5 matches
-
2017 Toate Articolele Autorului LUIȚUIUȘ -în grai- Sub cireșul de la drum Umbra-i deasă, răcoroasă Mi-a făcut tata-bătrân Luițuiuș* din doscă groasă! La grumaz purtam frăguțe Înșirate pe-un păiuș Cireși roșii-n urechiuțe... Râdeam tare-n luițuiuș! Din barșon* aveam rochița Mânecuța-era bufantă Cu baretă, săndăluța Eram fată interesantă! Sus, mai sus, până-n frunziș Și la vale și iar... suuus! -Draga tati, n-amețiș”? -Num-o țără! Și m-am dus cu genunți pe pietriș... Și-atunci să auzi tu, plâns
LUIȚUIUȘ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1495959036.html [Corola-blog/BlogPost/375817_a_377146]
-
Fata bunii-i ”nsângerată! -No, ce fugi, prinsă de streche? Fraguțile le struci*...! Și zbieri ca-n gură de șărpe?! Fălcuțile le mânji Cu mustul de la cireșe. Genunchii doar îi beli... Pân” s-o mărita... îi trece! Luițuiuș - hintă, leagăn; barșon - catifea; struci - zdrobi. Referință Bibliografică: Luițuiuș / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2340, Anul VII, 28 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Neaga : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
LUIȚUIUȘ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1495959036.html [Corola-blog/BlogPost/375817_a_377146]
-
din mătase. Aceste laibăre, în trecut, erau confecționate din materiale plușate (la vârstnice) și se încheiau cu nasturi sau cu ,copcii”. Femeile purtau peste rochie în față șorțuri (cătrințe) prinse cu ,baiere” (șnururi), aceste șorturi fiind făcute din satin sau ,barșon” (un material plușat) de diferite culori, în funcție de vârstă persoanei care o îmbracă. Șorturile de sărbătoare aveau la partea de jos ciucuri ( ciocoți ) sau erau confecționate cu două foi din urzeală și la capăt broderie (cipcă), în față și în spate
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
al bonetei. Nu știu cum am urcat scările, nici cum am intrat în sala în care se ținea consiliul. Mi-amintesc însă foarte clar că ofițerii erau așezați, după grade, de-o parte și de alta a unei mese dreptunghiulare acoperite cu barșon verde oliv. Mi s-a cerut să-mi spun „biografia”: unde și cînd m-am născut, cine și ce sînt părinții, frații și surorile lor. Am răspuns cu destulă siguranță despre toți pînă la Vasile Cimpoeș, „oaia neagră” a familiei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pagină cu o grație gravă: preocuparea livrescă. Nălucirea venustății e împletită cu deprinderile cărturarului. Asemenea unui magnet, ea atrage sensuri tipografice, asocieri culturale: "o țîță de muiere înfiptă-n ușa / bibliotecii centrale universitare / și o pereche de pantaloni raiați de barșon gri-cafeniu / mulați pe trupul tăiat cu dalta / de un maestru postrenascentist // atîta a rămas din ziua aceea străbătută de la un capăt / la altul de un șir de cărți despre Transilvania / căci paginile xeroxate și însemnările din agenda / primită în dar
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]