40 matches
-
inimă. Mai mult de-atât, lui Alexei nu i-a spus niciodată pe nume, îi zicea și ea, Rusu, așa cum o făceau destui de altfel, că doar lumea nu este dispusă întotdeauna să vadă mai departe de aparențe, iar să batjocurească pe altul parcă le făcea plăcere mai mult decât orice. Iar în aceste vremuri, când toate parcă erau în schimbare, răutatea oamenilor ieșea la iveală mai mult decât înainte. Maria, sor-sa a dat însă dovadă de înțelepciune în fața tuturor
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
CRUCII Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 2299 din 17 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Te-ai coborât din Ceruri și Te-ai făcut Cuvânt, te-ai așezat pe cruce pentr-un întreg Pământ, ai tot purtat cu Tine batjocuri și ocară, să poți să smulgi din spate a omului povară. Ai izvorât Lumina cea Sfântă și Divină, sosită dinspre aștri fără să aibă vină, ni Te-ai înfipt în suflet cu rană și durere, bând smirna și oțetul din
PE DRUMUL ASPRU-AL CRUCII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492415856.html [Corola-blog/BlogPost/380352_a_381681]
-
metru e nevoie de chibzuința, e nevoie de viață sufletească. Cel care are pământ, daca nu are și dragoste de pământ, e oprimatorul lui! În natură, pământul nu se pierde, nu se înmulțește, poate fi numai sfințit sau poate fi batjocurit! Pământul e un trup arămiu, galben, verde, albastru, care nu pleacă... are durată peste marginea perceperii noastre, e bun, e cald și vital, ca o pâine spirituală ce nu se consumă, nu sporește, ci creează și asigura hrana statorniciei. Din
ÎNTR-O LUME A MELCULUI CIVILIZAŢIEI, CE NU-ŞI RETRAGE COARNELE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Intr_o_lume_a_melcului_civili_aurel_v_zgheran_1376399814.html [Corola-blog/BlogPost/364323_a_365652]
-
din umilirea care se țese adesea în jurul profesiei lor. Despre polițiști, Honore de Balzac zicea, pentru societatea vremii sale, dar, prin puterea adevărului, și pentru timpul actual: „Poliția!... Cine sunt cei care o disprețuiesc? Imbecilii ce nu știu decât să batjocurească ceea ce înseamnă liniștea lor. Căci, suprimați Poliția și veți suprima civilizația!”. Referință Bibliografică: Ag. princip. Roxana Vizitiu. Misiune și onoare / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1094, Anul III, 29 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
AG. PRINCIP. ROXANA VIZITIU. MISIUNE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ag_princip_roxana_vizitiu_m_aurel_v_zgheran_1388300957.html [Corola-blog/BlogPost/363856_a_365185]
-
trimițându-mă la tuns ( așa de mult țineam ca părul să-mi fie mai mare, să fiu și eu frumos, să mă placă fetele). "Un ...(comandant) nervos și foarte slab la constituție în zadar vrea să..."(vorba lui Topârceanu) mă batjocurească. Încep să încerc să-l păcălesc ducându-mă la frizer și spunându-i să-mi ia puțin, foarte puțin din păr ceea ce și face pentru ca apoi să mă duc la un lighean cu apă să-l ud și să-l
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_vi.html [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
nu se vadă că nu l-am tuns. Mă învârt eu pe acolo pentru ca apoi să ne scoat-n față zicându-ne vrute și nevrute, nu l-am băgat în seamă deoarece supărarea mă domina (aveam o durere în suflet pentru că mă simțeam batjocurit, nu pot să acuz dar telefonul de la partid funcționa). Spaima că mă trimite din nou la tuns era foarte mare și fiind ultimele minute de oropseală cu el vroiam să rămân cu păr pe cap. Reușesc să scap păcălindu-l
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_vi.html [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
nr. 217 din 05 august 2011 Toate Articolele Autorului Cu toate că sunt o fire sfioasă, am fost apreciat la viața mea !” Am fost din fire timid, sfios, la starea mea contribuind și faptul că din prima zi de școală, am fost batjocurit de învățătorul meu în fața întregii clase. Se legase de fizionomia mea și de hainele pe care le purtam. Poate n-o fi făcut-o cu răutate, darși-a ales neinspirat momentul. Să mă fi sensibilizat și să mă fi îndârjit și
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNŢĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_cu_gheorghe_parnta_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/372793_a_374122]
-
și cazul creștinismului, ci au făgăduit în chip mincinos libertatea de exprimare cu gîndul ascuns de a extirpa în timp orice urmă de religiozitate. În acest scop au fost folosite batalioanele de scriitori, artiști, actori, bufoni, jurnaliști, caricaturiști care umilesc, batjocuresc, murdăresc pe toți cei care cred altfel decît sistemul. Ceea ce nu poate face statul "democratic" cu sabia, a încredințat să o facă celor de la Charlie Hebdo și altora ca ei, de care e plină lumea. Asistăm la un proces grotesc
Charlie Hebdo, preot. Savatie Baștovoi: Caricaturi mizerabile și pornografice by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104404_a_105696]
-
sfârșitul zilei aveau stimă de sine, satisfacția că sunt acasă împreună și că au rost în lume. Patru milioane și jumătate de români au plecat din țară în ultimii ani și suportă toate umilințele pentru că primul loc unde au fost batjocuriți a fost acasă, în România. Suntem sclavi în propria țară, o țară care nu dă doi bani pe tine dacă nu dai șpagă și dacă nu stai în genunchi la cheremul stăpânilor din sistem. Locurile de muncă au dispărut împreună cu
„- Ana, tu ești sclava noastră!” Dintre sutele de femei care au plecat din Schela Cladovei să îngrijească bătrâni în Italia, una este mama mea by https://republica.ro/zana-tu-esti-sclava-noastra-dintre-sutele-de-femei-care-au-plecat-din-schela-cladovei-sa-ingrijeasca-batrani [Corola-blog/BlogPost/338406_a_339735]
-
CRUCII Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 2292 din 10 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Te-ai coborât din Ceruri și Te-ai făcut Cuvânt, te-ai așezat de cruce pentr-un întreg Pământ, ai tot purtat cu Tine batjocuri și ocară, să poți să smulgi din spate a omului povară. Ai izvorât Lumina cea Sfântă și Divină, sosită dinspre aștri fără să aibă vină, ni Te-ai înfipt în suflet cu rană și durere, bând smirna și oțetul din
GHEORGHE A. STROIA: PE DRUMUL ASPRU-AL CRUCII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1491812103.html [Corola-blog/BlogPost/368827_a_370156]
-
ocazional cele două unități au atacat și au alungat infanteria franceză primele farfurii erau făcute din lut la fel cum mai toate vasele la acea vreme erau făcute din lut ars citiți și cunoașteți iubiți cititori pentru ca să nu mai fiți batjocuriți și huliți de alte neamuri și limbi este un loc important și pentru comunitațile apostolice ca urmare a apelor liniștite și a mareelor potrivite sporturilor nautice se poate trece prin gaura din stâncă cu skijetul vârfurile mai importante din cadrul masivului
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
vorbeam. Spunându-I tot, deschis, Așa-I vorbeam : Abis lângă abis. Psalmi 1 1. Preafericit barbatu-ntelept ce nu se duce La sfatul celor care fac râul. Nu se-opreste Pe calea celui care păcatul făptuiește Și nici nu clevetește batjocuri la răscruce. 2. Ci-si află desfătarea doar În divină Lege. La ea si zi și noapte gândește și se-adapa. 3. Asemeni e cu pomul ce crește lângă apă Și care n-are roade și frunzele betege. 4. Or
Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
puțin. Pe deplin corect a fost așadar d. general Manu daca și-a mănținut espresia, pe deplin potrivită și parlamentară, mai cu seamă fiind ilustrată cu exemple. A propune Domnului un decret prin care se răsplătesc cu medalia Bene Merenti batjocuri îndreptate contra persoanei și a familiei sale e lipsită de pudoare, e cinism. A însărcina cu siguranța capitalei și a persoanei Măriei Sale pe omul care-a proclamat răsturnarea lui și republica din Ploiești e un act lipsit de pudoare, e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-l înrădăcineze în inimi. Dar numai asupra conștiinței poporului s-a exercitat trista influență a ideilor partidului roșu? Ce sentiment cată să se fi înrădăcinat în inima Domnitorului față cu acea categorie de oameni cari ieri l-amenințau și-l batjocureau, azi îl lingușesc? Din câte am scris noi, adesea a vorbit patima politică, adeseori am discutat cu amărăciune, nu tăgăduim, rolul de regulator pe care ar trebui să-l joace Coroana în luptele noastre politice. Dar în mijlocul acestei discuții sâmburele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu aceeași numire, și drama Grigore-Vodă a lui Depărățeanu - o genială aruncătură pe hârtie, ruptă în țesătura ei, neadevărată și neverisimile pe alocurea; însă, în orice caz, mai bună decât multe traduceri din franceză cari au avut onoare de a batjocuri scena română. Va să zică, de vom face o socoteală conștiințioasă a averii noastre proprie dramatice, vom vedea că-s puține piesele acelea cari prin esistința lor nu prostituă teatrul național și adeseori într-un mod pe cât de corupt pe atât și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
căci ea e deviza tuturor partidelor, tuturor purtătorilor de stindard cum s-ar zice, căci în urma urmelor fiecare e în stare ca să moară pentru stindard și pentru... chivirnisală. Dar acuși mă pomenesc c-un ziar roșu țipînd: Domnule! D-ta batjocurești opiniunea publică. D-ta calomniezi țara! D-ta, cinic și corupt, desprețuiești presa! D-ta insulți națiunea! Națiunea! Hoho! Națiunea va să zică. Un rău au partidele noastre: că se identifică fiecare din ele cu națiunea. "Sîntem națiunea... nu mai sânt partide
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
scrii poezii și să te sinucizi sunt două lucururi aparent contradictorii, dar eu le percepeam doar ca pe niște tentative de evadare. Sentimentele mele erau cele ale unui individ care se știe închis într-o colivie, ca un canon, expus batjocurii ambițiilor sale. N-am rezistat tentației de a mă mai duce măcar o dată la Atena, unde am rămas vreo cinci zile. Împlinisem deja 25 de ani când eram la Atena. De ziua mea, am înotat cât am putut de mult
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
un fecior mic cât degetul cel mare al bărbatului ei. Basmul Floarea și Florea prezintă o situație diferită: niște zmei cu care s-a războit Împăratul au jurat că, dacă va naște Împărăteasa o fată, ei o fură și o batjocuresc. Împăratul Încearcă să Împiedice acest lucru. De aceea, construiește un turn mare cu ziduri groase În care o ascunde pe domniță. Într-o zi, stând fata la fereastră și uitându-se la câmpul Înflorit și verde a poftit la o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
1889), având ca protagonist pe Leiba Zibal - un hangiu evreu dintr-un târg din nordul Moldovei <endnote id="(vezi 651)"/> -, prozatorul vorbește de „acuzări de otrăvire prin vitriol” datorate răutății sătenilor : „Și oamenii sunt răi și pricinași la Podeni !... Ocări... batjocuri... suduituri... acuzări de otrăvire prin vitriol” <endnote id="(336, III, p. 29)"/>. Gruia, eroul din nuvela omonimă a lui Ion Agârbiceanu, Îl ia la bătaie pe „jidovul satului” convins fiind că acesta „vinde băuturi otrăvite creștinilor”. Scriitorul Calistrat Hogaș nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cei doi scriitori, Istrati și Eminescu devin repere și ținte diametral opuse. "Un întreg cor de emigranți literari scrie Octavian Goga într-un articol intitulat Pânze de paianjeni, din Țara Noastră (5 octombrie 1924), regretând starea de fapte bâjbâie împrejur, batjocurind altarul moștenit. Ideea națională cu toate atributele ei e târâtă în noroi. Clișee exotice năvălesc pripit, ca să falșifice aspectul local al unui vechi patrimoniu. În această invasie de străinism, presa, scăpată din mâinile noastre, are rolul de slujnică a fiecărei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
însă aș! aș merge. v). înec, înot, înainte; înnegrit, înnoptat, înnădit. înapoi, dinăuntru, înăuntru; înmulțit; înmormântat; înmărmurit. z). bătrânețe, frumusețe, însă și bătrâneță și frumuseță. acurateță, politeță, tristeță, gentileță, naturaleță, stricteță. x) cuprinde; cutropi, încunjora, măsura; și cotropi, înconjura; batjocură, batjocuri și batjocori. y) supt, dedesupt subțire. w) adaos; repaos; haos (admise) însă adaus, repaus, faur, tezaur. A) de la pe la, până la; de pe, de altfel, de altminteri. odată (odinioară), o dată (une fois), numai el nu mai pot; de geaba, de vreme ce, de prisos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Adesea s-ascundea în câte-un saltar de scrin, ca să nu știe nimeni unde-i, or în vo ladă veche cu lumânări de său, din care ieșa uns ca dracul. El observase ca nu pe el, ci pe dadacă o batjocuresc totdeuna și de aceea nu trecea zi fără comedii. Dadaca lui era roaba Maria țiganca , dar era clar cum că ea nu putea fi fiica tătână-său . Ea era de-un boi mijlociu, dar părea naltă în trup pentru că era subțire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
împărți cu mine nimic. Eu sunt ce sunt, destul că sunt altceva decât ceea ce cred ei. Lauda lor nu mă lingușește, pentru că ei laudă o individualitate care nu-i identică cu a mea - batjocura lor nu m-atinge, pentru că ei batjocuresc un individ pe care eu nu-l cunosc... îi desprețuiesc pe oameni... m-am săturat de ei. Se-nțelege că cu asta curmă șirul oricărui raționament ce se putea naște în mintea mea. Nu i-am mai făcut nici o imputare
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
doua zi îi veniră o mulțime de scrisori... femeile-și cereau înapoi biletele lor de amor... Amicii se scuzară că nu pot avea onoarea etc., etc.... O istorie veche se desfășură înaintea ochilor lui... Amicii-i deveneau inamici, lingușitorii-l batjocureau... femeile-l găseau urât și prost... Întunerecul cuprinse sufletul lui... "Părere, părere... Gândeam a căpăta cu aur un lucru adevărat... o... recunoștință... o... iubire... Nimic, decât părerea acestora... Cerșitorul se va bucura c-am căzut... găsește o satisfacere, o mângâiere
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Adesea s-ascundea în câte - un saltar de scrin, ca să nu știe nimeni unde-i, or în vo ladă veche cu lumânări de său, din care ieșa uns ca dracul. El observase ca nu pe el, ci pe dadacă o batjocuresc totdeuna și de aceea nu trecea zi fără comedii. Dadaca lui era roaba Maria - țiganca, dar era clar cumcă ea nu putea fi fiica tătînă-său. Ea era de-un boi mijlociu, dar părea naltă în trup pentru că era subțire. Cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]