105 matches
-
el piere, nu pentru greșalele sale proprii și pentru păcatele lui, ci {\footnote 46 Omilia aceluiași către cei ce urmează a fi luminați și lămurire clară a celor săvârșite în chip simbolic și închipuite în dumnezeiescul botez, în vol. Cateheze baptismale, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2003, p. 55} {\footnote 47 Ibidem, p. 45.} {\footnote 48 Sfântul Ioan Gură de Aur, Tratatul despre preoție, cartea a doua, cap. 4, în vol. Despre preoție
Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
prin scufundare poate fi efectuat și în afara clădirii bisericii, în lacuri sau râuri. Botezul prin scufundare redevine actual în mediul protestant prin mișcarea pietistă și, mai târziu, prin baptiști și alte grupări neoprotestante. Astăzi este practicată în majoritatea comunităților bisericești baptismale. Cu privire la formula de botezare există doar deosebiri minore în formula de introducere a botezului, pe când continuarea ei "...numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh/Spirit" este identică în majoritatea bisericilor și confesiunilor creștine. În Biserica Ortodoxă introducerea se
Botez () [Corola-website/Science/299683_a_301012]
-
ce s-a încuibat în firea noastră - desigur nu o nimicire completă, ci o întrerupere a continuării ei”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 35, PSB, vol. 30, p. 335. footnote>. În apa baptismală este înecată viața păcătoasă a omului În Exodul mântuirii creștine prin Taina Botezului și a Euharistiei, trecerea Mării Roșii, în care urmăritorii - slujitorii lui Faraon sunt înecați, preînchipuie sau simbolizează botezul, firea apei prin toiagul cel călăuzitor al credinței și
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
despre desăvârșirea prin virtute, traducere de Preot Ioan Buga, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura IBMBOR, București, 1982, p. 25. footnote>, căci primitorul Botezului este izbăvit de robia păcatului și stăpânitorul răutății este înecat în apa baptismală. Ieșirea din Egipt, prin Moise, a prefigurat mântuirea prin Iisus Hristos. Apa mării închipuia curățirea, iar norul sfințirea dobândită prin botezul creștin și prezența Duhului Sfânt. Apa baptismală distruge o viață - a „omului egiptean” sau, altfel spus, viața păcătoasă a
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
este izbăvit de robia păcatului și stăpânitorul răutății este înecat în apa baptismală. Ieșirea din Egipt, prin Moise, a prefigurat mântuirea prin Iisus Hristos. Apa mării închipuia curățirea, iar norul sfințirea dobândită prin botezul creștin și prezența Duhului Sfânt. Apa baptismală distruge o viață - a „omului egiptean” sau, altfel spus, viața păcătoasă a omului, pentru a pune începutul unei vieți total reînnoite, a unei vieți noi în Hristos Domnul<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, PG XLIV, col. 364B
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
să vie: dar după ce a fost sfințită prin taina crucii mântuitoare, atunci a devenit bună pentru baia duhovnicească și pentru paharul mântuirii. Așadar, precum Moise, adică proorocul, a aruncat lemnul în acel izvor, tot așa preotul aruncă în această fântână baptismală semnul crucii Domnului și apa se face dulce (potrivită) pentru har”<footnote Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Sfintele Taine, cap. III, 10-14, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, PSB, vol. 53, Editura IBMBOR, București, 1994, pp.
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
le oferă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De anima et ressurectione, PG XLVI, 420C; cf. Pr. Dr. Ștefan Florea, Spiritualitate și desăvârșire la Sfântul Grigorie de Nyssa ..., p. 290. footnote>. De aici completitudinea simbolică a tunicilor din piele în explicitarea baptismală: „tunicile abandonate de catehumen la Botez semnifică direct carnea ca purtătoare a pasiunii, dar și omul vechi din scrierile pauline”<footnote Pr. Dr. Ștefan Florea, Spiritualitate ..., p. 290. footnote>. Hainele sau tunicile de piele sunt imaginea condiției umane decăzute, deosebite
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
58) „Credința este sănătatea sufletului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 357) ,, Temelia bunei cinstiri de Dumnezeu este credința”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Prima cateheză către cei ce urmează a fi luminați, în vol. Cateheze baptismale, p. 31) ,, Acest fapt este credința: a lua aminte la cele ce nu se văd ca la cele văzute. Căci zice: credința este ființa celor nădăjduite, dovedirea celor ce nu se văd (Evr. 11, 1)”. (Sf. Ioan Gură de Aur
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
dovedirea celor ce nu se văd (Evr. 11, 1)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia aceluiași către cei ce urmează a fi luminați și lămurire clară a celor săvârșite în chip simbolic și închipuite în dumnezeiescul botez, în vol. Cateheze baptismale, p. 47-48) ,, Căci aceasta este credința, când cineva pe cele făgăduite de Dumnezeu - chiar dacă nu sunt văzute cu acești ochi trupești - le socoate mai vrednice de crezare decât cele văzute, ce zac sub ochii noștri materiali”. (Sf. Ioan Gură de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ochi trupești - le socoate mai vrednice de crezare decât cele văzute, ce zac sub ochii noștri materiali”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Urările de bun venit ale aceluiași și lauda celor care au venit din împrejurimile Antiohiei, în vol. Cateheze baptismale, p. 122) „Se numește credință, credința care face semne și minuni. Dar se numește credință și ceea ce ne duce la cunoașterea lui Dumnezeu, potrivit căreia fiecare din noi este credincios”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mai ales, pe cât puteți, dacă timpul îngăduie, fiind întăriți cu mărturiile Scripturii ca și cu niște arme duhovnicești, închideți gura lor cea nerușinată”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Prima cateheză către cei ce urmează a fi luminați, în vol. Cateheze baptismale, p. 33) „Să ne păzim noi de cei ne înșeală cu pielea oilor și dedesubt ascund lupul și înșală pe cei mai leneși”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 174) „Ascultați răspuns
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fă Tu și vorbește Tu. Eu unde mă prezint? 2. A-l încălzi pe Cristos. În sfânta grotă a nașterii, mă-garul a suflat încălzind pe Pruncul Isus. La fel, preotul trebuie să încălzească sufletele cu căldura plăcută a fraternității sale baptismale și a paternității sale sacerdotale, fără a neglija căldura umanității sale, a vigorii sale creative; această datorie a preotului nu este scrisă în nici o prevedere pastorală, dar este atât de importantă în a da profunzime și motivare tuturor programelor și
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
vine de la cel rău” (cfr. Mt 5,37). A doua notă. Preotul, la amvon, se joacă pe sine însuși. Amvonul este locul unde este chemat să exprime gingășia paternității sale, căldura afectivă a dublei sale fraternități, cea umană și cea baptismală. Dar, la amvon preotul trebuie să fie de partea lui Dumnezeu, apărând cauza împărăției, vestind Evanghelia în întregime, fără îndulciri, fără a sări peste paginile incomode, fără dorința de a fi pe placul oamenilor ci pe placul lui Dumnezeu. Amvonul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
explicit creștină. După ce a făcut diverse experiențe religioase, în 1931, intră în Institutul Carității al părinților rosminiani din Domodossola și, în 1936, a fost sfințit preot. Rèbora a trăit din Dumnezeu și a trăit și ca om, în lumina lumânării baptismale și a Lumânării pascale; viața sa a știut de Crucea Învierii. Poezia pe care o punem drept concluzie a cărții face parte din Poesie religiose (1936-1947) și este o splendidă secvență de „definiții” poetice despre preot. Cu această lirică, Clemente
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
cu o rațiune ecleziologică: „Preotul, slujitor al Bisericii care prin universalitatea și catolicitatea sa nu se poate lega de nici o contingență istorică, va sta deasupra oricăror partide politice” (n. 33, § 1). Într-adevăr, preotul participă la catolicitatea Bisericii, în afară de inserarea baptismală, și prin ordinațiunea sacerdotală, întrucât aceasta îl leagă de episcop, membru al unui organism de natură universală, cum este Colegiul episcopal. Apoi, «Directoriul» justifică această interdicție printr-o motivație cristologică, care evident este cea mai autoritară, chiar dacă, amintita motivație ecleziologică
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
culegere factice de câteva studii, precedată de o introducere și completată cu un capitol despre Simbol și Istorie. În acest din urmă capitol nu atac problema frontal: ar fi subiectul unui volum gros. Mă mulțumesc să comentez câteva exemple (simbolismul baptismal, simbolismul Arborelui Lumii = Cruce), pentru a degaja în ce măsură un simbol ecumenic este modificat de o religie istorică (în primul meu caz, tipologia botezului își proiectează simbolismul într-o istorie sfântă- Vșechiulț Tșestamentț - și atunci se pune problema dacă această continuitate
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
parte femeiască, pentru că voi toți una sunteți în Hristos Iisus” (Gal. 3, 28). footnote>. Textul de la Col. 2, 11 începe cu spiritualizarea circumciziei ca mod de a descrie experiența creștină a mântuirii adusă de Hristos, referindu se apoi la încorporarea baptismală a creștinilor. Corespondența nu este între două ritualuri, al circumciziei și al botezului, ci între ritualul evreiesc și lucrarea divină a circumciziei spirituale realizată de Hristos. În ceea ce privește „circumcizia lui Hristos”, David F. Wright este de părere că ea reprezintă moartea
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
19, 9; In. 4, 53; I Tim. 3, 2-4; II Tim. 4-19. footnote>. În caz că respectiva familie n-ar fi avut, lucrul acesta ar fi fost imediat precizat<footnote J. Peretruchin, op. cit., p. 38. footnote>. O referire interesantă la această „atmosferă baptismală” din familiile primilor creștini găsim în Epistola către Tit (1, 6) a Sfântului Apostol Pavel: „Preotul trebuie să fie fără prihană, bărbat al unei femei, având fii credincioși ...”. Așa cum s a remarcat pe bună dreptate, „ce alta poate însemna cerința
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
botezul nou născutului, în expunerea textului de la Matei 8, 1-13. Pornind de la rațiunea păcătosului care „oferă cea mai mare rezistență în fața credinței și cuvântului lui Dumnezeu”, Luther spune celor care ar transforma raționalitatea adultului într-o premisă necesară a credinței baptismale: „Spune-mi, de ce botezi un om când acesta recurge la rațiune? Tu răspunzi: El aude cuvântul lui Dumnezeu și crede. Dar eu te întreb: De unde știi aceasta? Tu spui: Mărturisește cu gura. Să presupunem că îți spun: Și dacă minte
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
aici și acum că îi aparțin Aceluia la a Cărui poruncă și sub a Cărui făgăduință sunt botezați și nu-și arată credința lor ca fiind lucrătoare prin iubire? Prin urmare, necesară nu este abolirea botezului nou-născutului, ci sporirea credinței baptismale, ca ea să se mențină ca o credință perpetuu nouă care se bazează pe începutul făcut de Iisus Hristos cu noi”<footnote Heinrich Vogel, op. cit., p. 57. footnote>. Nașii - garanți ai creșterii în credință a pruncilor O altă interogație adresată
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
I, 61, în col. cit., p. 88-90; a se vedea și Kurt Aland, op. cit., p. 54-55. footnote>. Dovezile Sfântului Irineu sunt valabile pentru Roma Și pentru Galia. Kurt Aland menționează în apărarea sa Și referința părintelui apostolic Herma la practica baptismală, care este Și ea asociată Romei, în jurul mijlocului secolului al II-lea, Și ia în considerare prima facie numai receptorii responsabili<footnote Kurt Aland, op. cit., p. 54. footnote>. Semnificația tăcerii unei astfel de surse este o problemă importantă, datorită faptului
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
mijlocului secolului al II-lea, Și ia în considerare prima facie numai receptorii responsabili<footnote Kurt Aland, op. cit., p. 54. footnote>. Semnificația tăcerii unei astfel de surse este o problemă importantă, datorită faptului că textele care se referă la procedura baptismală doar în termeni relevanți numai pentru candidații care sunt capabili să vorbească pentru ei înșiȘi sau să acționeze responsabil (de exemplu, se supun instrucției catehetice sau postului) aparțin Și Didahiei, lucrare pe care majoritatea specialiștilor o datează în anul 100
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Chiar dacă în versiunea grecească se pare că nu există, versiunile latină Și orientală concordă în a vorbi despre botezul „celor mici” (parvulos)<footnote David F. Wright, op. cit., p. 3-4. footnote>, mai întâi a celor care pot răspunde singuri la întrebările baptismale Și apoi a celor care nu pot<footnote Cf. Joachim Jeremias, Infant Baptism in the First Four Centuries ..., p. 73-75; Kurt Aland, op. cit., p. 49-52; Joachim Jeremias, The Origins of Infant Baptism ..., p. 28-32. Jeremias are probabil dreptate când susține
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
să răspundă singuri Și erau instruiți Și cum să o facă. Printre aspectele lăsate oarecum nelimpezite de către Sfântul Ipolit se numără Și forma cuvintelor cu care părinții sau rudele răspund pentru „cei mici”. Toate dovezile disponibile indică faptul că riturile baptismale timpurii erau fondate la origine pentru a se ocupa numai de acei capabili să vorbească pentru ei înșiȘi, fiind lent Și stângaci adaptate la subiecții nou-născuți (bebeluși)<footnote J. C. Didier, „Une adaptation de la liturgie baptismale au baptême des enfants
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
indică faptul că riturile baptismale timpurii erau fondate la origine pentru a se ocupa numai de acei capabili să vorbească pentru ei înșiȘi, fiind lent Și stângaci adaptate la subiecții nou-născuți (bebeluși)<footnote J. C. Didier, „Une adaptation de la liturgie baptismale au baptême des enfants dans l’Eglise ancienne”, în Mélanges de science religieuse, 22, 1965, p. 79-90. footnote>. Deși Sfântul Ipolit nu putea fi mai clar în relevarea practicii romane contemporane a botezării nou-născuților Și copiilor, tot ceea ce spune restul
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]