32 matches
-
familie, turtindu-le serios, acțiune care mi-a produs o durere destul de nesimțită, greu de descris în cuvinte: ‒ Deschide, dracului cracii ăia!... și-a însoțit el gestul cu o invectivă. M-am crăcănat suficient, încât să pot fi mângâiat de baragladină peste tot. Nu ascund că aș fi făcut și șpagatul numai să scap de o altă lovitură, unde îi e dor-dureros voinicului. M-a cotrobăit prin buzunare, la șosete, pe sub curea, în jurul brâului, cu degetele sale delicate ca niște morcovi
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1470681817.html [Corola-blog/BlogPost/353395_a_354724]
-
printre frunze și tac, înmărmurite. După câteva ore de muzici cu salam, guță și copilul minune, familia de rrrrromi romanizați pleacă, fericită că a petrecut în natură. Am fi putut să-i punem capăt, dar, cine să se pună cu baragladinele? După plecarea lor, ne facem cruce cu limba și trecem la treabă. Vin păsări din înalt în copacii sub care stăm tolăniți, la umbră. Ne mulțumesc că le-am scăpat de urletele patetice ale maneliștilor: „Ooooof, viața mea!” - ne sună
TABLETĂ ESTIVALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Zaduf_tableta_estivala_cezarina_adamescu_1340028707.html [Corola-blog/BlogPost/357549_a_358878]
-
berbec, batoane, balamucuri bizare, babe bisericoase, Biblii, broșuri, “Botezul bisericesc”, “Biruințele blîndeții”, blagoslovenii, boaite burtoase, babuști bucălate, bolșovici, “Borea, beghi, balvan!”, “Bliat’!”, baloate, bagaje, banițe, boccele, băbătii, babete, baci, bătăuși bezmetici, badea Baboi, bădița Blejușcă, bistrițeni blajini, bărboși, borcoi buzați, “Baragladină!”, boroaice, “bahtă! bahtă! bahtă!”, bubuline, bașoalde, balabuste, borțoase, băgăreți, blegi, buzunăreli, bruftuluială, burdușeli, buchiseli, “Buf, bof!”, “Boule!”, “Beșinos bătrîn!”, “Bătu-te-ar benga!”, bocete, bășcălii, batjocură buruienoasă, baliverne, “Bărbatu-i bine?”, “Bolește”, brașoave, bancuri, bîrfe, bodogăneală, Bombonel bagă bețe Bunicii
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Bazar.html [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
pune în pericol, dar nici cu Lena nu știu cum s-o scot la capăt. Dacă află, îi vai ș-amar de fătuca asta, dar și de mine! De-l aflu pe nenorocitul ăla, unde-i stau picioarele-i voi pune capul! Baragladină nenorocită, să-mi sperie mie copila? Doamne Dumnezeule, îți mulțumesc că mi-ai salvat copila și iartă-mi gând rău și vorba cu păcat! - Nea Vasile, de nu-i cu supărare, eu mă gândii la o soluție, ar putea merge
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 5 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1458598676.html [Corola-blog/BlogPost/363733_a_365062]
-
lățit pe podeaua mini-buzului, a căzut într-un somn adânc și eu mă temeam că a mierlit-o. - Ce făcuși, nenorocitule, îl omorâși pe Pândele, și al mai tanar era gata-gata să mă ia la pumni. Al mai bătrân, o baragladina de vreo 60 de ani, era mai înțelept și mai ponderat. Pândele părea mort de-a binelea, dar in sfarsit mișcă și îngăimează și el ceva. Mi-a mai venit inima la loc. Baragladina bătrână mai cu cap observa că
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 by http://confluente.ro/Accident_de_circulatie.html [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
la pumni. Al mai bătrân, o baragladina de vreo 60 de ani, era mai înțelept și mai ponderat. Pândele părea mort de-a binelea, dar in sfarsit mișcă și îngăimează și el ceva. Mi-a mai venit inima la loc. Baragladina bătrână mai cu cap observa că aveam numărul cu TC (transport consular), cum aveam noi cei de la firme străine și de pe la consulate și ambasade. - Titișor, dansul este un om mare, este fun barosan, e de la fo ambasada, nu e fun
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 by http://confluente.ro/Accident_de_circulatie.html [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
aplicăm legea lui mucles și ca să dovedesc că sunt „băiat de comitet”, am cotrobăit printre pepenoaice, am dat de samsonit pe care-l purtăm totdeauna „încărcat” cu două cartușe de Kent și o sticlă de Johnny Walker de trei sferturi. Baragladina mai bătrână a umflat sticlă de whisky și a tulit-o rapid, Titișor nici nu a apucat să croncănească ceva și a umflat și el cele două cartușe de Kent. În timpul ăsta Pândele își mai revenise și s-a cățărat
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 by http://confluente.ro/Accident_de_circulatie.html [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
să nu crează ăștia c-oi fi fo’ proastă, gândi subit Timona! Așadar se duse la doamna blondă, îi dădu câteva palme, de înczrajare, pe spate, îi luă mâna i-o strânse puternic, bărbătește și-i spuse: - Ia, ia, fă, baragladino, io-s tovarășa Timona, nevasta lu’ ăsta, șefă la birou, fă, da’ pentru prieteni poți să-mi zici Moni, Moni, fă, io Moni, Moni, bă, asta-i cam proastă, io Moni, tu... tu... tu cum fă, că-n filmu’ cu
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
că e la Paris? Păi și s-a născut În Slatina? Băăă, oraș de olteni puturoși... Nu s-a născut și el la Sibiu, la Brașov... c-acolo se naște scriitorii... Mie-mi zici de Slatina? Nu-mi ajunge o baragladină de-acolo? Și ce caută la Paris? Să stea, bre, acolo că nu l-a chemat nimeni să-și dea cu părerea... Mai avusărăm o de-asta de-i zice academiciană acia la București, tot dupe la Slatina și ea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
obicei, convenit ca, în schimbul asigurării „ordinii”, paznicii să-și umple sarsanalele). Desigur, totul era o naivă utopie raționalistă. De la un punct încolo, își făceau apariția țiganii. Veneau în haită și se băgau înjurând prin față, unii - înarmați cu cuțite. Țigăncile, baragladine sau pirande, foloseau puradeii de țâță ca arme. (Le-am văzut de multe ori lovind cu ei. „Ce faci, fă, îl omori!” „Las’ că fac acuma altu’.”) Era ca un fel de viol colectiv: bărbații de pază rareori făceau față
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fapt, e „un tânăr plăpând ieșit, acum vreo (câți ani, dom’ senator?) din părinți țigani”? Și asta, doar așa, pe baza faptului că funcționara respectivă a auzit că Cioroianu este un nume țigănesc, așa cum și alte cuvinte și expresii ca baragladină, cioroipan, cioropină, mânca-ți-aș ciocu’, mișto și sanchi au cam aceeași origine? O să mă întrebați, care este, totuși, morala acestei fabule cu un senator român plin de ifose? „Oo-key, oo-key”, cred că domnul senator este dintre cei care, vorba
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
țesut, apelai la meșterii țigani. Cine erau robi și slugi? Tot țiganii. Cum i-au răsplătit românii? I-au ținut în robie, iau vândut, i-au bătut, i-au dăruit ca pe obiecte, li s-au adresat cu „cioară”, „faraoane”, „baragladină” etc. Sfânta noastră biserică milostivă nu le recunoștea egalitatea nici în fața lui Dumnezeu: erau înmormântați în cimitire deosebite. Fiecare egumen se lăuda cu câte sălașe de țigani robi are pe lângă mănăstire, dăruite de domni sau de boieri. Cu robii țigani
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Emil Brumaru De-o vreme lungă și flămîntă în încîlceli îl tot pomenesc, aduc vorba alături de el, îi laud perseverența, severitatea, clemența, ciubotele care mă obligă să aterizez la punctul fix, mă statornicește între virgule viguroase (țăruși îmbîrligați pentru priponit baragladine ca mine!), nu-mi lasă literele în dezmățuri nesfîrșite de mărgele colorate straniu: șiraguri de bile enorme, orînduite nu pe ațe, ci pe frînghii, odgoane, cabluri metalice, cumva, așa... crîncene spînzurători de dăruit iubitelor... de cinsprezece-șiaisprezece metri... spre bălăbănire dulce
Îngeroioloiul (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14718_a_16043]
-
mingile de tenis Pe clăbăț, sau în ogradă? Bașca, mult mai grea-i năpasta (Și nici mandea nu o iartă!!!), Pen' că trece iarna asta Fără damf de tzuică fiartă. Totuși, cine poartă vina Dacă fi-va, bunăoară, Cum pohtea baragladina: An cu două veri și-o vară!? Azi, nu-i de șagă! Azi nu-i de șagă! Ninge hotărât, Instaurând hermine colilii; Deci nu cu fluturi pasageri, încât M-am dumurit că ninge cu felii. Nu câte-un fulg planează
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
urmă revizuirilor, noua definiție a cuvântului „rom” este următoarea: "termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic originar din India și răspândit mai ales în Sudul și Estul Europei, înlocuind denumirea de țigan, considerată peiorativa". Totodată, cuvinte precum balaoacheș, baragladina, bulibașa, chivuța, corturar, faraon, gitana, jude, laie, lăieț, lingurar, puradel, rom, rudar, sălaș, țigan, țigănaș, țigănatic, țigăncușa, țigăncuța, țigăneala, țigănel, țigănesc, țigănește, țigănie, țigănime, țigănos. țigănuș, ursar au și ele definiții modificate. Până acum, în trei ediții ale Dicționarului Explicativ
Substantivele "rom" şi "ţigan" au definiiții noi în DEX () [Corola-journal/Journalistic/23010_a_24335]
-
bun ochitor, trage întotdeauna la țintă, în vreme ce el nu poate ochi. Adoarme, visează că trage necontenit încât mireasa abia are timp să se ivească și se retrage ca să apară iar. Mireasa - el sfârșind gloanțele - apare, își face dansul. Țiganul fericit. - Baragladină! Arde pușca să scot mireasa! În josul paginii, Paul Constantinescu adaugă idei, care, probabil, vor deveni teme: Tumult. Țiganul trage la țintă. Adoarme, visează. Mireasa. Se stinge. CINE O MENȚIONEAZĂ: V.T.<footnote Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura Muzicală, București, 1967, p.
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
să-l domolească pe Costăchel: Costache! Liniștește-te, omule! - a strigat în timp ce se lupta să i descleșteze mâinile... Cum o îndrăznit neisprăvitul ista să-mi spună mie: „Măi nea Costache?” Anafura și grijania mamei lui! Ieși!! Până nu te sugrum, baragladină! Milițianul s-a întors ca fulgerat. S-a repezit spre Costăchel cu pușca în cumpănire... Lasă-l! Că altfel te... N-a terminat ce avea de gând să spună, pentru că Petrache și Costăchel i-au întors spatele, urcând în cerdac
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
i-a șoptit lui Ismail care luând un topor și o secure, repede s-a îndreptat spre hoț și-a aruncat cu toporul nimerindu-l în braț tocmai în momentul când voia să dezlege calul. Au! fir-ai al dracului, baragladină, a urlat hoțull și-a fugit în lătratul câinilor care s-au luat după el, fiind puși în mișcare de strigătele hoțului. Toți s-au trezit întrebându-se: — Ce e? Ce e? — Au venit hoții la cai. Noroc că Prințesa
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
văzându-l mahmur și se duce lângă el ca să-l stârnească la vorbă, că-l vedea că nu mai poate vorbi și se legăna pe scaunul pe care abia se ridicase. — Vezi, Prințăso, ce.arțăgoasă e soacră-mea, ca o baragladină, arată cu degetul spre Dedi. — Baragladină ești tu, îi răspunde Dedi. — Fi-ț-ar gura’ dracului să nu te mai legi dă mumă- mea, că te sparg, afurisâtule, sare Rusalda. — Ho! Pace întră dobitoace. Strigă Samuil și Măru vrând să
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
lângă el ca să-l stârnească la vorbă, că-l vedea că nu mai poate vorbi și se legăna pe scaunul pe care abia se ridicase. — Vezi, Prințăso, ce.arțăgoasă e soacră-mea, ca o baragladină, arată cu degetul spre Dedi. — Baragladină ești tu, îi răspunde Dedi. — Fi-ț-ar gura’ dracului să nu te mai legi dă mumă- mea, că te sparg, afurisâtule, sare Rusalda. — Ho! Pace întră dobitoace. Strigă Samuil și Măru vrând să-i potolească. — Dobitoace sânteți voi, sar
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
v-am făcut dă nă răpăzâți așa? Om fi noi țâgani, dar nă știm locul. — Tocmai că nu-l știți. Haideți cu mine să v-arăt, se oferă unul din cei de la casă spunânduși în gând: „De unde mai apărură și baragladinile ăștia. Nu puteau să stea dracu’ acasă?” Fluturându-și fustele lungi printre cărări, printre scaune, Izaura și Rusalda abia se țineau după ghid stârnind curiozitatea spectatorilor așezatți pe locurile lor. Le urmau Ismail, Păun, Rozmarin și Nectar, soțul Izaurei, că
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
gândesc la trecutul meu? Ai dreptate, dar acum gata! V-ați văzut,v-ați simțit bine, v-ați povestit fel și fel de fapte Te-au mai învățat să-mi mai arunci câte un „canci”,„nashparliu”,„mânca-te- aș”, râde Cezar. — „Baragladină”, „caramba”, „bastalero”, râde cu poftă Teofana luminându-i-se fața. — Așa te vreau! O sărută Cezar pe un obraz, pe celălalt, pe frunte, pe păr ocolindu-i buzele de data aceasta, gest apreciat de Teofana. Ea înțelege că Cezar vrea
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
atât tutunul iute și amar, cât mai ales sumedenia de gânduri împăienjenite, cuibărite în pipa sa. - Ei? Îl întrebă acesta zorit. - Nu putem rămâne aici. Oamenii legii sunt pe urmele noastre. Am fost oprit de un milițian și întrebat: Mă, baragladină, nu cumva ești din șatra lui Iorgu Stănescu? - Nu, dom’ ofițer, i-am zis, deși avea galoane de cârpă, era un caporal pesemne, eu sunt unul dintre rătăciții pământului! A râs el, au râs și cei care-l însoțeau și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
și făcut. Întreaga echipă veni lângă el cu reproșuri, insulte și amenințări. Ba un găligan care repeta clasa a VIII -a, nici el nu știa pentru a câta oară, îl apostrofă folosind un cuvânt periferic, de-a dreptul jignitor: - Mă, baragladină, poarta era cât o ogradă și tu nu ai fost în stare să înscrii? Și își însoți spusele de un pumn zdravăn aplicat în plină figură, încât Vișinel se dezechilibră și căzu la pământ. Nasul i se umflă pe dată
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
braț, ieșiră amândoi în afara terenului de joc. Vișinel îi mărturisi lui Mihăiță că nu se plânge de lovitura primită; cel mai mult îl durea însă cuvântul acela spus cu răutate, poate chiar cu ură. - Ce cuvânt, Vișinel? - Mi-a spus: baragladină! Tu ai mai auzit un asemenea cuvânt!? Mihăiță îi mărturisi că nu și că nici nu știe ce înseamnă... - E un cuvânt urât, Mihăiță, e foarte urât! Acasă nu suflară o vorbă despre cele întâmplate pe terenul de fotbal, dar
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]