103 matches
-
endolimfă și pe toată lungimea membranei bazilare, se află organul spiral al lui Corti, la nivelul căruia are loc conversia energiei mecanice a undelor sonore, în impulsuri nervoase (potențiale de acțiune). Organul spiral al lui Corti se sprijină pe membrana bazilară. IV.4.7.4. Biofizica auzului. Biofizica auzului implică următoarele fenomene: acest proces începe cu vibrațiile timpanului, ca răspuns la variațiile de presiune din atmosferă. Mișcarea timpanului produce o deflexie a elementelor urechii medii (osiculele). Proprietățile mecanice ale structurii lor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cu vibrațiile timpanului, ca răspuns la variațiile de presiune din atmosferă. Mișcarea timpanului produce o deflexie a elementelor urechii medii (osiculele). Proprietățile mecanice ale structurii lor produc o compresie variabilă a lichidului cohlear care urmează variațiile presiunii atmosferice. Deplasarea membranei bazilare este “trăgaciul” pentru semnalul nervos. Organul spiral al lui Corti este flancat cu celule ciliate, celule care au niște perișori dispuși ca într-o pensulă și care constituie elementele neuronale ale segmentului receptor unde are loc conversia semnalelor mecanice în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
teoretice dintre care amintim doar două: a) teoria zonală (rezonanței); b) teoria undei propagate (undei călătoare ) a) Teoria zonală a fost dezvoltată de Ohm, iar apoi Helmholtz a dat acestei teorii o formă matematică elegantă și simplă totodată. Morfologia membranei bazilare (este formată din fibre transversale) l-a determinat pe Helmholtz să considere că ea se comportă ca o mică harpă. Atunci când coardele acesteia sunt tensionate longitudinal, intră în vibrație, fiecare fibră vibrând independent de existența celorlalte, dar în reznanță cu
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ea se comportă ca o mică harpă. Atunci când coardele acesteia sunt tensionate longitudinal, intră în vibrație, fiecare fibră vibrând independent de existența celorlalte, dar în reznanță cu sunetul incident. b) Von Bekesy arată în teoria sa că rezonatorii (fibrele) membranei bazilare nu sunt independenți, ci sunt cuplați anatomic, deci nu pot vibra independent unul de celălalt. El a demonstrat că mișcarea membranei bazilare se face în mod compact sub forma unor unde (valuri) care au următoarele caracteristici: -iau naștere la baza
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
celorlalte, dar în reznanță cu sunetul incident. b) Von Bekesy arată în teoria sa că rezonatorii (fibrele) membranei bazilare nu sunt independenți, ci sunt cuplați anatomic, deci nu pot vibra independent unul de celălalt. El a demonstrat că mișcarea membranei bazilare se face în mod compact sub forma unor unde (valuri) care au următoarele caracteristici: -iau naștere la baza membranei bazilare, adică lângă ferestra ovală, -se deplasează de la bază spre partea opusă (de la partea mai rigidă spre partea mai puțin rigidă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sunt independenți, ci sunt cuplați anatomic, deci nu pot vibra independent unul de celălalt. El a demonstrat că mișcarea membranei bazilare se face în mod compact sub forma unor unde (valuri) care au următoarele caracteristici: -iau naștere la baza membranei bazilare, adică lângă ferestra ovală, -se deplasează de la bază spre partea opusă (de la partea mai rigidă spre partea mai puțin rigidă), -poziția maximului depinde de frecvența sunetului. Etapele ulterioare ale perceperii sunetelor sunt legate de funcționarea creierului. Astfel, înălțimea sunetelor (frecvența
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de funcționarea creierului. Astfel, înălțimea sunetelor (frecvența sub care acestea sunt percepute) este codificată spațial, fiecărei frecvențe corespunzându-i un anumit punct de pe cortex, unde sosesc potențialele de acțiune de la celulele ciliate care sunt situate în anumite poziții pe membrana bazilară. Intensitatea sonoră se codifică prin creșterea frecvențelor de repetiție a potențialelor de acțiune. Când însă intensitatea sonoră depășește un anumit prag, depășind capacitatea de transmisie a unui neuron, are loc procesul de recrutare, când mai multe fibre nervoase transmit, în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
câmp (quadrantanopsie) temporal sau nazal. Hemianopsia heteronimă bitemporală apare în leziunile mediale chiasmatice, prin interesarea fibrelor care provin 57 din porțiunea internă a retinei și apare în tumori pituitare, craniofaringioame, meningioame supraselare. Hemianopsia heteronimă binazală se întâlnește mai rar (meningite bazilare, arahnoidite optochiasmatice). Hemianopsia laterală omonimă apare în leziuni retrochiasmatice și constă în pierderea vederii de aceeași parte la nivelul ambilor ochi. În cazul afectări bandeletei optice este interesată vederea maculară și cea periferică, iar reflexul fotomotor nu se produce în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
simplul rezultat al scăderii tonusului simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
posterioară [10]. - Artera choroidiana anterioară (AchoA) are originea la nivelul arterei comunicante posterioare sau la nivelul arterei cerebrale mijlocii și este compusă din două segmente [11]: segmentul cisternal și segmentul plexal. - Artera cerebrală posterioară (ACP) reprezintă ramul terminal al arterei bazilare [10] și se împarte în trei segmente: segmentul P1 (peduncular), segmentul P2 (ambiens) și segmentul P3 (quadrigeminal). ARTERELE INFRATENTORIALE Sunt reprezentate de (fig. 5.6): - artera cerebeloasă postero-inferioară (PICA), - artera bazilară (AB), - artera cerebeloasă antero-inferioară (AICA), - artera cerebeloasă superioară. CIRCULAȚIA
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Artera cerebrală posterioară (ACP) reprezintă ramul terminal al arterei bazilare [10] și se împarte în trei segmente: segmentul P1 (peduncular), segmentul P2 (ambiens) și segmentul P3 (quadrigeminal). ARTERELE INFRATENTORIALE Sunt reprezentate de (fig. 5.6): - artera cerebeloasă postero-inferioară (PICA), - artera bazilară (AB), - artera cerebeloasă antero-inferioară (AICA), - artera cerebeloasă superioară. CIRCULAȚIA VENOASĂ A CREIERULUI Circulația venoasă a creierului este reprezentată de: venele superficiale, venele profunde și subependimale, sinusurile venoase durale și venele fosei posterioare (fig. 5.7). VENELE SUPERFICIALE Sunt reprezentate de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
intracraniene sunt saculare având formă sferoidală (uneori polilobată, mamelonată, complexă) și conexiune cu vasul purtător printr-un colet. Mai rar se întâlnesc anevrisme fuziforme (dilatație globală a unui segment de vas, fără colet, prezente în special pe arterele vertebrale și bazilară) (fig. 5.19). Anevrismul disecant constă în apariția unei dilatații a vasului în urma unei disecții arteriale (pătrunderea sângelui între două straturi ale peretelui arterial) în special între adventice și medie. Manifestarea majoră a anevrismelor intracraniene o constituie ruptura anevrismului ce
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și geometria arterială (stresul hemodinamic cronic asupra peretelui vascular) joacă un rol important în patogeneza ASIC. Locațiile obișnuite pentru formarea anevrismelor sunt în strânsă legătură cu zonele de agresiune circulatorie: coturile vasculare strânse (paraclinoidiene), zonele de bifurcație (cerebrala medie, trunchiul bazilar), de ramificare (carina distală de birfucare de pe originea arterei comunicante posterioare) sau de joncțiune (artera comunicantă anterioară). Aceste locații sunt supuse unui stress mural ridicat și unor variații circulatorii complexe. De obicei, anevrismele sunt orientate pe direcția de curgere proximală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
nu de AIT-uri în același teritoriu, prin mecanism embolic arterio-arterial de la nivelul unei stenoze carotidiene extra craniene. La pacienții cu ateroscleroza vaselor intracraniene și cu mecanism embolic arterio-arterial, se pot produce AVC ischemice în teritoriile vertebrale sau ale arterei bazilare. Embolul poate ajunge în teritoriul distal sau în topul arterei bazilare, cauzând infarcte talamice, de trunchi cerebral, de lobi occipitali sau la nivel cerebelos. Managementul accidentului vascular cerebral la vârstnici Trebuie admis că datele din literatură privind managementul AVC la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
de la nivelul unei stenoze carotidiene extra craniene. La pacienții cu ateroscleroza vaselor intracraniene și cu mecanism embolic arterio-arterial, se pot produce AVC ischemice în teritoriile vertebrale sau ale arterei bazilare. Embolul poate ajunge în teritoriul distal sau în topul arterei bazilare, cauzând infarcte talamice, de trunchi cerebral, de lobi occipitali sau la nivel cerebelos. Managementul accidentului vascular cerebral la vârstnici Trebuie admis că datele din literatură privind managementul AVC la persoanele în vârstă rămân încă insuficiente , deoarece puțini pacienți aparținând acestei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
vasculare cerebrale s-a menținut prin abordul carotidian direct și a fost până la introducerea computer tomografului explorarea de elecție. Trebuie menționată versatilitatea acestei metode considerate la acea vreme invaziva care în mâinile unui intervenționist adecvat permitea inclusiv explorarea sistemului vertebro bazilar. Din anul 1977 s-a introdus în cadrul Departamentului de Neuroradiologie abordul prin puncția femurala , Seldinger , efectuată de Prof. Dr. Aldescu Corneliu care a realizat primele 37 cateterisme prin care s-au obținut imagini concludențe pe crosa aortei și originile arterelor
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
ușii, unde domnea nucleul cornului posterior. Axonii țâșneau ca niște mustăți prin pereți, semn că brăzdatul era acasă. Ocoli în grabă pe nesuferit și traversă orbește, fără să se asigure la intersecție, coloana veziculară a lui Clarke și șerpii neuronilor bazilari ai lui Bechterev. Fără ca Mioara Alimentară să știe, raza deveni impuls proprioceptiv inconștient. Evolua bine într-un fascicul obez, spinocerebelos (Flechsig) și (de unde până unde?) se întretăie cu alt fascicul spino-cerebelos (Gowers). Aici, Mioara Alimentară se simți într-o stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și evoluția progresivă spre ameliorare până la vindecare completă în 6-12 luni. În ultimul timp, datorită scăderii vârstei bolnavilor atinși de atacurile ischemice vasculare cerebrale, tot mai mult se pune problema diagnosticului diferențial al acestora (cu deosebire cele în teritoriul vertebrului bazilar) cu SM. Majoritatea autorilor argumentează diagnosticul diferențial al acestor afecțiuni pe prezența semnelor de ateroscleroză cerebrală la bolnavii cu atacuri ischemice. Bazați pe experiență îndelungată în îngrijirea și tratarea afecțiunilor vasculare cerebrale (spitalul nostru a tratat peste 50.000 afecțiuni
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
prevertebrali reprezintă planul profund al musculaturii gâtului; au raporturi directe cu coloana vertebrală. MUȘCHIUL LUNG AL CAPULUI (m. longus colli) Originea este pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6. Inserția terminală se realizează pe fața inferioară a porțiunii bazilare a osului occipital. MUȘCHIUL LUNG AL GÂTULUI (m. longus capitis) Originea: - porțiunii verticale: este pe corpurile primelor vertebre toracice și la nivelul ultimelor trei vertebre cervicale; - porțiunii inferioare: este pe corpurile primelor trei vertebre toracale; - porțiunea oblică superioară: pornește de la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vertebrelor cervicale CȘ-CQ- porțiunea oblică superioară ajunge pe tuberculul anterior al atlasului. MUȘCHIUL DREPT ANTERIOR AL CAPULUI (m. rectus capitis anterior) Originea este pe fața anterioară a masei laterale și a procesului transvers al atlasului. Inserția terminală este pe procesul bazilar al occipitalului. Raporturile anterioare ale mușchilor sunt cu faringele și pachetul vasculo- nervos al gâtului. Mușchii prevertebrali sunt flexori ai capului și ai coloanei cervicale. Mușchii prevertebrali sunt inervația de către ramurile profunde ale plexului cervical. FASCIILE GÂTULUI Fasciile gâtului sunt
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
simplul rezultat al scăderii tonusului simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
simplul rezultat al scăderii tonusului simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cerebrală cauzează de la debut un deficit important și constant. 2. Infarctul cerebral trombotic-aterosclerotic Vasele intracraniene și ale gâtului sunt predispuse modificărilor aterosclerotice. Locurile favorite de dezvoltare a acestor modificări sunt arterele carotide comune și cele interne, arterele vertebrale și artera bazilară, ca și trunchiurile arterelor cerebrale mari. Factorii care potențează procesul aterosclerotic sunt HTA, diabetul zaharat și hiperlipidemia (1). Peste 50% din pacienții care dezvoltă un AVC (stroke) trombotic prezintă unul sau mai multe atacuri ischemice tranzitorii (AIT), al căror diagnostic
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
sistemului nervos cu determinism genetic; Bolile de sinapsă; Neuroinfecțiile în general; Epilepsia; Polineuropatii și altele. A publicat o serie de monografii științifice, ca prim autor sau în colaborare: Nevrozele cu predominanța tulburărilor digestive (1957), Accidentele vasculare cerebrale în sistemul vertebro- bazilar (1980), Patologia sistemului nervos vegetativ (1982), Neurologia în mediul industrial - ghid practic (1987), Simpozionul de Neurologie Româno- Bulgar (1988). La acestea se adaugă un număr impresionant de studii, articole, note și comunicări, publicate în reviste de specialitate din țară și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
simplul rezultat al scăderii tonusului simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]