1,594 matches
-
creieru' tras în țeapă", ,un creier pe băț" etc. Evident, unele metafore ajung și în zona indecentului, prin aluzii obscene sau cuvinte explicite. În genere, comparațiile sînt extrem de inventive și de variate: ,de departe arată ori ca un cuib dă berze, ori ca o piuneză ori ca un cui" (FG 2005); ,monumentul seamănă mai degrabă cu un cuib de cocostârc" (ib.); ,seamănă cu un tirbușon cu dopul înfipt" (ib.) etc.; în contrast cu aceste concretizări extreme, un efect comic garantat (și mai subtil
Toponimie urbană by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11325_a_12650]
-
par, nu numai ceea ce par unora sau altora. De acord, e nevoie de mai multă sinceritate în fapt decât în formă vorbită sau doar afișată, fie și în lumea în care trăiesc, dar aș vrea să știu cum pot ghida barza care m-a adus pe lume acum ceva timp, prin GPS, spre alte orizonturi... Și știi care e culmea, Bucurenci? Că simt nevoia să spui și tu, uneori, “cu sinceritate”, ca să fiu sigur că nu minți frumos...
Cu sinceritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82874_a_84199]
-
severă și “pusă pe căpătuiala”, matematica învățată cu sila sub privirile Doamnei Mateescu (remarcabil pedagog), limba română și țocurile Doamnei Neagu... Stazile cu case atât de diferite, Palatul cu fantome(Nunțiul Apostolic), amestecătura de oameni, mirosuri, Schitul Măgureanu, Știrbei Vodă, Berzei ș.a.m.d. Nu mi-am pus nicicând problemă că aș putea pleca din orașul asta.Il port cu mine peste tot.Il am în sânge într-o mare masura.M-a supărat și m-a dezamăgit în aceeși măsură
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
un prost detectiv ar putea să ignore hainele. Cine crede că nu există o legătură între ce are pe el un om și ce-i la el în suflet ar face mai bine să nu-și revizuiască nici părerile despre barza sau despre Moș Crăciun. Spune-i unui copil că nu haină îl face pe om și i-ai mai atârnat o piatră de moară de gât înainte să-l trimiți să se descurce singur în viață. Acum două mii de ani
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
le pese de felul în care arată. Și că oamenii îi vor judeca întotdeauna după vorba, dar și după port. Iar dacă diriginții lor îi învață că urâțenia e bună, spune-le că și pe Moș Crăciun l-a adus barza. Copiii sunt isteți. Or să se prindă. întâmplător - puțin înainte să văd însemnarea ta - am nimerit pe blogul lui dobrovolschi (o altă opinie, aprox același subiect): “Nu am ceva în sine cu un bărbat care poartă haine de mii de
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
Tabu acum ceva vreme. chapeau!! r u next? “Cine crede că nu există o legătură între ce are pe el un om și ce-i la el în suflet ar face mai bine să nu-și revizuiască nici părerile despre barza sau despre Moș Crăciun.” Plăcute vorbe, plăcute pentru că se pliază aproape perfect pe ceea ce spunea bunica mea. Bunica mea a fost întotdeauna o persoană de condiție modestă, ce nu avea haine alese să epateze la hora/șezătoare duminică, avea strict
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
provincie, daci barbari și o Dochie care se arată nedumerită de misiunea ce i-a fost încredințată, aceea de a naște poporul român: "Dar Dochia-Iulia continua, aproape plîngînd, să-și arate trupul și să strige spre roman un cuvînt dacic: Barza! Barza!" Poate cu astfel de proze s-ar putea "vinde" Horia Gîrbea. Deocamdată mileniul trei l-a prins cu aspirații literare cuminți, dar cu o mască de "scriitor nou" destul de bine confecționată. Horia Gârbea, Enigme în orașul nostru. Millenium digital
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
daci barbari și o Dochie care se arată nedumerită de misiunea ce i-a fost încredințată, aceea de a naște poporul român: "Dar Dochia-Iulia continua, aproape plîngînd, să-și arate trupul și să strige spre roman un cuvînt dacic: Barza! Barza!" Poate cu astfel de proze s-ar putea "vinde" Horia Gîrbea. Deocamdată mileniul trei l-a prins cu aspirații literare cuminți, dar cu o mască de "scriitor nou" destul de bine confecționată. Horia Gârbea, Enigme în orașul nostru. Millenium digital text
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
mult când reușeai să ți le satisfaci. Obstacolele amplificau bucuria. În pofida credinței noastre sincere, nimic nu putea domoli neliniștita curiozitate sexuală și o dorință permanentă, obsedantă. La doisprezece ani încă mai credeam că copiii veneau de la Paris (dar nu cu barza; ei veneau pur și simplu cu trenul sau cu mașina) până ce un coleg cu doi ani mai mare ca mine - care avea să fie împușcat de republicani - mi-a dezvăluit marele mister. Și a urmat tot ce au trăit băieții
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
Delavrancea și Vlahuță cu familiile lor, Paul Zarifopol, Panait Cerna (care laudă debutul lui Mateiu cu poeme în „Viața Românească”), Alceu Urechia, Al. Davilla ș.a. În același număr al „Axiomei”, se pot citi o prea frumoasă proză de Ion Stratan, Barza, și un fragment de roman cam dezamăgitor (sentimentaloid și fals ca tonalitate) semnat de infatigabila Ioana Scoruș. Iar de pe ultima pagină (ca să vedeți că am citit revista cap-coadă), ne-a atras atenția o relatare involuntar semnificativă despre activitatea Centrului nostru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
Stefan Cazimir Am poposit două zile în camera 406 a Hotelului „Măgura” din Tîrgu-Ocna. Uitat în încăpere, un număr al revistei Harababura (martie-aprilie 2003). Pe coperta I, două berze și o inscripție îmbietoare: „Bine ați venit într-o lume mai pură, mai curată, mai responsabilă”. Ia să vedem! Cartea de vizită a publicației ne este oferită sub trei forme: 1. „Harababura. Revistă de haz interNAȚIONAL editată de Societatea Umoristică
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
au fișat de mult și cu grijă textele, astfel încît din opera sa dispunem de mai multe prime atestări pentru acest registru caracteristic oralității. Din piesele lui Alecsandri deținem prima înregistrare a lui mucles ( "dar nu spuneți nimărui: mocles", Ion Barză, în Agachi Flutur, 1863; cuvîntul e de origine țigănească) ca și a lui sanchi ( "se încercase a face, sanche... o revoluție", Haimana, cînticel comic, 1871; cuvînt turcesc). Un registru familiar, apropiat de cel de azi, își face simțită prezența de
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
puțin decât zero și de aceea plouă afară atât de frumos și-atât de sus. Orice, chiar și tristețea e mai frumoasă decât un poem fiindcă nu poate fi pană în aripa lui zgomotoasă. În 2 aprilie am văzut primele berze de lângă zero, dar nu-mi închipuiam că vor fi ultimele. Orice începe azi și se sfârșește ieri. 9. Ca o rufă murdară, lepădată-ntr-un loc părăsit. Va pleca singur, va cânta singur, și-și va afla singur fericirea și
Poeme din deceniul opt by Ioan Lascu () [Corola-journal/Imaginative/4071_a_5396]
-
Bați din palme, muscoiul verde, uriaș, îți scapă, bâzâie și se așază pe marginea unei cești de cafea golite pe terasă, afară: intrăm? În mijlocul descurajării celorlalți. În iarna asta n-a fost ger să moară muștele. Dictatură militară cu berze gălăgioase clămpănind pe acoperișuri, vizavi: mai deschideți un geam! Dar e al treilea geam deschis, e curent. În sala mare a ședinței consiliului, fumând ca turcii: ce economisim, domnule? Economisim apa de ploaie, asta economisim: bea repede din ceașca de
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/6225_a_7550]
-
se aprind pe următorul cuvânt luminând aprinzând... Anume așa - luminează aprinde arde cuvânt după cuvânt fără a lăsa urme scrum de sens mai rarefiat mai dens încât nimeni nu știe ce a citit totuși un sfânt... HOKKU De pe frunza bambusului barza ciugulește melcul trosnindu-i cochilia-n clonțul dur. ...Dar nici chiar acesta nu e cel mai scurt poem despre moarte... DOR DE CASĂ Sankt-Petersburg. Neva sub gheață. Amintirile avangardei de acum o sută de ani, ale secolului de argint - argintată
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6733_a_8058]
-
De aceea fu surprins, într-o zi, s-o vadă foarte îngrijorată și s-o audă adresîndu-i-se în limba ei. Nu pricepea nimic. Dar Dochia-Iulia continua, aproape plîngînd, să-și arate trupul și să strige spre roman un cuvînt dacic: - Barza! Barza!
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
aceea fu surprins, într-o zi, s-o vadă foarte îngrijorată și s-o audă adresîndu-i-se în limba ei. Nu pricepea nimic. Dar Dochia-Iulia continua, aproape plîngînd, să-și arate trupul și să strige spre roman un cuvînt dacic: - Barza! Barza!
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
amărăciune, nici suspin./ Ieșit din rînd, rămas/ singur, însetat permanent, croncănind: mi-e foame! Dar/ nu mai poate bea și/ mînca, deoarece nu mai are nimic, nici stomac, nici intestin, totul/ a putrezit! A fost îmbălsămat? Acum are/ cioc de barză” (A fost afurisit de cineva, ori singur s-a blestemat). S-ar putea face o apropiere cu ciclul La lilieci al lui Marin Sorescu, acela totuși de un pitoresc jucat într-un perimetru mai strîmt, absorbit de anecdotă. Personificată, moartea
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
imaginea de frontispiciu, ce reprezintă o bătrînă istorisind copiilor, seara, lîngă foc, și un al doilea titlu, Poveștile Mamei Mele Gîsca, prin care își recunoaște, s-ar părea, datoria față de sursa anonimă, folclorică. Mama, Lelea, Mătușa Gîscă - numită uneori și Barză - era, fără îndoială, în epocă, o imagine emblematică pentru povestitorul popular. Dar relația poveștilor lui Perrault cu cele tradiționale, istorisite odinioară de “Mama Gîsca” (după cum ne-o arată frontispiciul desenat de Perrault însuși - aceasta toarce lîna și deapănă totodată caierul
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
intens, că o vedeai de departe și noaptea. Un coș înalt, și el alb, se înălța ca un minaret. Menaru se întreba tot mai des și îi întreba verile și pe prietenii ei bucureșteni, de ce nu mai veneau la ea berzele, care altădată își făceau pe coșul căsuții ei cuibul acela rotat, cât roata căruții. Totul, la ea, era atât de curat, încât, în ciuda protestelor, intrau înăuntru totdeauna desculți, ca la geamie, după ce se ștergeau bine pe tălpile picioarelor. Cărăuțeanu pretindea
Asfințit cu ghioc (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12071_a_13396]
-
atunci n-o cunoscusem, știam numai pe Bibescu - Aeroclubul a primit vizita unor personalități aviatice din Franța. Și întâi a venit colonelul Brocard, care era comandantul unei foste escadrile celebre în Franța, în primul război mondial, Escadrila Cygognes, adică a berzelor. După care a venit imediat celebrul pilot de vânătoare francez din primul război mondial, René Fonk, pe care l-am văzut și eu, că ei veneau întâi la Aeroclub. Noi eram acolo trei femei salariate, pe urmă a mai venit
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
în zadar", că nimeni nu e în stare să mai producă minuni. Registrul poetic e același, dar fisura s-a produs: ,nu pot transfigura decât foarte greu / nu am talent inerția și-a făcut cuib / pe creștetul meu ca o barză / nu-mi vin ăn cap decât cuvintele / ce-mi aparțin și pentru care am luptat cu o lene imensă / lene de talent lene de carne / lene de sex lene de bine". De aceea spuneam că ordinea ciclurilor mi se pare
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
ea servea cafeaua dimineața într-o singură cană cu o singură bucată de zahăr ea stătea la masa ei cu un singur scaun ea nu mai vorbea nu mai răspundea la salut ea numai aștepta ea era singură precum bătrâna barză de pe acoperișul primăriei în poemul lui neasemuit - un poem cum scrii doar o dată în viață o singură dată - în poemul lui nu scria nimic din toate acestea xxx ea își amintea totul: arcuirea sprâncenelor lui umbra unui rid gustul dulceag
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
C. Botez, care trimitea la tipografie fragmente din ediția sa, indicând locul fiecărei piese pe formatul cărții, cu numărul paginii etc. Consider că e posibil ca Eminescu să fi colaborat cu Stabilimentul grafic Socec & Teclu, care se afla pe strada Berzei, lângă intrarea în Cișmigiu, pe unde trecea aproape zilnic (vezi izvorul care-i poartă numele). Aspectul copertei, cu aranjamentul său floral specific, cu numele Veronicăi Micle încifrat în scriere steganografică sugerează și el această undă de supoziții. Și mai cred
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
zona Obor și în Strada Armenească, în estul urbei; copiii își aminteau de casa părintească vîndută înainte de a se muta pe Strada Sf. Spiridon (azi Maria Rosetti) colț cu Strada Rotari (azi I.L. Caragiale), au urmat Str. Sculpturei și Str. Berzei, în partea de vest. Casa lui Iorgu Caragiale, unul dintre unchi, era în spatele Teatrului Național ("un salonaș și o cameră de culcare"), mătușa Anastasia stătea pe Strada Boteanu, celebra Momuloaie deținea cîteva perechi de case la intrarea în Strada Batiștei
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]