523 matches
-
comportament inergativ, mișcarea fiind nedirecționată (în plus, și atelică) și imposibil de asociat cu un grup delimitator (*Ion a hoinărit până acasă). Holmer (1999) propune un alt tip de analiză pentru verbele de mișcare, încercând să cuprindă și situația din bască 18: verbele de mișcare atribuie două roluri, Temă (subiectului) și Țintă (complementului direcțional), dar nu atribuie rolul Agent. Aceste verbe proiectează un VP dublu, care dă seamă de inacuzativitatea verbelor și de dubla atribuire a rolurilor 19. Pentru verbele cauzative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dublu, care dă seamă de inacuzativitatea verbelor și de dubla atribuire a rolurilor 19. Pentru verbele cauzative este nevoie de un VP dublu, relația dintre verbul cauzativ tranzitiv și cel inacuzativ fiind legată de proiectarea sau de absența Agentului. În bască (vizibil prin marcarea cazuală) și în germană (vizibil prin selecția auxiliarului), verbele de mișcare au comportament inacuzativ, dar în anumite limbi verbele de mișcare funcționează ca tranzitivele. Avram (2003: 192) și Sorace (2004: 247) formulează o observație asemănătoare privitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că ergativitatea este răspândită disproporționat, ariile predilecte ale fenomenului fiind Australia și Eurasia; * apartenența genetică foarte diversă a limbilor ergative; * gradul diferit de civilizație a comunităților de vorbitori, unele dintre aceste limbi aparținând unor comunități civilizate, cu organizare statală (georgiana, basca), altele, triburilor (limbile australiene și cele sud-americane); * numărul inegal de vorbitori ai acestor limbi, de la câteva milioane la câțiva vorbitori (unele dintre limbi sunt chiar stinse sau pe cale să se stingă). Limbile caucaziene, primele în legătură cu care s-a vorbit despre
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbal. În cazul verbelor intranzitive, S este variabil: Sa pentru verbe de tipul 'a se plimba' și So pentru verbe de tipul 'a muri'. Există și verbe intranzitive (de tipul 'a vorbi') care pot avea atât Sa, cât și So. BASCĂ (EUSKARA) Limbă izolată, singura limbă vie neindo-europeană din vestul Europei, probabil o rămășiță a unui grup de limbi mediteraneene preindo-europene. Limbă vorbită în Pirinei, nord-vestul Spaniei, teritoriu cunoscut ca Țara Bască (circa 700 de mii de vorbitori) și sud-vestul Franței
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rămășiță a unui grup de limbi mediteraneene preindo-europene. Limbă vorbită în Pirinei, nord-vestul Spaniei, teritoriu cunoscut ca Țara Bască (circa 700 de mii de vorbitori) și sud-vestul Franței (67 de mii de vorbitori). Jumătate din populație este bilingvă (vorbitori de bască și de o limbă romanică). Foarte puțini vorbitori sunt monolingvi. Basca se folosește în domeniul tradițional, în variantele sale dialectale, și oficial, în varianta standardizată prin politica educațională. Limbă cu morfologie ergativă completă, cu dublă marcare: nominală (prin caz, postpoziție
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Pirinei, nord-vestul Spaniei, teritoriu cunoscut ca Țara Bască (circa 700 de mii de vorbitori) și sud-vestul Franței (67 de mii de vorbitori). Jumătate din populație este bilingvă (vorbitori de bască și de o limbă romanică). Foarte puțini vorbitori sunt monolingvi. Basca se folosește în domeniul tradițional, în variantele sale dialectale, și oficial, în varianta standardizată prin politica educațională. Limbă cu morfologie ergativă completă, cu dublă marcare: nominală (prin caz, postpoziție, particulă) și verbală (acord). Codarea ergativă nominală e generală și independentă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
construit cu auxiliarul corespunzător verbului a fi pentru verbele cu un singur participant și cu cel corespunzător verbului a avea pentru verbele care pot avea doi participanți. În forma auxiliarului sunt codate informații despre cei doi participanți. La nivel sintactic, basca este o limbă de tip acuzativ. Deși, în mod obișnuit, subiectul agentiv al verbelor tranzitive și intranzitive primește cazul ergativ, iar subiectul verbelor intranzitive neagentive și obiectul verbelor tranzitive primesc absolutivul, există și două excepții: (a) verbele deponente, caracterizate de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
gramaticali, ci pragmatici. În cazul verbelor intranzitive, nominativul și ergativul formează o opoziție privativă în exprimarea agentivității. BIDJARA Limbă australiană, de tip pama-nyungan, vorbită în regiunea Queensland, (aproape) stinsă. Marcarea ergativă caracterizează numele, iar cea acuzativă, pronumele. BISCAZEN Dialect al BASCEI. BORCH Dialect al limbii RUTUL. BURUȘASKI Limbă izolată, vorbită în văile dintre Podișul Karakoram, între Kashmir și Tibet. 87 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp și de semantica nominalelor. Flexiune ergativă numai la timpurile trecute. Un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
primele două clase pot apărea în structuri imperative. GUGU-YALANJI Limbă australiană vorbită în nordul ținutului Queensland. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor. Limbă fără pivot sintactic, dar care are atât structuri pasive, cât și structuri antipasive. GUIPUZCOANO Dialect al BASCEI. GUMBAYNGGIR Limbă australiană, vorbită în sudul New South Wales. Pentru pronumele de persoana 1 dual și persoana 2 singular și pentru nume, S este marcat ca O, dar diferit de A; pronumele de persoana 1 singular și plural și cele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în Bangladesh. KURMANJI (KURMANCÎ) Dialect/grup de dialecte al limbii KURDE. KUSAIEANĂ Familia austroneziană, grupul micronezian. Limbă vorbită în Arhipelagul Micronezia. Limbă înrudită cu TONGANA. 3 600 de vorbitori. KU WARA Limbă papua. Forme superficiale de ergativitate. LABOURDIN Dialect al BASCEI. LABRADOR INUTTUT (LABRADORIMIUTUT, NUNATSIAVUT, NUNATSIAVUMMIUT) Dialect estic al limbii INUIT, în varietatea INUKTITUT. Ergativitate marcată mai slab decât în dialectele vestice. Construcția ergativă este folosită mai rar decât cea pasivă. În dialectele de est, antipasivul reprezintă deci alegerea nemarcată, iar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Topică SOV și modificator-cap în structurile nemarcate. NASS-GITKSAN Grup de două limbi amerindiene (nass, 700 de vorbitori, și gitksan, 1000 de vorbitori) vorbite în Canada. La imperativ sunt tratate identic S și O. NAVAREZ ~ DE SUS; ~ DE JOS. Dialecte ale BASCEI. NDANI − Vezi DANI. NDJEBBANA Limbă australiană. Partiție ergativă determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele de persoana 1 funcționează după sistemul acuzativ, având o formă pentru S/A și alta pentru O, iar pronumele de persoana 2 funcționează după sistemul ergativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
80 de milioane de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect: nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. REMBARRNGA (KALTUY, RAINBARGO, RAINBARNGO, REMBARRANGA, REMBARRNGA, REMBARUNGA) Limbă australiană înrudită cu DYIRBAL. Morfologie ergativă. RONCALAIS Dialect al BASCEI. RUTUL (RUTAL, RUTULY, RUTULTSY, CHAL, MYKHANIDY, MUKHAD) Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, vorbită în Daghestan și Azerbaidjan. Peste 20 000 de vorbitori. Dialecte: shina, borch, ixreko-muxrek. Prima utilizare a termenului "ergativ" (Dirr 1912) este cu referire la această
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în 1957). Marcare cazuală ergativă. Folosire frecventă a pasivului, care dispune de mărci multiple. SHINA Dialect al limbii RUTUL. Se pare că ergativul provine dintr-un posesiv perfect. SORANI Dialect sau grup de dialecte al limbii KURDE. SOULETIN Dialect al BASCEI, vorbit în Franța, reprezentând extremitatea estică a întinderii limbii basce. SUMERIANĂ Limbă moartă izolată, vorbită în sudul Mesopotamiei în mileniul IV î. Cr., prima limbă scrisă cunoscută (scriere cuneiformă). Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect−mod și de semantica nominalelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
telic (inacuzative)/atelic (inergative) − vezi infra, 4.4. 16 Intranzitive, în terminologia folosită de autoare. 17 P. Donaldio, "L'ipotesi inaccusativa e i verbi di movimento in italiano e in francese", ms., Università di Napoli. 18 Autorul notează că, în bască, verbele inacuzative de mișcare au subiect în absolutiv, dar selectează și complemente direcționale. 19 Holmer (1999) susține că aceeași analiză poate fi extinsă, în bască, și la verbele inacuzative de tip saiatu 'a încerca'. 20 Hoekstra și Mulder (1990) − T.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
movimento in italiano e in francese", ms., Università di Napoli. 18 Autorul notează că, în bască, verbele inacuzative de mișcare au subiect în absolutiv, dar selectează și complemente direcționale. 19 Holmer (1999) susține că aceeași analiză poate fi extinsă, în bască, și la verbele inacuzative de tip saiatu 'a încerca'. 20 Hoekstra și Mulder (1990) − T. Hoekstra, R. Mulder, "Unergatives as Copular Verbs: Locational and Existential Predication", The Linguistic Review, 7, p. 1−79 −, apud Levin și Rappaport Hovav (1995: 126
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu înțeleg această limbă, iar provinciile Navarra și Alava adoptaseră aproape în întregime spaniola, cu două secole în urmă. Dovadă a acestui fapt este și reflexul celor mai erudiți, din diverse zone, care se străduiesc să îndrepte acestă situație. Cum basca n-a fost niciodată o lim-bă de cultură, fiind, din această cauză, fracționată în multiple graiuri necodificate, erudiții încearcă să inventeze un idiom standard scris, în manieră modernă. Inițiativa va debuta în intervalul 1876-1880 prin apariția revistelor Euskara și Ruskalerria
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
alte regiuni ale Spaniei, preoții de aici își mențin și își exercită din plin influența asupra populației. Acest integrism se va reflecta și în concepția aproape teocratică a Partidului naționalis basc P.N.V. creat în 1893 de către Sabino Arana de Goiri. Basca nefiind limba sa maternă, Sabino Arana de Goiri, născut în 1865, va învăța acestă limbă abia în adolescență. În 1892, cu un an înainte de formarea P.N.V., el va orienta partidul cu anticipație într-o direcție mai radicală, cea a independenței
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
na-țional?" în A. Liebich, A. Reszler (sub îndrumarea), L'Europe centrale et ses minorités, Genève-Paris, PUF, 1993, p.28. 395 Această măsură este asemănătoare cu cele care, mai tîrziu, vor privilegia olandeza în Belgia, franceza la Québec și, foarte recent, basca în Euskadi. În aceste trei cazuri, francofonii, anglofonii și hispanofonii în mare majoritate monolingvi au fost practic eliminați din cadrul concursurilor administrative. 396 F.-P. Bled, op. cit., p.33. 397 Ceea ce și face în cadrul comunicatului din iulie 1914, cu ocazia intrării
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de ogari sau Întrecerile pe autostradă au atins În acea perioadă o culme a popularității, intrând apoi Într-un declin constant, accelerat spre sfârșitul anilor ’50. Aceste divertismente Își aveau originea În perioada victoriană târzie, după cum atestau și accesoriile spectatorilor: basca francezului și șapca englezească, venite la modă În anii 1890, erau Încă ținuta tipică În 1950. Băieții se Îmbrăcau precum bunicii lor altădată, cu excepția omniprezenților pantaloni scurți. Dansul era și el la modă din cauza soldaților americani: ei au adus În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
basc (limba, obiceiurile, politica) a fost reprimat cu agresivitate În anii lui Franco. În ciuda propriilor instincte centripete, dictatorul spaniol a mers până Într-acolo Încât a acordat Navarrei (regiune care nu a fost niciodată atât de clar individualizată precum cea bască sau catalană) drepturi, privilegii și o legislatură proprie, numai pentru a le băga În cap bascilor că ei nu puteau spera la astfel de favoruri. Apariția terorismului modern basc a fost o replică directă la politica lui Franco, deși apologeții
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
conaționalii din altă regiune. și În Belgia, unde - așa cum am văzut - erau rari valonii sau flamanzii care se descurcau În cealaltă limbă, ambele părți preferau să se Înțeleagă În engleză. În țările În care limbile regionale (catalana, de exemplu, sau basca) erau acum limbi oficiale de predare În școli, se Întâmpla frecvent ca tinerii („Generația E”, cum li s-a spus, de la Europa) să Învețe sârguincios limba locală, dar să-și petreacă timpul liber vorbind engleza - din revoltă adolescentină, din snobism
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Maxineni Viziru Liscoteanca Maralciu Maru Roșu Maxineni Mihai Bravu Oancea Pitulați Plasoiu Plopu Pribeagu Racoviță Roșiori Sălcia Tudor Sălcia Tudor Sătuc Scarlatesti Spiru Haret Stâncă Stăncuța Tătaru Ulmu Urleasca Victoria Visani Vultureni Zamfiresti Zavoaia JUDEȚUL BUZĂU Aluniș Baltă Tocila Arcanu Basca Chiojdului Amară Al. Odobescu Albești Buștea Beciu Băceni Begu Amaru Baltă Albă Aldeni Cătiașu Câmpulungeanca Brăgăreasa Beșlii Bălțeni Banița Aliceni Cătun Cărătnău de Jos Brătilești Bisoca Blăjani Bădeni Băbeni Cireșu Chiliile Buda Crădunești Brăești Bozioru Bădila Băjani Deleni Costomiru Budrea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Colțul Pietrii 1 Rudari Niculești Murgești Dimiana Costești Ruginoasa Odăile Muscel/Pătârlagele Dogari Costieni Satu Vechi Olari Padina Fundeni Cuculeasa Sările Păltiniș Pâclele Găvănești Dâmbroca Scâieni Robească Palici Ghergheasa Dăscălești Spidele Sărulești Pănătău Grăjdana Dealul Viei Șuchea Scutelnici Petrișoru Gură Bascei Dedulești Terca Trestia Pitulicea Heliade Rădulescu Fialeș Valea Cotoarei Tronari Podu Muncii Istrița de Jos Focșănei Vârf Ursoaia Policiori Izvorul Dulce/ Fotin Beceni �� Valea Fântânei Pruneni Joseni Fulga Valea Salciei Racovițeni Livadă Gălbinași Valea Verzei Rușavăț Manasia Gherăseni Zeletin Rușețu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]