureștiul e Parisul lui Filimon. Descriind lumea fanariotă, el este cel dintîi prozator român pentru care această lume devine obiect de contemplare estetică, așa cum o va face mult mai tîrziu Caragiale în Kir
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
multă vreme istoria literară. Negruzzi dovedește aici invenție epică, schițează caractere, creează din cîteva cuvinte o atmosferă. începutul nuvelei se prezintă intens balzacian, ca și personajele ei, cu toate că la 1829 Balzac abia începuse să fie cunoscut; e vorba de un balzacianism intuitiv, care spune mult despre scriitorul român: "De abia înserase, ulițile era însă pustii. Din cînd în cînd și foarte rar se auzea pe pod duruitul unei caleșce, în care era vreun boier ce se ducea la o partidă de
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
Manolescu are dreptate, pentru că M. Kogălniceanu "are prea mult spirit critic ca să fie cu adevărat un scriitor, dar a cărui inteligență literară ne desfată adesea cu o pură artă a cuvîntului". Scrierea din 1840 Iluzii pierdute dovedește oarecare har, prin balzacianismul manifest, aducînd în scenă pe eroina, Niceta, invitată la un rendez-vous printr-un bilet de amor de un farmec livresc indicibil. Romantic, deși cu ecouri balzaciene, e și începutul de roman din 1850, Tainele inimii, împrumutat, cu titlu cu tot
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
fie clasic prin atitudinea față de realitate, e modern prin decor, care e istoric: aceasta fiind ideea de bază a lui G. Călinescu, ne vom întîlni în Cartea nunții cu o încercare de a o ilustra. În Enigma Otiliei, demonstrația vizează balzacianismul. Atât romanul educației sentimentale, cât și cel social, al rapacității burgheze, cât, în fine, acela molieresc al avariției sunt posibil balzaciene, cu elemente însă din frații Goncourt și Zola (observarea morbidității, a biologiei degradate, ca în Cartea nunții, în episodul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
personaj mimetic, capabil de judecăți moral-valabile și chiar de transpoziții sentimentale în lume ale moralului, deși actele lui rămân permanent imorale - ca și cum autorul ar prețui în canalia inteligentă eforturile, echivalând inteligența activă, bună, cu o muncă ce trebuie răsplătită. În cadrul "balzacianismului" (interese de afaceri, de succesiune) din Enigma Otiliei, cel mai îndreptățit să-și însușească banii avarului Giurgiuveanu este singurul care muncește pentru însușirea lor, prin inteligența dedicată acestui scop: Stănică Rațiu. Această interpretare a lui Stănică poate fi temeinic sprijinită
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
din acei ani - F. Brunea, I. Călugăru, I. Vinea, Jacques G. Costin, Filip Corsa, Sașa Pană, Geo Bogza, Gr. Cugler - se resimte, în doze variabile, de pe urma „efectului Urmuz” (critica va vorbi despre existența unui „urmuzianism” tipologic, oarecum ca în cazul balzacianismului, proustianismului sau gidismului...) Dar modelul urmuzian va fi asimilat, cu timpul, și de autori mai puțin sau deloc avangardiști. Arghezi din Cimitirul Buna-Vestire și Tablete din Țara de Kuty. Eugéne Ionesco și l-a revendicat drept precursor, alături de I.L. Caragiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poziții-cheie ale textului. În prefața sa la romanul Femeia în fața oglinzii, Ion Bogdan Lefter vorbește despre distincția care a semnalat apariția modernismului, cea dintre subiectivitate și obiectivitate - cea din urmă, spune criticul, reprezintă apanajul secolului al XIX-lea și al balzacianismului, de care scriitorii proustieni aveau să se dezică. Prin urmare, cum se face că tocmai Lovinescu, promotorul modernității, susține renunțarea la subiectivitatea introspectivă pe care o aborda Hortensia PapadatBengescu în primele sale scrieri? Sau, mai bine spus, care este diferența
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
roman realist de factură balzaciană. În redactarea eseului, vei urmări: • Definirea conceptului roman;(1 p.) • Precizarea a patru trăsături ale realismului balzacian;(1 p.) • Ilustrarea celor patru trăsături;(2 p.) • Exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care se reflectă balzacianismul în textul călinescian. (1 p.) SUBIECTUL AL II-LEA (3 puncte) Ilustrează, prin trei trăsături, stilul funcțional în care este redactat textul următor: Teorema lui Pitagora afirmă că în orice triunghi dreptunghic, suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și de reflecția morala, ca mijloace de caracterizare a personajului literar. H. de Balzac este exponentul realismului; opera sa a avut un rol important În literatura europeană. Realismul practicat de Balzac s-a constituit Într-un tip de realism, numit „balzacianism”; trăsăturile ce se regăsesc În celebra lui „Comedie umană”. Apărut ca o reacție antiromantică, realismul se dezvoltă paralel cu romantismul, fapt dovedit și de impunerea termenului definitoriu. Realismul (fr. realisme, lat. realis), a fost folosit ca noțiune de istorie literară
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
așa ziselor reacții anti-clasice, antiromantice și chiar antirealiste, la care se mai adaugă cunoscutele elemente de compunere, cu prefixoidele supra, neo- , post- , trans- etc. Afirmația unui critic literar, potrivit căruia romanul lui G. Călinescu, surprinde cele mai importante trăsături ale balzacianismului literar, asimilat de prozatorul roman, este una adevărată numai Într-o anumită măsură. E drept că trăsăturile și caracteristicile ce țin de conținut cum ar fi individualizarea caracterelor și observația socială, cât și cele care se referă la formă, la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
plastică iar În cea literară s-a tradus În ceea ce se numește realism pentru epic. Romanul „Enigma Otiliei” este rezultatul unei viziuni estetice devenită obiectul cercetării dar și concretizării În arta literară. Toți exegeții romanului interbelic, inclusiv G. Călinescu, afirmă balzacianismul ca stare estetică necesară În evoluția literaturii române, chiar dacă, privind peisajul literar, se constată o eterogenitate frapantă, datorată Întârziatei noastre evoluții, atât În plan cultural, cât și În planul civilizației. Civilizația e un concept privit de români la modul abstract
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]