123 matches
-
chiar aflăm din materialul de presă că scenariul propriu-zis a avut o existență de sine stătătoare pînă a deveni film, cunoscut la vremea aceea ca "scenariu fără titlu momentan". Regizorul Roger Kumble (cunoscut publicului nostru pentru Tentația seducției - versiunea modernizată, banalizată, vulgarizată a Legăturilor periculoase) brodează în cheie umoristică pe o temă de actualitate, zic unii: cît de greu este să-ți găsești perechea potrivită în zilele noastre, în era super-comunicării devenită paradoxal (ori poate că nu) și a singurătății absolute
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
un poet ca Ion Pillat. 3. Versul cel mai obscur G. Călinescu a relevat, în analiza detaliată a poeziilor eminesciene, că implicațiile "filosofice" ale lirismului său țin de straturile de adâncime ale textului. Vreau să spun că, sub expresia sentimentală - banalizată sau nu - a unei "romanțe", se cască profunzimi surprinzătoare pe care numai o adevărată "arheologie" a textului este în stare să le pună în evidență. În cazul de față, trebuie să ne întrebăm neapărat: Cât de univoc sau cât de
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
îi asigură probabil succesul. Mărturisesc că formula - relativ recentă, specifică ultimului deceniu - mi-a fost la început destul de antipatică: pentru că mi se părea ostentativ apelul său la modă, la inovație; chiar atitudinea programatică de a da un conținut reînnoit salutului banalizat era prea conformă cu noile modele ale comunicării eficiente, ale succesului în relațiile publice. Analizînd-o acum (și sub puterea obișnuinței, căci trecerea timpului a fixat-o în uz), trebuie să recunosc că nu pot să-i fac reproșuri serioase. În
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
lui Mircea Eliade...Așa începea dedicația pe care Doamna Profira Stoicescu mi-o dăruia, acum mai bine de doi ani, pe o fotografie de altădată. Nu e o greșeală, “D”-ul mare. Cum să reprezinți, altfel decât așa, atât de banalizata și devalorizata calitate de doamnă, atunci când este veritabilă? Ce puțin știm să ne iubim bătrânele Doamne! Și mai sunt atât de puține... De aceea, voi menține “D”-ul. Prima dată, am văzut-o pe Doamna Stoicescu, acum trei ani, la
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
educație au un sens metafizic. „Fericiți cei săraci, că aceia se vor milui.“ Prima achiziție comportamentală prețioasă. Slăbesc reflexele de agregare. S-a plictisit de meciurile și berile de la cămin, de barurile ceva mai stilate unde cafeaua caldă, țigara și banalizatul Sinatra dădeau iluzia melancoliei citadine, singurătății boeme, a unui decadentism cu ceva stil. (Depășirea etapei estetice a vieții, ar spune Kerkegaard). Prieteniile, sentimentele intense ale tinereții se estompează, se cern, se răcesc. Unii pleacă definitiv în provincie. Valurile vieții. Momentul
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
fabuloase ascensiuni sociale a unei tinere din Calafat este sexul. Fiecare lucru are prețul său și eroina lui Eugen Șerbănescu mărturisește că și-a plătit fiecare nouă treaptă urcată în carieră prin favoruri sexuale dintre cele mai diverse, de la deja banalizatele îngenuncheri sub biroul șefilor, pînă la practici sado-masochiste dintre cele mai sofisticate. Viața sexuală a Luciei Hosta este bogată și rafinată (iar descrierea ei în carte, mai mult decît explicită). Senzualitatea personajului este una cu totul specială, dar nu este
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
Dacă n-ai nas, n-ai nimic". Popasul în chenarul amabilității cu care reușeam să rezolv problema lor, nu foarte importantă, dar urgentă: consultarea unei cărți, accesul la o informație utilitară semăna cu o trezire neîncrezătoare dintr-un coșmar continuu, banalizat și el prin uzură. Am simțit în unele cazuri, pe lângă mulțumirea sinceră, de moment, o tensiune adiacentă a acestui fel de trezire, și, ca pe un semn, în definitiv, de bun augur, m-am grăbit să-l împărtășesc, nu numai
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
El folosește adeseori cuvinte românești inteligibile, dar de negăsit în dicționare: "babilonia opiniatră", "mafiotlâcul moscovit" "diversiunile logocrate", "mascarlâk și feerism", "softliberalism", "drăcosul politician eutherpic" etc. Ca să nu mai vorbim de faptul că dezvolta în direcții surprinzătoare expresii de multă vreme banalizate. Iată, de pildă, ce face din metaforă de uz public "a ne ascunde după deget": "degetul după care ne-am tot ascuns a fost, în sfârșit, amputat". Pe tot parcursul lecturii volumului Stângacii de dreapta se aude, în surdina, un
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
Rodica Zafiu Că stilul jurnalistic actual preia numeroase elemente din oralitate, fixînd în scris forme populare și argotice, e un fapt evident, repetat și deja banalizat; caraterul oral este una din principalele inovații produse în acest registru la noi, după 1989. Deși are trăsături specifice, fenomenul nu e însă un caz unic, pentru că în multe alte culturi moderne o parte a presei a optat pentru o
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
la fel, este o urmare anca nedepășita a regimului comunist, ceea ce duce la o oarecare monotonie egalitară.ă * Prin toate revistele literare - inflație de pagini de jurnal. Unii parveniți culturali ași rezumă lecturile, copiază citate, descoperă prin cugetări adânci idei banalizate și consemnează cu ce persoane ănsemnate s-au văzut, alții ne povestesc buletine meteo, ce au mancat și cum și-au făcut toaletă zilnică, alții ași folosesc jurnalul că terapie pentru tot soiul de nevroze, fără să-și pună nici o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
al omorului din tinerețe. S-ar fi zis că-l uitase dar mereu îl apăsa iar la sfârșitul romanului chipul victimei-agresor îi apare într-o nălucire onirică. Tot producătoare de traume sunt însă pentru erou și aspectele vieții banale, răul banalizat întins în toată societatea din timpul ceaușismului. Acesta îl împinsese, într-un târziu, să emigreze, actul în urma căruia devenise un om pentru care "acasă" va fi un loc situat în altă țară decât aceea în care se născuse și trăise
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
a adus o primă schimbare, mai curînd mecanică: foarte multe publicații și-au introdus în subtitlu adjectivul independent: "Ziar național independent" (Adevărul), "Săptămînal independent de opinie și cultură" (Baricada), "Săptamânal independent de informație, opinie și divertisment" (Gazeta de Alba) etc. Banalizat, adjectivul a fost supralicitat - în ton bombastic - "Săptămînal absolut independent" (România Mare) sau prin acumulare - "Săptamânal național independent și echidistant" (Cronica politică). Unele subtitluri au introdus elemente de enunț publicitar - "Cel mai important ziar din Bucurețti" (Libertatea). Altele sînt exagerat
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
o observație de actualitate: un sinonim parțial, învechit și popular, al serii - chindie - (de origine turcă), a reintrat în uzul colocvial, pentru a desemna o tipică petrecere tinerească. E vorba probabil de o substituție, cu intenție stilistică, a termenilor moderni banalizați (serată, soarea) - printr-un sinonim ceva mai "balcanic" (cf. și paranghelie).
Seara by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15953_a_17278]
-
constant, sau - cum s-a afirmat de mai multe ori - a unei tendințe actuale. Că extinderea pluralului există mai de mult o dovedesc chiar exemplele de mai sus, conținînd cuvinte din fondul vechi și forme de plural deja impuse și banalizate; li se pot adăuga cupluri singular/plural în care distanța semantică e chiar mai mare, de genul bunătate "calitatea de a fi bun"/ bunătăți "mîncăruri bune". S-ar părea însă că în limba actuală tendința mai veche se accelerează și
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]
-
Editura Humanitas. E un studiu atotcuprinzător și sistematic care pornește polemic de la aserțiunea că Balcanii au fost descriși ca "alteritatea" Europei, ba chiar că, "Balcanii nu doresc să se conformeze standardelor de comportament specifice lumii civilizate". Tot polemic discută aserțiunea banalizată că Balcanii sînt butoiul de pulbere al Europei, demonstrînd că azi nici un istoric serios nu admite că primul război mondial a avut drept cauză situația conflictuală din Balcani. Și dacă azi, în Balcani, mai precis în fosta Iugoslavie, se ucid
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
Caracteristic mi se pare în acest domeniu raportul paradoxal dintre o frecvență mare a actului agresiv în uzul vorbit (insulte, imprecații, termeni vulgari) și o cenzură puternică care îi împiedică apariția în spații "oficiale". Există un contrast evident între mulțimea banalizată a înjurăturilor și a cuvintelor grele din experiența cotidiană și sistematica lor omitere din pagina scrisă, pînă și din dicționare. Paradoxul se reflectă și în zona termenului opus, constituit de expresia politeții în limbaj: aceasta are - ca inventar - mijloace complexe
Paradoxuri ale limbajului agresiv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16577_a_17902]
-
nu ne pasă c-am rostit un cuvânt important, că ne-am plasat pe tabloul confruntării etice. Spunem "Pardon!" cu aceeași nonșalanță cu care ne dezprăfuim pantofii sau urcăm treptele. Ni se pare că e un act firesc, un ritual banalizat. Și chiar așa e. Numai că e și un indicator al gradului de civilizație asumată. Formulele de acest gen nu sunt doar sintagme din sfera comportamentului politicos. Ele mobilizează mult mai mult decât respectarea convențiilor. Cerându-ne iertare, indicăm imediat
Știți să vă cereți iertare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8256_a_9581]
-
ca și ideile recente, de situare într-un context „modern”, nu schimbă caracterul profund al relației „bărbat-femeie” (sau femeie-bărbat, ca să înlătur orice suspiciune de „discriminare”). Partenerii așteaptă mereu, unul de la altul, cam aceleași lucruri, ce se cuprind în străvechiul și banalizatul cuvânt Iubire. Ea începe (dar nu se termină!) cu dorința aceea simplă, organică, exprimată de poetul popular la modul cel mai direct cu putință: „Foaie verde abanos / hai, lele, pe vale-n jos / să găsim un loc frumos / să ne-
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
politică în Europa de azi de Victor Iulian Tucă este o carte excelent documentată și foarte bine scrisă. O lectură obligatorie pentru noii parlamentari europeni, dar și pentru cetățenii care vor să afle ce se află cu adevărat în spatele formulei banalizate "acquis comunitar ". Care la noi este, deocamdată, o simplă vorbă goală.
UE dincolo de mit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8962_a_10287]
-
femeie transformată în astru și desemnînd însăși ideea platonică a Iubirii. în chip natural, poetul român a preluat de la Petrarca filonul neoplatonic și l-a scos conștient la iveală, în formulări explicite. Rareori legea morală și cerul înstelat, extrase din banalizata formulare kantiană, au avut un reflex poetic mai clar decît cel din poezia lui Asachi. în proză ori în teatru, Gheorghe Asachi nu se poate măsura în nici un fel cu poetul omonim. Prelucrările teatrale nu conving și par compuse exclusiv
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
mișto" (iasirock.digitaverna.ro). Datele statistice arată fie că această impresie e falsă, fie - mai probabil - că s-a petrecut o spectaculoasă revenire în uz. Cuvîntul pare să fie în continuare perceput ca un fel de variație față de mult prea banalizatul mișto: "cică sună mai cașto (nu mișto, cașto)" (sneakysid.blogspot.com). Forma specială de feminin e mai rară; am întîlnit-o în cîteva exemple interesante, în replici construite, cu intenție, fie pentru a conferi dialogului un marcat aer suburban - "aia la
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
ultimii 40 de ani, dacă ar fi reușit planul Valeev, Jirinovzski, etc., pentru că așa am fost și suntem noi românii ospitalieri”. Aș adăuga că în perioada 1972-1982, românul era școlit obligatoriu, iar instituția învățământului era temeinică la toate nivelurile, nu banalizată ca acum, în multe universități ciuperci, nivelul de trai fiind destul de acceptabil, asta ca un ușor viraj, nu în contrasens la spusele domnului inginer de securitate. Peste vreo 4-5 zile a sosit delegația exsovietică și s-a așezat în vecinătatea
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
aventura umilă a cunoașterii de sine. Chiar și omisiunile vorbeau. Mai mult poate decât propriile sale comentarii, unele naive, altele malițioase, iar altele de-a dreptul injuste. Reacții firești În fața indolenței de moluscă a lui Petru, a cărui singură grijă, banalizată și ea, era să-i promită orgasm după orgasm, cu o generozitate de contabil: meticuloasă, exactă, Îndârjită, mută, fără pic de tandrețe sau pasiune: o primă, sau indemnizație de fidelitate. „Sărutul” lui Klimt Îl lăsa rece și nici nu visa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
intensă a transfigurării de la miezul nopții. În urma ei rămânea pasta ieftină a fardurilor care Începea să curgă În fâșii subțiri cum adesea se vede pe fețele nădușite de transpirație ale actorilor din teatrele sărace de provincie. Odată cu chipurile, din nou banalizate, chiar hainele se destindeau cu un oftat de ușurare, deveneau mai puțin solemne, mai ușor astfel de purtat. Își serveau stăpânii cu naturalețe; În toate mișcările, de la cele protocolare, la cele amicale. Aerul de chermeză care Începea să plutească deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pentru ierarhiile de forță economică și popularitate; pentru alții, e doar un zgomot de fond supărător sau o formă de agresare prin bombardarea cu informații nedorite... Aceste atitudini și reacții se transferă și publicității de campanie electorală, în care mecanismele banalizate ale persuasiunii consumiste intră în conflict cu o viziune mult mai solemnă, de evocare a miturilor și a simbolurilor istorice. Imaginea eroului salvator și cea a detergentului eficient nu se pot suprapune fără riscul ridicolului. Politica văzută ca activitate serioasă
Publicitate electorală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7853_a_9178]