512 matches
-
1810-1811, Nițu Dușescu, Anastasie Vlădăoiu, Nițu Popa Nica, Stanciu la 1817, Neculae sin Ion Calu pe la 1823, Ion dascălu, etc. Înainte de anul 1838, când au luat ființă școlile publice la sate, în Rucăr țineau școli particulare Mihai Calu-Pârnă, Gheorghe Istrate (Baranga) și Ion Grozescu. Pe la 1832 era aici dascălul Dulamă. Anul 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale. 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale privind școala sătească cu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
secția de presă” a bibliotecii județene, unde figura un ziar, apărut în martie - aprilie 1876, cu numele „Argeșul”, care ni s-a părut nouă că acoperă cel mai bine nu doar geografic, ci și spiritual intențiile noastre. Cum scrie Ilie Baranga în „Dicționarul presei argeșene” și apoi Marian Petcu în „Istoria jurnalismului din România în date”, „Argeșulu” este un „diariu judiciaru, comunalu, administrativu și comercialu”, care a apărut la Pitești în martie 1876 și a fost consemnat de „Romanulu”, la 31
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]
-
1948 ) și ”Mitrea Cocor “( 1950). A urmat Zaharia Stancu cu “Desculț “, Alexandru Jar cu “Sfârșitul jalbelor “( 1950 ), Petru Dumitriu cu “Drum fără pulbere “ și “Pasărea furtunii “, Eusebiu Camilar cu romanul “Negura “( 1949), Eugen Barbu cu ”Groapa “ și “Șoseaua Nordului “, Aurel Baranga, Mihai Davidoglu, Lucia Demetrius, Alexandru Mirodan, etc. Mai târziu, după 1960, au apărut romane care au mai “ îndulcit “ realismul-socialist, dar slujind și în acest fel regimul de dictatură comunistă, prin faptul că se arăta lumii “deschderea “ literaturii noastre spre noi
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
Capul de rățoi” de G. Ciprian, 1966), Platonov („Un Hamlet de provincie” de Cehov, 1967), Voievodul Basarab („Croitorii cei mari din Valahia” de Al. T. Popescu, 1969), Noah („Arca bunei speranțe” de I.D. Sîrbu, 1970), Hrisanide („Interesul general” de Aurel Baranga, 1972), Hickok („Buffalo Bill și indienii” de A. Kopit, 1973), „inginerul” din „Nic Nic”, bătrânul moșier Muromski („Procesul” de Suhovo-Kobilin, regia Gheorghe Harag, 1983). Pe scena Teatrului Național din București a interpretat personajele Petre Dinoiu („Comoara din deal” de Corneliu
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429071491.html [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
cele de toate zilele. Citind, vom deveni noi înșine mai înțelepți, sau poate chiar mai buni. Cu siguranță însă și mult mai atenți cu noi înșine. Ceea ce chiar este foarte necesar.”... Au mai scris despre umorul lui Dorel Schor: Aurel Baranga, Mircea Iorgulescu, Valentin Silvestru, Sebastian Costin, I.Schechter, Iosef Petran, Rodica Grindea, Lucian Valea, Sergiu Levin, M. R. Iacoban, Andrei Bacalu, Ion Cristofor, Valentin Silvestru, Liviu Antonesei, George Roca, ca și Juan Ramirez, Hector Martinez Sans, Diego Vadillo Lopez, Manuel
UMORISTUL DOREL SCHOR ŞI VIRTUŢILE PĂCATULUI SĂU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_umoristul_do_roni_caciularu_1393303896.html [Corola-blog/BlogPost/353737_a_355066]
-
1948 ) și ”Mitrea Cocor “( 1950). A urmat Zaharia Stancu cu “Desculț “, Alexandru Jar cu “Sfârșitul jalbelor “( 1950 ), Petru Dumitriu cu “Drum fără pulbere “ și “Pasărea furtunii “, Eusebiu Camilar cu romanul “Negura “( 1949), Eugen Barbu cu ”Groapa “ și “Șoseaua Nordului “, Aurel Baranga, Mihai Davidoglu, Lucia Demetrius, Alexandru Mirodan, etc. Mai târziu, după 1960, au apărut romane care au mai “ îndulcit “ realismul-socialist, dar slujind și în acest fel regimul de dictatură comunistă, prin faptul că se arăta lumii “deschderea “ literaturii noastre spre noi
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
registru omagial, monografic și bio - bibliografic la adresa activității, operei și personalității Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, vom semnala faptul că, una dintre cele mai incitante cărți apărute în ultimul timp în librăriile noastre este cea semnată de domnul Ilie Barangă și intitulată Noi contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu, Editura „Magic Print”, Onești - Bacău, anul 2009. Este un volum masiv de 765 pagini, rezultat al unei activități de cercetare desfășurate stăruitor și sistematic pe parcursul mai multor ani petrecuți
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
studiul operei lui Mihail Diaconescu, Editura „Magic Print”, Onești - Bacău, anul 2009. Este un volum masiv de 765 pagini, rezultat al unei activități de cercetare desfășurate stăruitor și sistematic pe parcursul mai multor ani petrecuți de autor în biblioteci. Domnul Ilie Barangă s-a impus ca bibliograf, biblioteconomist, profesor, istoric literar, lexicograf și publicist. A predat cursuri de limba română (gramatică descriptivă) la Facultatea de Învățământ Pedagogic a Universității din municipiul Pitești. A publicat articole, studii, comunicări științifice și eseuri de biblioteconomie
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
și altele. Este autorul volumelor Publicații periodice în Argeș între 1875-1900 (1971), Fenomenul literar și social cultural în presa argeșeană veche (1990), Dicționarul presei argeșene (2003) și altele. Cu mai bine de un sfert de secol în urmă domnul Ilie Barangă a publicat o lucrare intitulată Contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu apărută în anul 1983 în Colecția Universitas editată de Institutul de Învățământ Superior Pitești. Noul volum este deci o reluare a unor preocupări științifice mai vechi. În
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
sau din lucrări științifice de sinteză, mențiuni. Pe bună dreptate domnul Ion Stoica, directorul Bibliotecii Universitare din București, o autoritate în domeniul biblioteconomiei, a afirmat, în prefața Bibliografia ca operă (pag. 5-11), care însoțește masivul volum semnat de profesorul Ilie Barangă, că lucrarea pe care o semnalăm aici are o valoare științifică exemplară. În mod deosebit ea este revelatoare pentru relația indestructibilă dintre biblioteconomie și bibliografie. Domnul Ion Stoica scrie: "Lucrarea domnului Ilie Barangă Noi contribuții bibliografice la studiul operei lui
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
însoțește masivul volum semnat de profesorul Ilie Barangă, că lucrarea pe care o semnalăm aici are o valoare științifică exemplară. În mod deosebit ea este revelatoare pentru relația indestructibilă dintre biblioteconomie și bibliografie. Domnul Ion Stoica scrie: "Lucrarea domnului Ilie Barangă Noi contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu face parte din acea zonă generoasă a bibliografiei în care se întâlnesc toate virtuțile domeniului. Domnul Ilie Barangă a înțeles demult și bine misiunea inconturnabilă a bibliografului, aceea de a rămâne
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
relația indestructibilă dintre biblioteconomie și bibliografie. Domnul Ion Stoica scrie: "Lucrarea domnului Ilie Barangă Noi contribuții bibliografice la studiul operei lui Mihail Diaconescu face parte din acea zonă generoasă a bibliografiei în care se întâlnesc toate virtuțile domeniului. Domnul Ilie Barangă a înțeles demult și bine misiunea inconturnabilă a bibliografului, aceea de a rămâne un Cicerone al cercetării, împreunând în gând și faptă, competență, zel bibliografic, acribie, consecvență afectivă și, pe deasupra, conștiința nevoii de a construi sinteze". În lumea literară și
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
științifică, respectiv în cele mai variate cercuri intelectuale, romancierul, istoricul și criticul literar, filosoful culturii, esteticianul și criticul de artă Mihail Diaconescu este perceput ca unul dintre cei mai activi apologeți ai Ortodoxiei. Parcurgând "noile contribuții bibliografice" ale domnului Ilie Barangă, se poate ușor constata faptul că volumele semnate de Domnul Profesor Mihail Diaconescu au fost comentate de-a lungul anilor de un mare număr de teologi, monahi, preoți și înalți ierarhi ai Bisericii noastre. Printre ei se numără Patriarhul de
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
unde părintele acad. Dumitru Popescu a semnat unul dintre cele mai ample și mai importante comentarii dedicate operei lui Mihail Diaconescu), Argeș (Pitești), Vatra (Târgu Mureș) și în multe altele. Într-adevăr, noua și masiva lucrare a domnului profesor Ilie Barangă este revelatoare pentru amploarea excepțională a receptării de care opera scriitorului Mihail Diaconescu se bucură în cele mai variate cercuri ale publicului lector, dar mai ales pentru dimensiunea ei teologică ortodoxă. Domnul Ilie Barangă ne dovedește astfel, încă o dată, că
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
masiva lucrare a domnului profesor Ilie Barangă este revelatoare pentru amploarea excepțională a receptării de care opera scriitorului Mihail Diaconescu se bucură în cele mai variate cercuri ale publicului lector, dar mai ales pentru dimensiunea ei teologică ortodoxă. Domnul Ilie Barangă ne dovedește astfel, încă o dată, că tocmai datorită dimensiunii ei teologice ortodoxe vasta operă a scriitorului, istoricului și esteticianului Mihail Diaconescu marchează profund și definitiv evoluția culturii române și europene ... Încheiere În altă ordine de idei, Domnului Prof. Univ. Dr.
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_mult_stimat_stelian_gombos_1340179060.html [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
și neamțul Anton Breintenhoffer fructificând serviciile făcute mișcărilor de stânga, iar Demostene Botez, N. Dunăreanu, Mihail Sevastos, Otilia Cazimir și cei din familie, cele făcute personal lui Sadoveanu; apoi, deosebit de activi Marcel Breslașu, Cicerone Teodorescu, Geo Bogza, Maria Banuș, Aurel Baranga, Eusebiu Camilar, Camil Baltazar, Eugen Jebeleanu, Dan Deșliu, Nina Cassian, Petru Vintilă, Veronica Porumbacu, Ben. Corlaciu, Ieronim Șerbu, Sanda Movilă, Lucia Demetrius, Tiberiu Vornic etc, dintre care am cunoscut mai bine un Radu Boureanu derutat ca o pasăre ce nu
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
Novicov, Vitner, Șelmaru, Breazu, plus o liotă mai măruntă, care reușiseră să-i lase-n planul doi pe niște poeți și prozatori care se afirmaseră de stânga, precum N.D.Cocea, Victor Eftimiu, M.R. Paraschivescu, Cicerone, Jebeleanu, Stancu, Camilar, Bogza, Deșliu, Baranga, Maria Banuș, Sașa Pană, Virgil Teodorescu etc. Să devină preferați ei și împinși pe posturi cheie deoarece aceștialalți, cărora talentul le dădea personalitate, erau mai greu de ținut în mână. Așa că acești activiști au devenit și lideri decidenți în obștile
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
adică, exasperat de observații și indicații politice, maestrul respectiv ceda ca la tocmeală: „taie tu, adaugă tu, dracului, ce modificări vrei și facem jumate-jumate!”). Așa a apărut „Nepoții gornistului”de Cezar Petrescu și Mihai Novicov, „Pentru fericirea poporului” de Aurel Baranga și Nicolae Moraru, numai Camil Petrescu rezistând pe când încercau să-i lamineze și forjeze textul la „Bălcescu” politizându-i-l mai mult decât făcuse el, fapt pentru care, într-o mare consfătuire a fost demascat pentru greutățile pe care le
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
peste șapte decenii de activitate Radu Beligan a interpretat numeroase roluri celebre, cum ar fi caractere ale dramaturgilor literaturii române: Ion Luca Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Camil Petrescu, Tudor Mușatescu, Mircea Ștefănescu, Victor Ion Popa, Victor Eftimiu, Mihail Sebastian, Aurel Baranga sau Alexandru Mirodan. Pentru munca sa neobosită a fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2004. În data de 27 martie 2011 a primit o stea pe Walk of Fame București iar pe 15 decembrie 2013 a fost inclus
Maestrul Radu Beligan vine la Sibiu by http://www.zilesinopti.ro/articole/6559/maestrul-radu-beligan-vine-la-sibiu [Corola-blog/BlogPost/98796_a_100088]
-
certitudinea apariției imnului în formă definitivă, ca imn de Stat, datează din 1884. Va dăinui șaizeci și patru de ani, până în anul 1948, când i-a luat locul un imn cu avânturi proletar-bolșevice, antimonarhice, „Zdrobite cătușe”, pe textul lui Aurel Baranga și muzica lui Matei Socor. „Trăiască Regele/ În pace și onor,/ De țară iubitor/ și-apărător de țară!”// sunt versuri ale Imnului Regal. Iar, „Zdrobite cătușe în urmă rămân,/ În frunte-i mereu muncitorul,/ Prin lupte și jertfe o treaptă
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
Tolstoi scrie câteva fabule. Pe fabuliștii români îi cunoaștem cu toții, unii fiind cuprinși, pe vremea mea, și în curricula școlară: basarabeanul Alexandru Donici, Grigore Alexandrescu, George Topârceanu, I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi, George Sion, Victor Eftimiu, C.V. Carp, chiar Aurel Baranga - îmi aduc aminte, etc. În volumul 2 din „Estetica”, Hegel afirmă că fabula „este ca o enigmă care va fi întotdeauna acompaniată de soluția sa”. Într-adevăr, morala - căci există o morală a fabulei - se găseste mai totdeauna în final
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_cat_timp_ne_vom_putea_costuma_si_vom_al_florin_tene_1353506469.html [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
fost teoretizat și promovat de revistele „Alge” și „Urmuz”. Acest curent urmărea prin programul său pătrunderea artei în planul inconștientului, al visului, al oniricului, al delirului în care spațiile umane scapă controlul conștiinței. Dintre reprezentanții suprarealismului român amintim pe Aurel Baranga, Sașa Pană și chiar pe Tudor Arghezi, iar pe plan european pe Louis Aragon și dintre pictori pe Pablo Picasso. După cum se observă literatura și arta română rezonează cu spiritul european. În perioada interbelică, după actul Marii Unirii de la Alba
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_prima_zi.html [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
sumar a actriței Aimée Iacobescu, de invidiat de către oricare dintre strălucitoarele, mari artiste ale ecranului românesc. În teatru a debutat încă de la vârsta de de șaisprezece ani, în spectacolele „Alizuna” de Tina Ionescu Demetrian si „Adam și Eva” de Aurel Baranga, fiind remarcată la un festival școlar de poezie, de către regizorul Sică Alexandrescu. În timpul facultății a mai fost distribuită și în „Jocul adevărului” de Sidonia Drăgușanu. Sunt evidențiabile, de asemenea rolurile de scenă: „Ulciorul Sfărâmat” - 1968, pe scena Teatrului din Craiova
AIMÉE IACOBESCU. CU MEDALIA PE PIEPT, ÎNGENUNCHEATĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449994759.html [Corola-blog/BlogPost/378642_a_379971]
-
Mariana Irimia, Menuț Maximinian și-a dezvăluit întreaga capacitate de sintetizare a cărților apărute în ultimi ani, de a le înțelege mesajul, de a compara valorile între ele, fapt ce mă face să-i atribui mesajul cuvintelor spuse de Aurel Baranga ” Fără critică, opera de artă e lipsită nu de umbra ei, subordonată, ci de lumina chemată să-i valorifice statura. “ Autorul cunoaște faptul că într-o operă literară fiecare cuvânt este ca un tipar gol în care încap multe sensuri
CRONICA DE GARDĂ -ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396703384.html [Corola-blog/BlogPost/347737_a_349066]
-
clasici la contemporani parcurge genul comediei sau al dramei prin autori importanți, studiați din manualele școlare sau studențești dar mai mai rar jucați astăzi la scenă deschisă: B.P. Hașdeu, Victor Eftimiu, Mihail Sebastian, V.I.Popa, Al. Kirițescu, Tudor Mușatescu, Aurel Baranga, Teodor Mazilu, Ion Băieșu. Dramaturgia românească a cuprins tematic drama istorică, drama de idei, drama socială, mitologică, parabolică. Năpasta lui I.L. Caragiale (operă contestată în epocă), drama istorică Răzvan și Vidra a lui B.P. Hașdeu, alături de Despot Vodă a lui
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1446538131.html [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]