182 matches
-
am dat seama că neamul meu e osândit că degeaba plânge mama că degeaba-njură tata că o dăm cu oiștea-n gard orice-am face, orice-am drege legea, pentru noi, e lege pentru ei? fărădelege că suntem popor bastard noi suntem mereu de vină și plătim năravul lor când de piele ne jupoaie lupul prefăcut în oaie dar noi așteptăm smeriți să ne-azvârle ce le cade printre ghearele hulpave ori prin strunga dintre dinți ca la niște proști
CU OIȘTEA-N GARD de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/george_safir_1422599644.html [Corola-blog/BlogPost/374199_a_375528]
-
cu o latură în minus (int). • Sfaturile bune ajung la noi sau prea devreme, sau prea târziu. • Singurul loc unde nu se râde este iadul (Mihai Batog Bujeniță). Dacă vrei să bei lapte, nu faci steakuri din vaca respectivă. • Câinii bastarzi sunt mai răi decât părintele lor de rasă. • Fă-mă Doamne cu noroc și aruncă-mă ... la loc! • Vorbim vorbe și cuvinte... Trist e când îți pierzi prezența și nimeni nu-ți simte absența (Zoltan Terner). • Ceea ce e foarte simplu
ZICERI (199/200) – OPINIA PUBLICĂ & UMBRELA ÎNŢELEPTULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1448805614.html [Corola-blog/BlogPost/383150_a_384479]
-
a spus că nu e nici o grabă. Și i-a povestit că în somn s-a întâlnit cu Lizette în persoană, care i-a spus următorul proverb: „Nu tot ce zboară se mănâncă și nu tot ce se naște, e bastard!”. Ca într-o comedie de bulevard, amândoi au ridicat mâinile ca-n fața unui revolver apărut pe neașteptate. Și-au ridicat mâinile și s-au predat neputinței. Secretara și-a retras demisia, iar directorul și-a promis sie însuși să
CINE A SEDUS-O PE LIZETTE? de HARRY ROSS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/harry_ross_1424459244.html [Corola-blog/BlogPost/377107_a_378436]
-
ăsta” e taică-tău, te-am rugat să-l respecți. - Dar el, de ce nu ne respectă? De ce nu mă strigă pe nume? Pentru el, eu sunt „tu”: - Hei, tu! du-te și adu... Hei, tu! fă... iar când e nervos: Bastardul mă-tii! De ce eu sunt bastard? Și nu e vorba doar de mine, dar cu tine ce are? De ce mâncarea pe care i-ai pus-o în față, nu i-a plăcut? De ce spunea: - Asta-i mâncare de doi lei
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihaela_suciu/canal [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
ăsta” e taică-tău, te-am rugat să-l respecți.- Dar el, de ce nu ne respectă? De ce nu mă strigă pe nume? Pentru el, eu sunt „tu”: - Hei, tu! du-te și adu... Hei, tu! fă... iar când e nervos: Bastardul mă-tii! De ce eu sunt bastard? Și nu e vorba doar de mine, dar cu tine ce are? De ce mâncarea pe care i-ai pus-o în față, nu i-a plăcut? De ce spunea: - Asta-i mâncare de doi lei
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihaela_suciu/canal [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
întoarcere la universal biblic și la glasul profeților, împrumutând utopismul socialist creștinismului. “Ruga de seră” a lui Arghezi este mișcată de duhul profetic propriu unor Isaia sau Ieremia: “Cuvântul meu să ardă, Gândirea mea s-arunce foc În sinagoga lor bastardă; Să-mi fie versul limbă De flăcări vaste ce distrug Trecând ca șerpii ce se plimbă...” Oricum, atunci când ajunge să vorbească despre Dumnezeu, Arghezi urmează calea teologiei dialectice. Tropii liricii argheziene de inspirație religioasă sunt produsul unei neistovite invenții poetice
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1428476014.html [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
presupusul ei iubit, Sir John Conroy, pentru a preveni întâlnirile prințesei cu alți oameni nedoriți și pentru ca totul să depindă de ei. Nu i se permitea să interacționeze cu alți copii. Ducesa evita curtea deoarece era scandalizată de prezența copiilor bastarzi ai regelui și a determinat, probabil, apariția moralității victoriene insistând ca fiica ei să evite orice aparență de incorectitudine sexuală. Victoria împărțea dormitorul cu mama ei în fiecare seară, studia cu profesori particulari după un calendar regulat și își petrecea
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
printre franci, în primul rând pentru priceperea sa militară. Într-adevăr, el a fost poreclit Martel, care înseamnă "ciocan", mai târziu, în cronicile din secolul al IX-lea. Deși, a fost complet neglijat în voia tatălui său, fiind un fiu bastard, Martel a devenit acum conducătorul întregii Francii. În decembrie 714, Pepin de Herstal a murit. Înainte de moartea sa, l-a desemnat pe Theudoald, nepotul său, fiul lui Grimoald, moștenitorul întrgului domeniul. Acest lucru a fost imediat contestat de nobili, deoarece
Charles Martel () [Corola-website/Science/309471_a_310800]
-
legitimi, îl aduce în prim plan pe vărul lui, Guillaume de Cerdagne, numit "Jourdain", după botezul primit în apele Iordanului. Guillaume continua asediul singur până în 1108 când în Palestina sosește, însoțit de un escadron genovez, Bertrand de Saint Gilles, fiul bastard al lui Raymond, recunoscut ca succesor de baronii din Toulouse în urma stingerii dinastiei conducătoare. Totul merge bine până la căderea orașului pe 10 iulie 1109, când problema succesiunii la conducerea comitatului se acutizează fiind necesar arbitrajul suzeranului, regele Ierusalimului, Baudouin I
Comitatul de Tripoli () [Corola-website/Science/298739_a_300068]
-
kievene au luptat de partea lui Boris. Când Béla a fost informat că armatele polono-kievene au intrat în Ungaria, a convocat un sfat al baronilor, unde i-a ucis pe toți cei care au refuzat să-l declare pe Boris bastard. Regele Boleslaus și Boris au fost învinși lângă râul Sajó la 22 iulie, dar Boris a insistat în continuare cu pretențiile la tron. Domnia lui Béla a rămas în istorie pentru politica sa externă - sora sa Hedwig s-a căsătorit
Béla al II-lea al Ungariei () [Corola-website/Science/320765_a_322094]
-
menționată și de N.L. Kostaki. “ăia care să naște de strigoi are o coduță dinapoi, din naștere. Aia așe-i. Aia nu vre ei, da’ așe-i născut.“ (cf. Despre omul-lup, În Maria Ioniță, Cartea Vâlvelor). c) “Pricoliciul se face din copil bastard, a cărui mamă a fost de asemenea «de după garduri» (XVII 103) (cf. V 194, IX 76, XVIII 28)“, “din a treia spiță de fată necăsătorită (VI 231 / 19)“, din al treilea rând de copii din flori, căsătorit cu un alt
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
Gulea și-a motivat astfel demersul regizoral: "„Am evitat, așa cum eram tentat în primele variante ale scenariului, partea de anchetă privind misterele nedezlegate ale Revoluției. Am preferat să mă aplec asupra a ceea ce a rezultat din Revoluție. O lume amestecată, bastardă, pe care, însă, dacă nu ne-o asumăm, nici n-o vom putea înțelege, nici depăși”". El adăuga cu un alt prilej următoarele: "„Dacă de la acest film omul nu pleacă cu o lovitură în stomac, atunci l-am făcut degeaba
Stare de fapt () [Corola-website/Science/329046_a_330375]
-
de Chanteleine", personajul care dă titlul operei devine preot după o carieră militară desfășurată în timpul războiului din Vandeea. Este constituită din 26 de copii. Romanul a fost adaptat pentru teatru de mai multe ori. Prima tentativă, aparținându-i lui Georges Bastard (1851-1914) și petrecută în 1897, a eșuat. În 1902, Théo Bergerat a montat piesa la Teatrul Château d'Eau. În 1903, Germain Beaulieu a adaptat romanul într-o dramă în șase acte și un prolog, la Teatrul național din Québec
Familia fără nume () [Corola-website/Science/321316_a_322645]
-
cadavru revenit din morți, Catelyn Stark), care crede că Brienne a trădat-o. Brienne are de ales între a fi ucisă și a-l omorî pe Jaime Lannister, lucru pe care îl consideră inacceptabil. În Eyrie, Sansa joacă rolul fiicei bastarde a lui Petyr, Alayne, împrietenindu-se cu tânărul Robert Arryn și primind învățături de politică regală. În acest timp, Petyr reușește să manipuleze foștii lorzi stegari ai soției sale, iar Protectoratul său precar începe să capete putere. În cele din
Festinul ciorilor () [Corola-website/Science/321949_a_323278]
-
se aplece pentru a-și primi sărutul). Dominic Mancini a susținut că, atunci când mama lui Eduard, Cecily Neville, a aflat despre căsătoria lui Eduard cu Elisabeta Woodville în 1464, s-a înfuriat rău și s-a grăbit să-l declare bastard. Cu toate acestea, acest episod nu este raportat de sursele contemporane, care condamna în schimb perechea pentru că au avut o căsătorie ilegală, inadecvată și în circumstanțe dubioase. Înainte de succesiunea sa, pe 22 iunie 1483, Richard al III-lea a declarat
Eduard al IV-lea al Angliei () [Corola-website/Science/312608_a_313937]
-
fiind formată în principal din criminali și refugiați, având puțini cavaleri sau oameni de onoare care să îi linișteasca; problemele sunt create de "sălbatici" sau "oamenii liberi" care trăiesc dincolo de Zid. Povestea este relatată in perspectiva lui Jon Snow, fiul bastard al lui Eddard Stark, care urcă scara ierarhică până ajunge Lord Comandant. Începând cu sfărșitul celui de-al treilea volum, acest fir narativ începe să se împletească cu cel al războiului civil din sud. Al treilea fir narativ se desfășoară
Cântec de gheață și foc () [Corola-website/Science/321956_a_323285]
-
originea etnică a acestuia, afirmând că prin încrucișarea rasei evreiești cu cea grecească ar apărea „niște exemplare de caracteriologie patologică care ar fi o adevărată pepinieră pentru viitorul redacției "Pseudo-Românului"”. Eminescu mărturisea că în mod intenționat a lovit „în instinctele bastarde ale acelor străini, românizați de ieri alaltăieri”, care fără pregătirea necesară își permiteau să comenteze producțiile scriitorilor români „cu acea cârnire din nas proprie scriitorilor izraeliți din toate țările, cu acea suficiență care se crede superioară oricui”. În felul acesta
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
fiica lui Carol al VI-lea, Caterina, urmand ca Henric să devina rege al Franței după moartea socrului său. Singura opoziție, din sudul Loarei, a fost susținută de fiul lui Carol VI, Dauphin, însă acesta a fost respins, fiind considerat bastard. Moartea subită a lui Henric al V-lea al Angliei a complicat situația. După moartea lui Carol, câteva luni mai târziu, existau doi rivali la tronul Franței: fiul lui Henric în vârstă de un an și fostul Dauphin ce purta
Războiul de 100 de Ani () [Corola-website/Science/299345_a_300674]
-
Germaniei. Domnia lui Pepin a fost notabilă pentru diminuarea în continuare a autorității regale merovingiane. Prin urmare, Pepin a fost capabil de a-și numi în calitate de moștenitor, nepotul său, Theudoald. Dar, acest lucru nu a fost acceptat de către fiul său bastard, Charles Martel, ceea ce a dus la un război civil după moartea sa, în care acesta din urmă a ieșit victorios. Pepin, numit uneori "Pepin al II-lea" și "Pepin cel Mijlociu", a fost nepotul lui Pepin I cel Bătrân prin
Pepin de Herstal () [Corola-website/Science/329346_a_330675]
-
cazul unei eventuale căderi. Carol al VI-lea s-a căsătorit cu Isabeau de Bavaria (ca. 1371 - 24 septembrie 1435) la 17 iulie 1385. Ei au avut 12 copii: Cu metresa sa Odette de Champdivers a avut o fiică: Margareta bastardă a Franței (d. ca.1458).
Carol al VI-lea al Franței () [Corola-website/Science/317576_a_318905]
-
tuturor domeniilor francilor. Această unitate este de scurtă durată, la sfârșitul lui 887 acesta este detronat și moare în ianuarie 888. Urmașul său în Francia Orientală, Arnulf de Carintia, revendică întreaga Lotharingie iar în 894 îl înscăunează pe fiul său bastard Zwentibold ca rege al Lotharingiei. Zwntibold este ucis în 900 iar teritoriul îi revine fratelui său vitreg Ludovic Copilul. În 903, Ludovic îl numește pe Gebhard ca guvernator al Lotharingiei și îi oferă titlul de "duce". La moartea lui Ludovic
Lotharingia () [Corola-website/Science/297323_a_298652]
-
(1995) (titlu original "Assassin's Apprentice") este prima carte din trilogia "Farseer" scrisă de Robin Hobb. A fost prima carte scrisă sub acest pseudonim, titlul inițial fiind "Chivalry’s Bastard". Povestea personajelor din trilogia "Farseer" continuă în trilogia "Tawny Man". În același univers se petrece și acțiunea altei trilogii, "The Liveship Traders". Prima carte a acestei trilogii acoperă începutul vieții bastardului FitzChivalry (literar "bastardul lui Chivalry": Fitz - bastard, Chivalry - numele
Ucenicul asasinului () [Corola-website/Science/320862_a_322191]
-
se lase ferecat de orizonturile înguste impuse de primele sale încercări literare. Ciclul se bazează pe povestea unei familii ce a rezultat prin îmbinarea a două ramuri: Rougon, ramura legitimă, mici negustori și mici burghezi de provincie și Macquart, ramura bastardă, țărani, braconieri sau contrabandiști, care trebuie să se confrunte cu problema constantă a alcoolismului. Această familie este originară din Aix-en-Provence -- care devine Plassans în seria romanelor. "Les Rougon-Macquart" pune în scenă istoria familiei de-a lungul a cinci generații. Unii
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
foarte mare, numărul total al trupelor care au luat parte la aceasta, este mult mai mare decât, de exemplu, la celebrele, Crécy sau Poitiers. În 1366, în Coroana Castiliei a izbucnit un război civil, început de Henric de Trastamar, fiul bastard al lui Alfonso al XI-lea, care începând cu anul 1354 de mai multe ori a luptat împotriva fratele său vitreg, după care s-a refugiat în Franța. Regele Petru I nu era popular în rândul nobilimii castiliene și, pe
Bătălia de la Nájera () [Corola-website/Science/328759_a_330088]
-
o căsătorie dinastică nefericită, iar tatăl său în 1653, a început o relație cu Marie Luise von Degenfeld, însoțitoarea mamei sale. El a pretins să se căsătorească cu ea fără acordarea unui divorț judiciar, cu scuza de a legitima copiii bastarzi. La cinci ani, Liselotte a fost trimisă la sora tatălui său, Sofia, soția lui Ernest Augustus, Elector Palatin. Și-a amintit de perioada petrecută la mătușa sa ca fiind cea mai fericită din viața sa, chiar dacă era destul de legată de
Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului () [Corola-website/Science/321081_a_322410]