103 matches
-
Chiari, Joubert, Klippel-Feil, hipoplazia/aplazia cerebelului - chiste arahnoidiene, lipoame ale sistemului nervos 9. Hidrocefalia 10. Sindroame neurocutanate: - scleroza tuberoasă Bourneville - neurofibromatoza - sindrom Sturge-Weber - ataxia-teleangiectazia - alte sindroame neurocutanate 11. Malformații osoase ale craniului și vertebrelor cervicale: - craniostenoze nonsindromice și sindromice - impresiunea bazilară - foramen magnum îngustat - dislocația atlantoaxială 12. Paralizii cerebrale: forme spastice - hemiplegia/pareza, tetraplegia/pareza, diplegia spastică (boala Little); forme diskinetice - hiperkinetica, distonica; forme ataxice; forme mixte 13. Boli metabolice și heredodegenerative ale sistemului nervos central 13.1. Boli metabolice a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
Chiari, Joubert, Klippel-Feil, hipoplazia/aplazia cerebelului - chiste arahnoidiene, lipoame ale sistemului nervos 9. Hidrocefalia 10. Sindroame neurocutanate: - scleroza tuberoasă Bourneville - neurofibromatoza - sindrom Sturge-Weber - ataxia-teleangiectazia - alte sindroame neurocutanate 11. Malformații osoase ale craniului și vertebrelor cervicale: - craniostenoze nonsindromice și sindromice - impresiunea bazilară - foramen magnum îngustat - dislocația atlantoaxială 12. Paralizii cerebrale: forme spastice - hemiplegia/pareza, tetraplegia/pareza, diplegia spastică (boala Little); forme diskinetice - hiperkinetică, distonică; forme ataxice; forme mixte 13. Boli metabolice și heredodegenerative ale sistemului nervos central 13.1. Boli metabolice a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
diferențial al crizelor generalizate - Sincopa (vezi diagnosticul de criză) - Boli cerebrovasculare: - pierdere de conștiență prin suferință cel mai adesea în teritoriul vertebrobazilar; - manifestări clinice care asociază și alte deficite specifice teritoriului vascular; - durată mai lungă (zeci de minute - ore) - Migrena bazilară - afectare a stării de conștiență precedată de cefalee - asociază greață, vărsături, vertij, tulburări de vedere - antecedente personale și/sau heredocolaterale de migrenă - traseu eeg normal - Alte tipuri de crize asociate bolilor cerebrale - Crize de rigiditate prin decorticare sau decerebrare din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227319_a_228648]
-
a peretelui posterior al faringelui. Unele fibre musculare se inseră pe rafeul median al peretelui posterior al faringelui, altele se continuă cu fibrele de partea opusă; fibrele superioare se arcuiesc superior și posterior, terminându-se pe tuberculul faringian al procesului bazilar al osului occipital, lăsând o porțiune lipsită de musculatură imediat sub exobaza craniului, formată uneori de aponevroza faringiana. Constrictorul superior al faringelui are patru porțiuni care poartă fiecare denumirea după formațiunile anatomice pe care se prinde: porțiunea pterigofaringiană, porțiunea bucofaringiană
Mușchiul constrictor superior al faringelui () [Corola-website/Science/329677_a_331006]
-
bolții (calvariei) acestuia și a plafonului rinofaringelui. Este un os plat și recurbat cu formă romboidală neregulată. El este străbătut de o gaură largă - gaura occipitală mare (Foramen occipitale magnum) în jurul căreia se dispun cele patru porțiuni ale osului: porțiunea bazilară (Pars basilaris), situată înaintea găurii occipitale, solzul occipitalului (Squama occipitalis) situat înapoia găurii occipitale, două porțiuni laterale (Pars lateralis) situate lateral. Osul occipital are 2 fețe (exocraniană și endocraniană), 4 margini (două superioare și două inferioare) și 4 unghiuri (superior
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
și tuberculul nucleului cuneat. Puntea este separată de bulb prin intermediul șantului bulbo-pontin, locul originii aparente a nervilor abducens, faciali (perechea a VII-a de nervi cranieni) și vestibulocohleari (perechea a VIII-a de nervi cranieni). Fața anterioară, ce corespunde segmentului bazilar al osului occipital, este formată din fibre transversale cu direcție posterioară, ce se continuă cu pedunculii cerebeloși mijlocii. Pe linia mediană prezintă un șanț puțin adânc în care este adăpostită artera bazilară, șanțul bazilar. La limita dintre fața anterioară și
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
de nervi cranieni). Fața anterioară, ce corespunde segmentului bazilar al osului occipital, este formată din fibre transversale cu direcție posterioară, ce se continuă cu pedunculii cerebeloși mijlocii. Pe linia mediană prezintă un șanț puțin adânc în care este adăpostită artera bazilară, șanțul bazilar. La limita dintre fața anterioară și pedunculii cerebeloși mijlocii este locul de emergență a nervilor trigemeni (perechea a V-a de nervi cranieni). Fața posterioară face parte din planșeul ventriculului IV. Mezencefalul se află în continuarea cranială a
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
cranieni). Fața anterioară, ce corespunde segmentului bazilar al osului occipital, este formată din fibre transversale cu direcție posterioară, ce se continuă cu pedunculii cerebeloși mijlocii. Pe linia mediană prezintă un șanț puțin adânc în care este adăpostită artera bazilară, șanțul bazilar. La limita dintre fața anterioară și pedunculii cerebeloși mijlocii este locul de emergență a nervilor trigemeni (perechea a V-a de nervi cranieni). Fața posterioară face parte din planșeul ventriculului IV. Mezencefalul se află în continuarea cranială a punții, fiind
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
bolții (calvariei) acestuia și a plafonului rinofaringelui. Este un os plat și recurbat cu formă romboidală neregulată. El este străbătut de o gaură largă - gaura occipitală mare ("Foramen occipitale magnum") în jurul căreia se dispun cele patru porțiuni ale osului: porțiunea bazilară ("Pars basilaris"), situată înaintea găurii occipitale, solzul occipitalului ("Squama occipitalis") situat înapoia găurii occipitale, două porțiuni laterale ("Pars lateralis") situate lateral. Osul occipital are 2 fețe (exocraniană și endocraniană), 4 margini (două superioare și două inferioare) și 4 unghiuri (superior
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
4 margini (două superioare și două inferioare) și 4 unghiuri (superior, anterior și 2 unghiuri laterale). Se articulează cu oasele sfenoid, temporale și parietale, atlas. Gaura occipitală sau gaura occipitală mare ("Foramen magnum") este un orificiu larg aflat pe porțiunea bazilară. Are o formă ovală, alungită antero-posterior și este situată într-un plan aproape orizontal. Prin gaura occipitală canalul vertebral comunică cu cavitatea neurocraniului. Prin gaura occipitală trec bulbul rahidian ("Medulla oblongata"), arterele vertebrale ("Arteria vertebralis"), cei doi nervi accesori ("Nervus
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
Arteria spinalis anterior"). Meningele spinale se continuă la acest nivel cu meningele cerebrale. Ligamentul apical al dintelui axisului ("Ligamentum apicis dentis") și membrana tectoria ("Membrana tectoria") a articulației atlanto-axoidiane mediane trec prin gaura occipitală pentru a se fixa de porțiunea bazilară a osului occipital. Pe marginile găurii mari se află două puncte craniometrice opuse: bazionul ("Basion") situat la mijlocul marginii anterioare a găurii mari a occipitalului și opistionul ("Opisthion") situat la mijlocul marginii posterioare a găurii occipitale mari. De-a lungul marginii inferioare
Os occipital () [Corola-website/Science/317182_a_318511]
-
câteva crize în decursul vieții la mai multe episoade săptămânal, media fiind de un episod pe lună. Criza migrenoasă este adesea însoțită de greață, vărsături, sensibilitate la lumină, sensibilitate la zgomot, sensibilitate la mirosuri, oboseală și iritabilitate. În cazul migrenei bazilare, al migrenei cu simptome neurologice legate de trunchiul cerebral sau cu simptome neurologice bilaterale, efectele obișnuite includ: senzația de pierdere a echilibrului, amețeală și confuzie. Senzația de greață apare la aproximativ 90% din pacienți, iar o treime din pacienți prezintă
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
efectelor secundare sunt moderate, cum ar fi înroșirea feței; totuși, au existat cazuri rare de ischemie miocardică. Prin urmare, triptanii nu sunt recomandați pentru persoanele cu boli cardiovasculare. Deși în mod tradițional nu se recomandă triptanii pentru pacienții cu migrene bazilare, nu există nicio dovadă specifică a efectelor nocive provocate de utilizarea lor la această grupă de pacienți pentru a justifica precauția. Aceștia nu provoacă dependență, însă pot provoca cefalee atribuită folosirii excesive a medicației, dacă sunt folosiți mai mult de
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
organ de echilibru format din trei canale semicirculare și vestibul. Cochilia este o cavitate umplută cu endolimfă, un lichid fluid care primește undele sonore transmise din aer prin urechea externă și medie. Cochilia are o formă spiralată și conține membrana bazilară, a cărei rezonanță este diferită pe lungimea sa, depinzând de frecvența undelor sonore. La suprafața membranei bazilare se află un strat celular cunoscut sub numele de organul lui Corti, care este format din celule senzoriale (cili). Vibrațiile care trec prin
Ureche () [Corola-website/Science/298009_a_299338]
-
un lichid fluid care primește undele sonore transmise din aer prin urechea externă și medie. Cochilia are o formă spiralată și conține membrana bazilară, a cărei rezonanță este diferită pe lungimea sa, depinzând de frecvența undelor sonore. La suprafața membranei bazilare se află un strat celular cunoscut sub numele de organul lui Corti, care este format din celule senzoriale (cili). Vibrațiile care trec prin canalul cochiliar pun în mișcare membrana bazală și cea tectorială, care vor acționa asupra cililor (celule senzoriale
Ureche () [Corola-website/Science/298009_a_299338]
-
lui Eustache; - leziuni sau malformații ale oscioarelor, otoscleroză; - perforarea membranei timpanului etc.; c) la nivelul urechii interne: - leziuni sau deformări ale labirintului membranos sau cohlear, ale canalelor semicirculare, ale utriculei sau saculei sau membranei tectoria; - leziuni ale organului Corti, membranei bazilare și nervului auditiv; d) la nivelul nervului auditiv și scoarței cerebrale: - leziuni ale traiectului nervos auditiv sau ale zonei de proiecție din scoarță (surditate corticală). 5.1.3. Tabloul clinic și psihopedagogictc "5.1.3. Tabloul clinic și psihopedagogic" Din
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
tumorii primare canceroase și de extensia celulelor tumorale către ganglionii limfatici cervicali. În evidarea cervicală parțială sau selectivă sunt extirpați doar câțiva ganglioni limfatici. În evidarea cervicală radicală modificată sunt îndepărtați cei mai mulți ganglioni limfatici laterocervicali de o parte, de la marginea bazilară a mandibulei până la claviculă, alături de câțiva mușchi și nervi. În evidarea cervicală radicală sunt extirpați toți limfonodulii laterocervicali unilaterali, unele grupe musculare, câțiva nervi și unele vene. Cele mai comune efecte secundare ale oricărei evidări cervicale sunt: hipoestezia urechii, limitarea
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
gustative). 1.b.3.3.2.3.3. - Semne de deficit: tulburări de tip afazic, pareze faciale de tip central, semne piramidale moderate. 2. Meningioamele de fosă posterioară (subtentoriale) Se impart în mai multe grupe: 2.1.) Meningioame de sant bazilar 2.2.) Meningioame de convexitate cerebeloasă posterioară 2.3.) Meningioame de por acustic (care simulează un Schwannom de nerv acustic!) 2.4.) Meningioame de recessus lateralis 2.5.) Meningioame subtentoriale propriu-zise (de cort cerebelos). Lucrarea de față reprezintă rezultatele experienței
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
infraorbitală și A. sfenopalatină (ultima are un ram ascendent care se anastomozează cu arterele etmoidale). A.C.I. au aceleași raporturi, traiecte și ramificații, atât pe dreapta cât și pe stânga, asigurând vascularizația creierului și a globului ocular. Împreună cu ramurile A. bazilare, A.C.I. și ramurile ei periferice participă la formarea poligonului lui Willis. A.C.I. este împărțită în 7 segmente convenționale (116): - segmentul C7 (comunicant) - segmentul C6 (oftalmic) - segmentul C5 (clinoidian) - segmentul-C4-(cavernos) (Segmentele C4, C5 și C6 formeaza „sifonul carotidian
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
expansive intracraniene ! II. Sistemul venos (Fig. 16.c) 1. Venele cerebrale interne ale lui Galien Există câte una pentru fiecare hemisfer. Au originea la nivelul orificiilor Monroe și direcție paramediană anteroposterioară.Venele interne ale lui Galien se unesc cu Venele bazilare în Marea vena Galien, care este unică și este situată median. 2. Marea vena Galien Se află la ~10-15 mm în vecinătatea spleniumului corpului callos). 3. Venele bazilare (venele bazale ROSENTHAL) Există câte una pentru fiecare hemisfer. Au originea la
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
direcție paramediană anteroposterioară.Venele interne ale lui Galien se unesc cu Venele bazilare în Marea vena Galien, care este unică și este situată median. 2. Marea vena Galien Se află la ~10-15 mm în vecinătatea spleniumului corpului callos). 3. Venele bazilare (venele bazale ROSENTHAL) Există câte una pentru fiecare hemisfer. Au originea la nivelul spațiului perforat anterior și se formează prin unirea v.cerebrală anterioară, v.striată inferioară și v.sylviana profundă. 4. Sinusul-longitudinal-inferior. Este situat în concavitatea coasei creierului, pe
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
simplul rezultat al scăderii tonusului simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
șterg toate "drumurile" care deserveau funcția respectivă. Agnoziile pot fi simple sau complexe (cum sunt asomatognoziile și agnoziile comportamentale, sau de personalitate). Agnoziile de vedere Bolnavul N.G., suferind de hipertensiune arterială, este victima unui accident vascular cerebral (tromboză de arteră bazilară) și își pierde vederea, fără a avea cunoașterea conștientă a orbirii sale. Întrebat dacă vede ochelarii examinatorului, răspunde că examinatorul nu are ochelari. Vorbește cu examinatorul din fața sa, fără a-l vedea, dar nu recunoaște că nu-l vede. N.G.
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
simplul rezultat al scăderii tonusului simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
acest abord oferă un plus de vizibilitate în special pentru leziunile situate la nivelul sinusului cavernos, formațiunile tumorale ce se extind în orbită (meningioame sfeno-orbitare), permițând abordul extradural al acestora, iar pentru leziunile intra-durale mai ales pentru anevrismele arterei bazilare și leziuni tumorale ale clivusului; de asemenea printr-o modificare a unghiului microscopului operator pot fi vizualizate și leziunile supra- și retrochiasmatice. Prin rezecția osoasă mai largă se oferă în plus și o mobilitate mai mare în câmpul operator fără
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]