231 matches
-
blamate de toată lumea, manelele pot fi făcute să încaseze toți pumnii indignărilor, inclusiv cei adresați "folclorului". Emisiunile de folclor se fac repede și ieftin (cam același decor, în care se înlocuiește un ulcior cu altul sau un coș cu o baniță -, aceiași protagoniști veșnic disponibili și euforici, aceleași play back-uri care simplifică viața muzicienilor și a sunetiștilor de duzină) și au o rată de audiență ridicată. Audiența emisiunilor e importantă nu numai pe post, ci și în cercurile puterii. Dar ieftinătatea
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
capul ca strugurii ce se desprind din vii” (Stăpînul mării invizibile). Sau: „flatul meu umplut cu țărînă,/ culcat pe izvoare secate, pe secetă cumplită în chip de pernă” (ibidem). Sau: „Pe dușumele sălta ca o broască inima poetului/ cît o baniță de porumb” (Fapt divers). Sau: „Cu inima de cretă dau îndemn” (Februarie mistic). Sau: „Cum cade noaptea din ram/ nebuni pe alge aleargă fiorii mei de pe piele/ scuturînd scrumbiile rătăcite de bancuri/ unde stau ascunse ca nervii în măsele” (Dresorul
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
sunat la celular entuziasmat miercuri seara (15.12.2004) zicându-mi pe nerăsuflate: -Mă, sunt într-o cabană la poala de nord-est a Munților Călimani; ninge cu niște fulgi cât obielele bunicului după ce s-a înscris în pecere pentru o baniță de mălai, iar în cabană e cald și bine; la televizor prind radio Chișinău și, când adie Austrul, văd și câte ceva de pe la televiziunile din București. Da' nu-i nici un bai... Cu soacră-mea nu mă mai cert, fiindcă nu mai
"Iliescu, nu uita, revocarea-i arma ta"... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12171_a_13496]
-
contrafacerea e totdeauna sigură de aplauze. Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace cu gămălie să nu aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniță de grîu. Firește că e mai minunat și merită mai multă admirație acel ce înghite o sută de ace de gămălie fără nevoie decît acel ce de foame mănîncă o baniță de pîne. Unde însă sîrguința statului de a înființa
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniță de grîu. Firește că e mai minunat și merită mai multă admirație acel ce înghite o sută de ace de gămălie fără nevoie decît acel ce de foame mănîncă o baniță de pîne. Unde însă sîrguința statului de a înființa în pripă o societate devine nu imposibilă, ci chiar de-a dreptul absurdă, este pe terenul moral și intelectual. Statul poate decreta și face să se execute încă trei poduri pe
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
nici thriller pînă la capăt, nici defamiliarizare reușită. Că tot am progresat printr-un film stas la nivel de regie, la unul ceva mai elaborat, ultimul pas este un lungmetraj care împrumută mult din peliculele experimentale, aducînd și naivitate cu banița: Reconstrucție, danez, al lui Christoffer Boe (co-scenarist și regizor). Structura e, bizar, mult mai de puzzle decît în cazul thriller-ului lui Ozon, dar și din cauza vocabularului stilistic mult mai bogat al lui Boe. La nivelul artificiilor, singurul care merită
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]
-
tot ziceau F.M.I. Ori să scrie și ei bine o dată de ale Domniei treburi, săracă, veșnic batjocorita și huiduita de cînd o aduseră din seraiul da la Tarigrad pe muierea aia bălae, babana care gîcea în palmă si-ntr-o banița da grîu, și tot fielul de aplecă vizirul ori și sultanul urechea la gură ei cu dinți mari cică din diamant ciopliți de o Maharajaouă tomnai din Indii că sultanul i-o dăruise pintr-o luna de ramazan să-i spuie
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
ne amețim singuri ca dervișii învârtitori.(...) Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace de gămălie să nu aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniță de grâu. Firește că e mai minunat și merită mai multă admirație acel ce înghite o sută de ace de gămălie fără nevoie decât acel ce de foame mănâncă o baniță de pâine. Unde însă sârguința statului de a înființa
Caragiale despre societatea română by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11954_a_13279]
-
aplaude pe cel de la care ia în schimb o baniță de grâu. Firește că e mai minunat și merită mai multă admirație acel ce înghite o sută de ace de gămălie fără nevoie decât acel ce de foame mănâncă o baniță de pâine. Unde însă sârguința statului de a înființa în pripă o societate devine nu imposibilă, ci chiar de-a dreptul absurdă, este pe terenul moral și intelectual. Statul poate decreta, și face să se execute încă trei poduri pe
Caragiale despre societatea română by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11954_a_13279]
-
doua DOMENIILE ANASTASIA . LACERTA (în latinește, numele înseamnă șopârlă!) a reușit să repurteze câteva premii la cel mai mare târg/ festival de vinuri din țară, VIN VEST - care s-a desfășurat, la mijlocul lunii aprilie a.c. la Timișoara. Reprezentantul român, Mihai Baniță, provenind dintr-o familie de viticultori cu tradiție (tatăl său are un renume indiscutabil în branșă), a ținut, de altfel, și o conferință de presă, la sfârșit de februarie, într-unul dintre cele mai selecte locuri din București (Hotel “Novotel
Noutăţi din lumea vinurilor [Corola-blog/BlogPost/99985_a_101277]
-
consăteni de-ai lui de bucățica lor de pământ, încărcându-i cu cote fictive. Așa s-a îmbogățit și a deschis crâșmă. Era un bărbat înalt, de vreun metru șaptezeci și cinci, gras, ras la față, cu un cap mare cât o baniță, cu ochii roșii și bulbucați, de-ți lăsa impresia că-i ies din cap și niște urechi mari ca de elefant, cu buza de jos mare, da´ mare, nu glumă. Mâinile lui erau grase, de parcă ar fi fost umflate. Casa
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
i se păruse lui Manole că aia e o femeie de nu s-a mai pomenit? Era de o stupizenie rară, chiar rară, adică nici măcar stupizenia asta a ei nu era densă și, în plus, avea un fund cât o baniță. La naiba cu toate! Iar își pierduse ziua nefăcând nimic din cele ce-și propusese. De exemplu, până acum ar fi putut ști sigur ce program are tânăra de vizavi, ar fi putut deja să fie la a câta întâlnire
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ai auzit? SMARANDA: Apoi bine, Dănilă, numai cu dracii n-ai avut în cârcă până acuma. De unde l-ai mai scos și pe-aista? DĂNILĂ: Las', nevastă, că ți-oi spune eu altădată cu amănuntul. Acuma umblă de adă niște banițe să cărăm în casă bănișorii pe care i-am dobândit cu capul ista prost al meu. (desface sacul la gură, vântură un pumn de monede. Din culise, vocile lui Ispas și Anisiei) ANISIA: Ba eu îți spun, barbate, că l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
tot urmele culturii manciuriene. De exemplu, prăjina de lemn așezată în curtea din fața Sălii Qingning, partea centrală a palatului. Aceasta are o înălțime de șapte metri și este așezată pe un postament de marmură albă. În vârf se află o baniță (unitate de măsură de capacitate pentru cereale) de cositor. La prima vedere, aceasta pare nepotrivită cu sălile impunătoare din jur. Dar este o prăjină sacră, folosită pentru jertfe aduse Cerului și se numește Suolungan. Conform tradiției, în timpul ceremoniei, în banița
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
baniță (unitate de măsură de capacitate pentru cereale) de cositor. La prima vedere, aceasta pare nepotrivită cu sălile impunătoare din jur. Dar este o prăjină sacră, folosită pentru jertfe aduse Cerului și se numește Suolungan. Conform tradiției, în timpul ceremoniei, în banița din vârful prăjinei se pun boabe de orez și măruntaie de porc pentru a hrăni ciorile, în semn de jertfă adusă Cerului. O legendă spune că fondatorul dinastiei Qing (inițial Jin Târzie), Nurhachi, urmărit odată de dușmani, a ajuns în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
el și l-au acoperit complet, încât a scăpat de dușmanii care-l urmăreau. După ce Nurhachi a fondat statul Jin Târzie și a devenit împărat, a ordonat ridicarea unei prăjini în curtea fiecărei gospodării în vârful căreia să fie o baniță de staniu, în care să fie pusă hrană pentru ciori. El a vrut astfel să-și exprime recunoștința față de aceste păsări care i-au salvat viața. De aceea, astăzi vedem în curtea imperială o astfel de prăjină, numită Suolungan. Dinastia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
din Fundu Săucii a obținut, după metoda olarilor, aproape o jumate de tonă de vin, care o vreme va fi unul recunoscut prin Împrejurimi, din cei patru ari de vie situați pe o coastă abruptă de lângă Fântâna lu Ștefârcă... o baniță de „poamî pentru mâncat șî pus pi pod” iar de pe sfoara de pământ de pe Ceia Parti, nimic; Îl lăsase să fie cultivat de bunica Ileana și Aneta. Victor muncea la oale, era inventiv și produsele sale cuprindeau și noutăți ca
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
lați și adormeau pe pămînt. Însă le plăcea munca și nu cred că le făcea mai rău decît școala. Cît despre cîștiguri, sistemul de plată e următorul. Recoltele sînt cîntărite de două sau trei ori pe zi și pentru fiecare baniță culeasă primești o anumită sumă (în cazul nostru, două pence). Un vrej bun dă cam o jumătate de baniță de conuri, iar un bun culegător poate curăța un vrej în cam 10 minute, așa că, teoretic, o persoană poate cîștiga cam
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
Cît despre cîștiguri, sistemul de plată e următorul. Recoltele sînt cîntărite de două sau trei ori pe zi și pentru fiecare baniță culeasă primești o anumită sumă (în cazul nostru, două pence). Un vrej bun dă cam o jumătate de baniță de conuri, iar un bun culegător poate curăța un vrej în cam 10 minute, așa că, teoretic, o persoană poate cîștiga cam 30 de șilingi într-o săptămînă de lucru de șaizeci de ore. În practică, însă, e aproape imposibil. În
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
pere mai micuțe, iar pe altele sînt abia cît niște boabe de mazăre; vrejurile proaste sînt mult mai greu de cules decît cele bune - de obicei, sînt mai încurcate - și uneori ai nevoie de cinci sau șase ca să umpli o baniță. Apoi, sînt tot felul de întîrzieri, iar culegătorii nu primesc nici o compensație pentru timpul pierdut. Uneori plouă (dacă plouă tare, hameiul devine prea alunecos ca să-l poți culege) și ai mult de așteptat înainte să te lase să treci la
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
la un alt cîmp, astfel încît în fiecare zi pierzi o oră sau două. Și, mai presus de toate acestea, e problema cîntăririi. Ciorchinii de hamei sînt moi ca buretele și, dacă vrea, cîntăritorul poate foarte ușor să taseze o baniță pînă cînd ajunge un sfert de galon. În unele zile, se mulțumește doar să golească pur și simplu hameiul, însă în altele are ordine de la fermieri să „fie mai al dracu'" și atunci îndeasă bine banițele, în așa fel încît
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
ușor să taseze o baniță pînă cînd ajunge un sfert de galon. În unele zile, se mulțumește doar să golească pur și simplu hameiul, însă în altele are ordine de la fermieri să „fie mai al dracu'" și atunci îndeasă bine banițele, în așa fel încît, în loc să obții 20 de banițe dintr-un coș plin, ajungi să ai doar 12 sau 14 -adică mai puțin cu aproximativ un șiling. Din coș, hameiul e pus în niște saci de 10 banițe, care trebuia
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
sfert de galon. În unele zile, se mulțumește doar să golească pur și simplu hameiul, însă în altele are ordine de la fermieri să „fie mai al dracu'" și atunci îndeasă bine banițele, în așa fel încît, în loc să obții 20 de banițe dintr-un coș plin, ajungi să ai doar 12 sau 14 -adică mai puțin cu aproximativ un șiling. Din coș, hameiul e pus în niște saci de 10 banițe, care trebuia să cîntărească un sutar și sînt de obicei cărați
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
îndeasă bine banițele, în așa fel încît, în loc să obții 20 de banițe dintr-un coș plin, ajungi să ai doar 12 sau 14 -adică mai puțin cu aproximativ un șiling. Din coș, hameiul e pus în niște saci de 10 banițe, care trebuia să cîntărească un sutar și sînt de obicei cărați de un singur om. Cînd cîntăritorul se făcea al dracului, era nevoie de doi bărbați să ridice un sac plin. Din aceste motive, e imposibil să cîștigi 30 de
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
să-i ajungă de casă și masă plus drumul înapoi către Londra, însă un culegător care e singur nu prea reușește nici măcar atît. La unele dintre fermele din apropiere, socoteala pe baza căreia se făcea cîntărirea nu era de 6 banițe la un șiling, ci de 8 sau 9, rată la care ar fi fost foarte greu să strîngi 10 șilingi pe săptămînă. Cînd un sezonier începe lucrul, ferma îi dă o broșură tipărită cu regulile de urmat, care sînt practic
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]