22 matches
-
părinții săi. După o perioadă semnificativă în muzică rock și munca în studio că sunetist, Alex a schimbat total registrul muzical, apropiindu-se din anul 2000 de muzică de tango. În 2004 a înființat un cvintet de tango cântând la bandoneon. Simplificând formulă orchestrei, continuă să cânte în duet cu Horia Preda la chitară tango, în această formulă concertând la nenumărate evenimente, petreceri de tango din România și din Franța, la Paris, în cadrul comunității de tango de acolo. BILET: 20 de
Tango la ceas de seara by http://www.zilesinopti.ro/articole/5840/tango-la-ceas-de-seara [Corola-blog/BlogPost/97791_a_99083]
-
Cele cinci concerte se vor desfășura între 19 și 27 aprilie 2017 și au în centru aceeași puternică tripletă argentiniană, formată din Analia Selis (voce), Mariano Castro (pian) și Omar Massa (bandoneon), cărora li se alătură doi muzicieni români de imensă valoare, Răzvan Suma (violoncel) și Rafael Butaru (vioară). Aranjamentele au fost realizate de Mariano Castro special pentru acest proiect. În primăvara trecută, Argentango s-a lansat ca un proiect unic în
Al doilea turneu național ArgEnTango duce visul mai departe by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105622_a_106914]
-
Este vorba despre Cluj Napoca, Sinaia, Ploiești, Iași și Timișoara, cele cinci concerte desfășurându-se între 19 și 27 aprilie 2017 și având în centru puternica tripletă argentiniană Analia Selis (voce), Mariano Castro (pian) și Omar Massa (bandoneon) și doi excepționali muzicieni români, Răzvan Suma (violoncel) și Rafael Butaru (vioară), aranjamentele fiind realizate de Mariano Castro special pentru acest proiect. Ca și în primăvara trecută, când Argentango se lansa ca un proiect unic în România și de această
ArgEnTango - Piazzolla, o poveste autentică de succes by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105569_a_106861]
-
toată țara în colaborare cu cele mai importante filarmonici. Anul 2016 este un an extrem de important al carierei sale: devine membru al ansamblului ArgEnTango alături de 4 mari muzicieni (Răzvan Suma - violoncel, Rafael Butaru - vioară, Mariano Castro - pian și Omar Massa - bandoneon). Împreună cu ArgEnTango, Analia abordează un alt stil de a cânta tango - Piazzolla. Tot în anul 2016 Analia debuta în cariera sa internațională fiind invitată în luna aprilie să reprezinte România la ABU Radio Song Festival (Beijing, China) și în iulie
Piazzola, o poveste autentică continuă seria de concerte „Anotimpuri” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104431_a_105723]
-
Concertele susținute la Sala Radio, în deplasări în țară sau turneele în străinătate s-au constituit în adevărate evenimente muzicale. Succesul festivalurilor “Bach-250”, “Haydn”, “Schubertiada”, “Mozart - 250”, “Händel & Haydn”, cele cinci ediții ale “Festivalului internațional de chitară”, “Festivalul Internațional de Bandoneon și Acordeon”, “Festivalul Seri cu orgă la Sala Radio”, nu ar fi fost posibile fără contribuția deosebită a Orchestrei de Cameră Radio. Numeroasele lucrări înregistrate, multe în primă audiție absolută, dintre care o parte fixate pe CD-uri, completează imaginea
Orchestra de Cameră Radio () [Corola-website/Science/330099_a_331428]
-
folclor latino-american (candombé), dansuri din Caraibe (calenda), europene (tangoul spaniol, o formă a flamenco-ului), dar și africane. Din acest amestec s-a nascut universul tangoului, format din muzică, dans și o literatura nouă, produs complex de creație populară. Apariția bandoneonului (el bandoneón) a însemnat actul de identitate al acestei creații inconștiente și multitudinare, tangoul ajungând să fie ceea ce trebuia să fie, "ceea ce era înainte de a fi, esența tangoului"123. Instrument sentimental, dramatic și profund, spre deosebire de sentimentalismul facil și pitoresc al
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
bandoneón) a însemnat actul de identitate al acestei creații inconștiente și multitudinare, tangoul ajungând să fie ceea ce trebuia să fie, "ceea ce era înainte de a fi, esența tangoului"123. Instrument sentimental, dramatic și profund, spre deosebire de sentimentalismul facil și pitoresc al acordeonului, bandoneonul scoate tangoul din lupanare și mahalale, cu el tangoul cucerește centrul orașului, apoi cucerește lumea. "Ne place sau nu, spune Sábato în general, nu -, prin el am devenit cunoscuți în Europa, tangoul era însăși Argentina prin antonomasie, așa cum Spania înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
126. În privința originii controversate a locului în care a apărut tangoul, iată ce spune Borges: În ciuda divergențelor (...), subiecții anchetei mele erau de acord asupra unui fapt esențial: originea tangoului în lupanare (...). Instrumentele primitive ale orchestrelor pian, flaut, vioară și apoi bandoneonul ar confirma, prin costul lor destul de ridicat, aceasta mărturie; este o dovadă că tangoul n-a apărut în mahalale, care s-au mulțumit întotdeauna, cum bine se știe, cu cele șase coarde ale ghitarei. Alte confirmări nu lipsesc: lascivitatea figurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
la o valoare pe care nu o avea și care este reluată apoi de romantici. În acest punct, ceva s-a întâmplat cu tangoul, ceva i-a dat suflet, ceva care îl face diferit de alte dansuri și acesta este bandoneonul, prin care tangoul dobândește esență, sigiliul definitiv, cum spunea Francisco García Jiménez145: cu un accent puternic și sugestiv, dezmoștenește acordeonul, "știe că tangoul are nevoie de el". Devine sufletul tangoului, "că o așteptare a sufletului colectiv, cu caracterul lui sentimental
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
dezmoștenește acordeonul, "știe că tangoul are nevoie de el". Devine sufletul tangoului, "că o așteptare a sufletului colectiv, cu caracterul lui sentimental, dar și dramatic și profund, care îi conferă mistica. Că și orgă din temple, tangoul avea nevoie de bandoneon, ca de un înlocuitor portabil al orgii și al aristonului, cum spune Martínez Estrada 146. Bandoneonul este un instrument de vânt cu burduf adus din sudul Germaniei, cu două cutii armonice și o claviatură, ceea ce face că sunetul să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
tango îl adopta, dansatorii și publicul îl transformă în imaginea estetică și emoționantă a tangoului. L-a detronat pe acordeon, pentru că acesta din urmă era prea festiv pentru sufletul dramatic al cântărețului și al dansatorului, care îl chema: Vocea ta, bandoneon / e ceea ce-mi trezește /durerea după ce-am pierdut / ce sună-n al tau geamăt"147. Alegerea acestui instrument poartă în ea o notă tragică: este un instrument pe cale de dispariție, este adus din Germania, iar argentinianul îl alege
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
mental special, care pornește de la suburbie, în mod simbolic, de la lumea romantică a subconștientului, din străfundurile omului, de la marele mecanism interior care se cheamă destinul acestuia: Nu ai prea multa soarta/ Ești alesul morții / Ești sufletul nenorocului / închis într-un bandoneon"151. Toate sunt cuvinte ce trimit la sentimentul tragic al vieții, în sensul lui Unamuno, "este poate dânsul popular cel mai profund din lume, expresia estetică și populară a sentimentului tragic al vieții, este singura forță reală, singura victorie umană
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
simbol al perenului, nostalgia locuitorului din Río de la Plata. Aerul înseamnă ceea ce se ridică, ceea ce încearcă învingerea gravitației, reprezentat de dans; apă care se scurge, care ne scăpa printre mâini este timpul, iar focul este inima tangoului, reprezentată de burduful bandoneonului. Începând cu "scumpă mea mama", până la "încă îmi mai aud maica / încă o aud cum ma mintea / pentru ca viața nu mi-a dat / ce ea în leagăn îmi spunea", mama, ca simbol al căminului, este o constantă în textele tangourilor
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
mame, fii și frați cum se pierdeau în moarte, căci nu mai aveau să-i vadă niciodată.(...) Și, străbătând acest teribil ținut Leviatán, pe malurile călcate pentru prima dată de acei bieți imigranți, mi s-a părut că aud tânguitul bandoneonului lui Troilo: Când tristețea și tumultul din Buenos Aires/ Mă fac să mă simt și mai singur, / caut pe inserat o mahala / de unde mă uit înapoi, prin tărâmul asta de juma de secol / crescut și mistuit de iubiri și necaz, / la
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
iubirilor pasionale amestecate în pașii lor, a crimelor, mizeriei, suferinței, sărăciei. O poveste rostită, interpretată, jucată, cîntată, dansată de Julia Migenes cu o simplitate răvășitoare, într-o atmosferă poetică de one-women show, acompaniată de muzica lui Piazola, de contrabas și bandoneon, de pian, de chitară, de vioară și de un dansator extraordinar, un contrapunct, o prezență episodică, care răscolește pe scenă voluptăți. De toate felurile. Apariția Juliei Migenes mi-aduce ceva din amintirea Lolei Blau, a ideii lui Dabija, a performanței
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
Marcotulli din Italia. Dintre evenimentele următoare ale anotimpului simfonic semnalăm: în 15 mai, recital de pian susținut de Georgios Konstantinou (Grecia); 16 mai, la Domul din Piața Unirii, recital de orgă, Wiltrud Fuchs (Germania); 17 mai, recital de chitară și bandoneon, Claudio Marcptulli și Mario Stefano Pietrodrachi (Italia); 18 mai, recital de harpă, Ion Ivan Roncea; 19 mai, concertul studenților; 20 mai, muzică de cameră cu Trio Triade; 22 mai, concert simfonic dirijat de maestrul Horia Andreescu, iar soliști pe Marin
Agenda2004-19-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282388_a_283717]
-
popular bogat animat, potopit de lume, de numărul agresiv al decibelilor. Trebuie să recunosc, atât eu cât și mulți dintre prietenii mei, dintre invitați, am fi preferat să fi putut valsa în sonoritățile unei chansonete agrementate de sunetul nostalgic al bandoneonului parizian; ar fi fost o percepție de asemenea pitorească dar care ne-ar fi amintit de malurile Senei, în acel moment de mare sărbătoare a Franței prietene. Căci malurile Dâmboviței... le cunoaștem. Destul de bine. Alte momente ce ies din spațiul
Final de stagiune muzicală by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7090_a_8415]
-
la vremea când un curator român va face un efort similar pentru a pune în valoare un artist. De la Bach la Piazzolla Timp de o săptămînă, între 17 și 24 martie, la Sala Radio, a avut loc Festivalul internațional de bandoneon și acordeon, ceva destul de inedit și de incitant în peisajul nostru muzical. Orchestra Națională Radio, Orchestra de Cameră Radio, dirijorul Horia Andreescu, Sextetul Galliano și Richard Galliano, Peter Soave, Madeleine Soave, Hector Ulises Passarella sînt cîțiva dintre protagoniștii serilor de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6429_a_7754]
-
Radio, dirijorul Horia Andreescu, Sextetul Galliano și Richard Galliano, Peter Soave, Madeleine Soave, Hector Ulises Passarella sînt cîțiva dintre protagoniștii serilor de la radio, cei care au provocat o călătorie specială în lumea lui Bach - în diferite prelucrări pentru acordeon și bandoneon, de pildă - dar și a lui Astor Piazzolla. Clasic și modern, tradiție și inovație, baroc și muzică contemporană, personalități puternice și foarte diferite, artiști cu profiluri semnificative în istoria muzicii. O seară în care publicul a umplut Sala Radio a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6429_a_7754]
-
Bonaventura și saxofonistul Bendik Hofseth. Muzica acestui trio - în care fiecare membru se manifestă cu drepturi egale - viază între infatigabila pulsație ritmică produsă de Vinaccia și persuasivele linii melodice configurate de Hofseth; liantul acustic dintre cei doi e furnizat de bandoneonul lui Di Bonaventura, interpret capabil să resusciteze ambiguitatea originară a acestui instrument, purtător de sunet sacru într-o lume tot mai profană. Întregul recital s-a bazat pe interacțiunea exemplară dintre protagoniști, la nivel muzical și emoțional. Ecouri din diverse
Vechiul Castel Bran ca nou tărâm jazzistic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3196_a_4521]
-
că suntem în plină babilonie sonoră, unde cândva se vor decanta poate graiurile unei arte pusă mereu pe șagă. 6) Orchestre nu, dar instrumentiști, da. Și încă din belșug. Piane și clavecine, psalterioane și contrabași, tamboa și orgi portabile, viori, bandoneoane și câte și mai câte, sunt ca niște răsaduri în așteptarea replantării în ogrăzi unde să rodească torențial. 7) Rar mi-a fost dat să mă conving că scopul nu acționează mai întâi la nivelul gândirii și abia apoi în
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
s-ar fi întâmplat, libertate, te halesc, a intrat libertatea în mine!, era acolo dintotdeauna, așa crezi tu?, se vede, se vede. Iubito, era tangoul lui Piazzolla - Astor Piazzolla, cu ritmurile lui lente, în patru timpi, triste și dramatice, cu bandoneonul minunat -, Liber Tango. Dar eu vedeam Bucureștii din viitor, vedeam cum e să calce pârjolul asupra țării mele, să vină zavera - căci simt, știu, presimt, văd, presimțirile astea mi se trag de la ghiuleaua de foc, aia de-ți povestii -, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]